Știri
Știri din categoria Externe
Secretarul general al ONU spune că organizația cooperează cu „Consiliul pentru Pace” al lui Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, potrivit Agerpres, care citează Reuters și Politico.
Antonio Guterres a salutat obiectivul acestui consiliu, asociat președintelui american Donald Trump, de a finanța și implementa elemente de bază ale unui plan de reconstrucție a Gazei, cu accent pe refacerea locuințelor și a infrastructurii palestiniene. Într-un interviu acordat Politico, Guterres a spus că există „un obiectiv” definit și aprobat de Consiliul de Securitate al ONU și că Națiunile Unite „cooperează activ” cu structurile create de Consiliul pentru Pace.
În același context, șeful ONU a indicat că nu vede oportun ca acest consiliu să își extindă acțiunea dincolo de reconstrucția Gazei. Guterres a argumentat că inițiativele de pace trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și pe valorile Cartei Națiunilor Unite, pe care le consideră esențiale în orice demers de acest tip.
Separat, Guterres a cerut încetarea blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și a sugerat că ONU ar putea contribui la protejarea acestei rute maritime și ar putea face parte dintr-un plan de detensionare a atacurilor. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim de energie, iar orice perturbare are implicații economice și de securitate la nivel regional și global.
Guterres a mai spus că nu a vorbit cu Donald Trump de la începutul războiului, însă a precizat că a avut convorbiri cu alți membri ai administrației americane.
Recomandate
Iranul spune că încetarea războiului depinde de oprirea imediată a atacurilor SUA și Israelului , potrivit Economica.net , care citează agenția iraniană Irna, după o convorbire telefonică între președintele Masoud Pezeshkian și premierul indian Narendra Modi. „Condiţia pentru încetarea războiului şi a conflictului în regiune este încetarea imediată a agresiunii din partea Statelor Unite şi a regimului sionist, precum şi garanţia că aceasta nu se va repeta în viitor”, a declarat Pezeshkian într-o convorbire telefonică cu premierul indian Narendra Modi, potrivit agenţiei de presă locale Irna. Președintele iranian a susținut că Iranul nu a „declanșat războiul” și a acuzat Statele Unite și Israelul că au lansat atacuri „fără justificare și fără o bază legală” în timpul negocierilor privind programul nuclear al Teheranului. Pezeshkian a afirmat că aceste atacuri au dus la moartea unor înalți oficiali militari și a unor civili și a cerut oprirea unor acțiuni pe care le-a calificat drept „inumane și imorale”. Totodată, el a respins argumentul Washingtonului potrivit căruia ofensiva ar urmări să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, reiterând că programul nuclear iranian ar avea scopuri pașnice și că Teheranul este dispus să își supună activitățile nucleare supravegherii internaționale. În același context, Pezeshkian a vorbit despre nevoia de unitate între statele din regiune și a propus un mecanism regional de securitate care să garanteze stabilitatea fără intervenția actorilor externi. Narendra Modi și-a exprimat, la rândul său, îngrijorarea Indiei față de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și a susținut revenirea cât mai rapidă la dialog, relatează Irna, citată de Economica.net. Premierul indian a avertizat și asupra riscurilor pe care atacurile asupra infrastructurii energetice le pot avea asupra securității globale și a subliniat importanța libertății de navigație în Golful Persic, într-o trimitere la blocarea de către Iran a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din producția mondială de țiței. [...]
Cuba a blocat importurile de motorină destinate ambasadei SUA din Havana , pe fondul crizei energetice de pe insulă, potrivit G4Media , care citează dpa și o relatare a Washington Post. Ministerul de Externe cubanez a respins cererea ambasadei americane de a importa motorină pentru alimentarea generatoarelor, iar Havana a descris solicitarea drept „nerușinată” și inaccesibilă populației, relatează dpa, care citează o notă de protest menționată de Washington Post. Măsura intervine în condițiile unei penurii severe de combustibil și ale unor pene de curent extinse. Agenția germană notează că aproximativ 10 milioane de cubanezi sunt afectați de ani de zile de probleme economice interne, corupție și de embargoul comercial american aflat în vigoare de decenii. În acest context, infrastructura se degradează, iar rețeaua electrică, învechită, îi împinge pe cei care își permit să recurgă la generatoare pentru a face față întreruperilor repetate. Relațiile dintre SUA și Cuba rămân tensionate încă din revoluția din 1959, iar dpa consemnează că s-au deteriorat după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă pentru un al doilea mandat. Din decembrie 2025, administrația Trump ar fi restricționat în mare măsură accesul Cubei la petrol, prin amenințarea furnizorilor cu tarife vamale și prin limitarea importurilor din Venezuela, aliat important al Havanei, în condițiile în care Cuba depinde de petrol pentru producția de electricitate. Potrivit Washington Post, transporturile de combustibil din Statele Unite destinate ambasadei au fost oprite de autoritățile cubaneze la sosirea în portul Mariel, la începutul acestei săptămâni. Ziarul mai scrie că ambasada a informat Washingtonul că ar putea fi nevoită să reducă personalul în următoarele săptămâni dacă blocada continuă, iar angajații au fost deja cazați în spații comune și instruiți să lucreze de acasă pentru a economisi energie, citând o sursă anonimă. [...]
Cancelarul german Friedrich Merz vrea să vorbească la telefon cu Donald Trump în acest weekend , potrivit Tagesspiegel , și intenționează să-l invite pe președintele SUA în septembrie la Bad Dürkheim, în landul Rheinland-Pfalz. Merz, care este și liderul CDU, a făcut anunțul vineri seară, la un eveniment de campanie al partidului în Bad Dürkheim. El a spus că l-a invitat deja pe Trump în 2025, cu ocazia vizitei sale de început de mandat, într-un context în care duminică are loc alegerea unui nou parlament regional în Rheinland-Pfalz. Cancelarul a admis că nu știe dacă Trump va accepta invitația și a glumit că o eventuală vizită ar fi „un coșmar” pentru Secret Service. În același timp, Merz a sugerat existența unor tensiuni în relația cu liderul de la Washington, afirmând că Trump „nu este, în acest moment, tocmai în relații bune” cu el, pe fondul unor diferențe legate de războiul din Iran. Merz a adăugat că, în pofida divergențelor, va continua să urmărească menținerea relațiilor transatlantice. Tagesspiegel amintește că în Rheinland-Pfalz sunt staționați câteva mii de soldați americani, iar în septembrie, la Bad Dürkheim, are loc Wurstmarkt, descris drept cel mai mare festival al vinului din lume. Consemnează, de asemenea, Reuters că Trump nu a efectuat până acum, în niciunul dintre cele două mandate ale sale, o vizită oficială de stat în Germania, participând doar la reuniuni multilaterale, precum summitul G20 de la Hamburg. [...]
Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite iau în considerare "reducerea" operațiunilor militare împotriva Iranului , în contextul în care Iranul și Israelul și-au intensificat atacurile reciproce, iar mass-media iraniană a raportat un atac asupra facilității de îmbogățire nucleară de la Natanz. Potrivit Reuters , Trump a afirmat că SUA sunt aproape de a-și atinge obiectivele, dar a subliniat că alte țări ar trebui să preia conducerea în asigurarea securității strâmtorii Hormuz, a cărei închidere aproape completă amenință cu un șoc energetic global. Trump a transmis, printr-o postare pe rețelele sociale, că războiul, aflat acum în a patra săptămână, ar putea fi încheiat pe măsură ce amenințarea iraniană este eliminată. Cu toate acestea, în același timp, 2.500 de pușcași marini americani sunt trimiși în Orientul Mijlociu, într-o misiune a cărei scop nu este clar definit. "Ne apropiem foarte mult de atingerea obiectivelor noastre, pe măsură ce considerăm reducerea eforturilor noastre militare mari în Orientul Mijlociu cu privire la Regimul Terorist al Iranului", a spus Trump pe Truth Social. "Strâmtoarea Hormuz va trebui să fie păzită și supravegheată, după cum este necesar, de alte națiuni care o folosesc - Statele Unite nu!" În același timp, mass-media iraniană a raportat atacuri asupra complexului de îmbogățire Shahid Ahmadi-Roshan Natanz, dar experții au confirmat că nu au existat scurgeri radioactive și că locuitorii din apropiere nu sunt în pericol. Israelul a declarat că nu are cunoștință de un astfel de atac. Escaladarea conflictului și impactul asupra economiei globale Israelul a intensificat atacurile asupra Beirutului, vizând Hezbollah , în timp ce sirenele de raid aerian din Israel au avertizat asupra rachetelor venite din Iran. În plus, Iranul a lansat două rachete balistice către baza militară americano-britanică Diego Garcia din Oceanul Indian, dar nu a lovit ținta. Atacurile asupra infrastructurii energetice vitale din Iran și statele vecine din Golf au dus la creșterea prețurilor petrolului cu 50%, amenințând cu un șoc economic global. Prețurile gazelor naturale din Europa au crescut cu până la 35% săptămâna aceasta, pe măsură ce Iranul și Israelul au lovit unele dintre cele mai importante infrastructuri de gaze din regiune. Reacții internaționale și eforturi diplomatice Uniunea Europeană a îndemnat statele membre să reducă țintele de stocare a gazelor și să înceapă să refacă rezervele treptat pentru a limita cererea. De asemenea, aliați importanți ai SUA din Europa, Japonia și Canada s-au angajat să se alăture "eforturilor adecvate" pentru a asigura trecerea sigură prin strâmtoarea Hormuz, dar Germania și Franța au subliniat că luptele trebuie să înceteze mai întâi. Iranul a anunțat că este pregătit să permită trecerea navelor legate de Japonia prin strâmtoarea îngustă, având în vedere că Japonia își primește aproximativ 90% din livrările de petrol prin această rută. Casa Albă a declarat că va renunța la sancțiunile asupra petrolului iranian pentru 30 de zile, permițând vânzarea a 140 de milioane de barili pe tancuri, în efortul de a crește oferta și de a reduce prețurile. Administrația a relaxat anterior sancțiunile asupra unei cantități similare de petrol rusesc. Mesaje de rezistență și alianțe strategice În timp ce musulmanii au sărbătorit Eid al-Fitr, iar iranienii au marcat Nowruz, noul lider suprem al Iranului, Ayatollahul Mojtaba Khamenei , a emis un mesaj de sfidare. Khamenei, care nu a apărut la rugăciunile de Eid și nu a fost văzut în public de la atacul inițial israelian care a ucis tatăl său, Ayatollahul Ali Khamenei, a declarat că iranienii au răspuns cu unitate și rezistență și au "dat o lovitură dezorientantă inamicului". Președintele rus Vladimir Putin a transmis, de asemenea, salutări de Nowruz liderilor iranieni, afirmând că Moscova rămâne un prieten loial și un partener de încredere, deși amploarea sprijinului Moscovei pentru Iran este disputată. [...]
Consiliul de Pace al lui Donald Trump a transmis Hamas o propunere de dezarmare , potrivit Reuters , care citează două surse familiarizate cu discuțiile. Documentul ar fi fost înmânat în cadrul unor întâlniri desfășurate la Cairo în ultima săptămână, iar discuțiile i-ar fi implicat pe Nickolay Mladenov și Aryeh Lightstone, au spus sursele. Mladenov este emisarul pentru Gaza al Consiliului de Pace numit de Trump, iar Lightstone este consilier american al trimisului special Steve Witkoff. Propunerea vine în contextul planului american pentru viitorul Fâșiei Gaza, acceptat de Israel și Hamas în octombrie, care prevede retragerea trupelor israeliene și începerea reconstrucției, condiționată de depunerea armelor de către Hamas. Până acum, Hamas a respins cererea de a renunța la armament. Mladenov a declarat joi că sunt în curs „eforturi serioase” pentru a aduce ajutor în Gaza și că mediatorii au convenit un cadru care ar putea avansa reconstrucția. Într-o postare pe X, cu ocazia Eid al-Fitr, el a susținut că propunerea impune „o singură alegere” – dezafectarea completă a armamentului de către Hamas și „orice grup armat”, fără excepții. Reprezentanții Hamas nu au fost disponibili imediat pentru comentarii sâmbătă, a doua zi a sărbătorii. Reuters mai notează că discuțiile despre dezarmare au fost puse pe pauză la începutul războiului SUA-Israel cu Iranul, care a început pe 28 februarie. Potrivit unor oficiali americani citați de Reuters, Hamas – grup susținut de Iran – ar putea primi amnistie într-un acord în care acceptă să renunțe atât la armament greu, cât și la arme ușoare, inclusiv puști. Surse apropiate Hamas spun însă că organizația ar refuza probabil să predea puștile, invocând riscul unor atacuri din partea milițiilor rivale din Gaza, dintre care unele ar avea sprijin din partea Israelului; după încetarea focului din octombrie, Hamas și rivalii săi s-au atacat reciproc, inclusiv cu victime. Pe teren, Israel nu a dat semne că își retrage trupele, care controlează aproximativ jumătate din teritoriul Gazei, în timp ce Hamas își menține controlul asupra celeilalte jumătăți și asupra populației de circa două milioane de persoane, majoritatea rămasă fără locuințe după doi ani de război. O sursă a declarat că amnistia și investiții țintite în Gaza sunt prezentate drept stimulente, dar rămâne neclar dacă acest Consiliu de Pace ar avea fonduri pentru a le finanța; Reuters mai consemnează că Trump a obținut în februarie angajamente de circa 7 miliarde de dolari, însă doar o mică parte ar fi fost efectiv furnizată, fără detalii privind sumele. [...]
Traian Băsescu spune că SUA nu și-au atins obiectivele inițiale în Iran , iar între timp au apărut mize noi care pun Washingtonul „într-o situație dificilă”, potrivit HotNews.ro . Fostul președinte a făcut declarațiile vineri, la B1 TV, în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Băsescu a afirmat că Statele Unite ar fi intrat „în acest război împreună cu Israelul”, indicând două obiective: distrugerea uraniului îmbogățit din programul nuclear iranian și schimbarea regimului de la Teheran. În opinia sa, până acum nu a fost atins niciunul dintre aceste obiective. „Statele Unite sunt într-o situație dificilă în Orientul Mijlociu în momentul de față.” În schimb, fostul șef al statului susține că au apărut „obiective fundamentale noi”, primul fiind redeschiderea „în siguranță și în deplină libertate” a traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Băsescu a argumentat că SUA nu vor putea pretinde că au câștigat un război cu Iranul atât timp cât Teheranul controlează traficul prin Ormuz și a spus că această dificultate ar fi fost subestimată. Al doilea obiectiv nou invocat este recâștigarea încrederii aliaților SUA din regiune, în condițiile în care, spune el, infrastructuri din țările din Golf ar fi fost lovite de atacuri iraniene, deși Washingtonul „trebuia să le garanteze securitatea”. În același context, Băsescu a amintit rolul statelor furnizoare de petrol în consacrarea dolarului ca monedă de plată pentru hidrocarburi, prin mecanismul petrodolarilor. Referitor la o ofensivă anunțată de SUA pentru redeschiderea Ormuzului, Băsescu a susținut că strâmtoarea este „ușor de apărat de către iranieni” și a insistat că nu ar fi minată, invocând faptul că Teheranul permite trecerea unor nave ale „țărilor prietene”. În evaluarea sa, scoaterea strâmtorii de sub control iranian ar fi „o operațiune extrem de dificilă”, deoarece partea de nord este dominată de teritoriul iranian, iar securizarea traficului ar presupune neutralizarea mijloacelor de lovire ale Iranului de pe propriul țărm. [...]
