Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Blocarea accesului la cele mai avansate modele Anthropic pentru utilizatorii non-americani ridică un risc operațional direct pentru companiile și instituțiile europene, care pot rămâne „deconectate peste noapte” de la tehnologii critice, arată HotNews. Decizia, cerută printr-o directivă a Guvernului SUA privind controlul exporturilor, a declanșat în Europa o nouă rundă de apeluri pentru „suveranitate tehnologică” și investiții accelerate în capacități locale.
Anthropic a anunțat că va „dezactiva brusc” accesul la modelele Fable 5 și Mythos 5 pentru „toți cetățenii străini”, inclusiv pentru propriii angajați care nu sunt cetățeni americani. Compania spune că nu i-au fost oferite detalii concrete despre motivele invocate de autoritățile americane, legate de securitatea națională, potrivit Reuters (citat de HotNews).
Reacțiile politice din Europa, relatate de Euronews și Euractiv, pun accent pe vulnerabilitatea practică a economiilor care se bazează pe modele de inteligență artificială controlate din afara UE. Mesajul recurent: dacă accesul poate fi oprit administrativ, planurile de digitalizare, cercetare și proiectele-pilot din sănătate sau industrie pot fi blocate fără preaviz.
În Marea Britanie, deputatul Al Carns a descris efectul imediat al deciziei asupra utilizării: cercetători, companii și spitale ar fi testat sau folosit modelul în proiecte-pilot înainte de suspendare.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Euractiv că măsura Washingtonului „subliniază și mai clar nevoia Europei de suveranitate tehnologică”, adăugând că modelele respective ridică probleme serioase de securitate cibernetică.
Comisia susține că legislația UE privind inteligența artificială și securitatea cibernetică oferă deja o bază pentru protecție și spune că poartă discuții cu „aliații” despre aceste modele, în paralel cu pregătirea unui plan de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială.
„Continuăm discuțiile cu aliații noștri în privința acestor modele. Este în interesul nostru comun să gestionăm aceste riscuri și să consolidăm securitatea cibernetică.”
În Parlamentul European, eurodeputata finlandeză Aura Salla a cerut ca „suveranitatea tehnologică europeană” să devină realitate, iar europarlamentarul german Sergey Lagodinsky a cerut ca Europa să solicite acces la aceste modele și ca liderii europeni să discute urgent subiectul.
În Franța, tema a intrat în discursul politic intern, pe fondul pregătirilor pentru prezidențialele din 2027. Gabriel Attal a spus că „războiul inteligenței artificiale a început deja”, iar Bruno Retailleau a avertizat că dependența tehnologică poate duce la o „deconectare peste noapte” și a cerut „reînarmarea” puterii tehnologice. Jordan Bardella a cerut accelerarea sprijinului pentru Mistral AI și pentru ecosistemul local de inteligență artificială.
Expertul independent în securitate cibernetică Lukasz Olejnik a rezumat miza în termeni de cost al întârzierii:
„Europa vede acest risc de ani de zile. Acesta nu mai este un semnal de alarmă. Este nota de plată pentru ignorarea lui.”
Din informațiile citate, Comisia Europeană își leagă răspunsul de două direcții: discuții cu partenerii externi despre gestionarea riscurilor și accelerarea capacităților interne (centre de date, cipuri și inteligență artificială), după un pachet de măsuri prezentat la începutul lunii iunie. Rămâne neclar, din datele disponibile, cât va dura suspendarea accesului și în ce condiții ar putea fi reluată.
Recomandate
Anthropic a blocat accesul la cele mai noi modele AI pentru utilizatorii din afara SUA , după un ordin al guvernului american care impune suspendarea accesului pentru toți clienții non-americani, potrivit Politico . Compania a transmis vineri seară că efectul ordinului este oprirea „bruscă” a modelelor Fable 5 și Mythos 5 „pentru toți clienții”, pentru a se conforma cerințelor. Decizia are un impact operațional imediat pentru instituții și organizații din Europa, inclusiv pentru entități precum instituțiile UE, care au rămas fără acces și încearcă acum să găsească alternative. De ce a intervenit guvernul SUA Anthropic susține că autoritățile americane au impus controale de export (restricții privind furnizarea către exterior a unor tehnologii sensibile) din cauza temerilor că unele măsuri de siguranță integrate în modele ar putea fi ocolite prin „jailbreaking” (tehnici prin care utilizatorii forțează modelul să ignore restricțiile). Compania afirmă că, până acum, guvernul i-a oferit doar „dovezi verbale” privind un posibil „jailbreak” îngust, care nu ar fi universal. Anthropic spune că nu este de acord că identificarea unui astfel de risc limitat ar trebui să ducă la retragerea unui model comercial. Ce modele sunt afectate și ce știm despre ele Modelele vizate sunt: Fable 5 , lansat „doar săptămâna aceasta”, descris ca un „model de clasă Mythos”, dar echipat cu măsuri de protecție pentru utilizare generală; Mythos 5 , modelul mai puternic, pe care Anthropic îl ținuse inițial departe de un public mai larg din teama că ar putea exploata vulnerabilități software. La lansare, compania a avertizat că, fără protecții, capabilitățile lui Fable 5 în domenii precum securitatea cibernetică ar putea fi folosite abuziv și ar putea produce „daune serioase”. Efect în Europa: discuția despre „suveranitate” tehnologică se intensifică Suspendarea accesului a generat reacții în Europa și în Marea Britanie legate de nevoia de a reduce dependența de modelele AI americane. Ministrul britanic pentru AI, Kanishka Narayan, a declarat: „Pe măsură ce dezbatem viitorul securității naționale și al suveranității tehnologice, accesul la capabilități AI este crucial.” În paralel, Politico notează că, anterior, Anthropic oferise unui grup limitat de firme de tehnologie și securitate cibernetică acces la Mythos Preview prin proiectul Glasswing, pentru a sprijini apărarea cibernetică. Ce urmează Din informațiile disponibile, ordinul american produce o întrerupere imediată a accesului pentru utilizatorii non-SUA, fără un calendar public privind reluarea. Rămâne neclar dacă și în ce condiții Anthropic ar putea redeschide accesul în afara SUA, în funcție de cerințele autorităților americane și de evaluarea riscurilor de „jailbreaking”. [...]
Anthropic își oprește „brusc” cele mai avansate modele pentru utilizatorii străini , după o directivă americană de control al exporturilor care cere suspendarea accesului la aceste sisteme, pe fond de securitate națională, potrivit Mediafax . Decizia mută centrul reglementării SUA dinspre hardware (cipuri) spre accesul la software-ul de inteligență artificială, cu efecte directe asupra companiilor care operează global. Ce impune ordinul și ce modele sunt vizate Anthropic spune că a primit o directivă prin care i se cere să suspende accesul la modelele Fable 5 și Mythos 5 pentru „toți cetățenii străini”. Compania afirmă că nu i-au fost furnizate detalii concrete privind motivele de securitate națională invocate, informație atribuită de Mediafax agenției Reuters. Motivul invocat: riscul de „ jailbreaking ” și vulnerabilități software Potrivit companiei, guvernul SUA ar considera că există o metodă de ocolire a măsurilor de protecție („jailbreaking” – tehnici prin care sunt depășite limitările impuse unui model) care ar putea permite folosirea Fable 5 pentru identificarea vulnerabilităților software. Anthropic susține că a primit doar „dovezi verbale” despre un „potențial jailbreak limitat, neuniversal” și contestă proporționalitatea măsurii. „Nu suntem de acord că descoperirea unui potențial jailbreak limitat ar trebui să constituie un motiv pentru retragerea unui model comercial implementat pentru sute de milioane de oameni”, a afirmat compania. De ce contează: escaladare a controlului exporturilor asupra IA „în sine” Măsura este prezentată ca o escaladare a eforturilor SUA de a limita capacitățile de inteligență artificială ale adversarilor străini. Spre deosebire de anii anteriori, când controalele la export s-au concentrat pe cipuri și instrumente necesare dezvoltării IA, ordinul vizează acum accesul la modelele de IA ca produs. În paralel, directiva apare într-un moment sensibil pentru companie: Mediafax notează că o dispută anterioară între oficiali ai administrației Trump și Anthropic părea să se atenueze, iar Anthropic „urmează să se listeze la bursă”. Tensiuni cu guvernul SUA și mesajul Pentagonului Relația dintre Anthropic și guvernul SUA s-a deteriorat în acest an, după ce compania a refuzat să permită armatei americane utilizarea modelelor sale pentru supraveghere internă și sisteme de arme complet autonome. Ca răspuns, guvernul ar fi inclus Anthropic pe o „listă neagră a lanțului de aprovizionare”, care ar urma să intre în vigoare mai târziu în cursul anului. Directorul de informații al Pentagonului, Kirsten Davies, a transmis pe X că Departamentul Apărării susține prioritizarea securității naționale. „Unele lucruri sunt pur și simplu mai importante decât ciclurile de venituri, clickbait-ul și evaluarea pre-IPO. America First. Întotdeauna”, a spus Davies. Context: compania cere reguli mai stricte, dar contestă aplicarea de acum Mediafax mai arată că, chiar miercuri, Anthropic solicitase o supraveghere mai strictă a IA în SUA, inclusiv posibilitatea de a bloca modelele care prezintă riscuri „inacceptabile”. Totuși, compania afirmă că măsura luată de guvern vineri nu ar respecta principiile unei reglementări „echitabile și bazate pe fapte”. În plan de piață, Anthropic a depus confidențial o cerere de listare la bursă în SUA luna trecută, „devansând rivalul OpenAI” în cursa către piețele publice, potrivit aceleiași surse. [...]
Decizia SUA de a opri accesul străinilor la cele mai noi modele Anthropic ridică un risc operațional direct pentru companiile europene care se bazează pe AI americană , într-un moment în care UE încearcă să-și accelereze „suveranitatea tehnologică”, potrivit Politico . Departamentul Comerțului din SUA a ordonat vineri ca Anthropic să taie accesul cetățenilor non-americani la cele mai recente modele ale companiei. Anthropic a suspendat apoi accesul pentru toată lumea, inclusiv pentru cetățenii americani. Pentru Europa, episodul este prezentat ca prima situație în care Washingtonul „a tras efectiv ștecherul” la accesul europenilor la o tehnologie de vârf din SUA. Conceptul unui „kill switch” (un mecanism de oprire rapidă a accesului) – discutat până acum mai degrabă ca risc teoretic – devine astfel un exemplu concret de vulnerabilitate: dependența de modele AI și infrastructură controlate din afara UE poate întrerupe peste noapte produse, procese și servicii care au integrat aceste modele. Reacția politică: presiune pentru modele europene și capacitate de calcul În acest context, mai mulți politicieni europeni au cerut accelerarea dezvoltării de modele AI „de frontieră” (cele mai avansate, comparabile cu liderii globali) în Europa, pentru a evita rămânerea în urmă. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a spus că situația Anthropic „subliniază și mai mult nevoia Europei de suveranitate tehnologică”. Mesajul a fost reluat de eurodeputați din mai multe țări, care au avertizat că Europa nu își poate construi „stiva tehnologică” pe un acces ce poate fi oprit unilateral de un guvern străin. Mistral și finanțarea: „campionul” european intră în prim-plan O parte din reacții s-au concentrat pe Mistral, companie franceză văzută drept cel mai credibil concurent european în AI. Politico notează că Mistral ar fi în discuții pentru o rundă de finanțare de 3 miliarde euro (aprox. 15 miliarde lei), la o evaluare de 20 miliarde euro (aprox. 100 miliarde lei). Ce urmează: o săptămână de decizii și semnale politice Subiectul intră pe agenda mai multor reuniuni din zilele următoare, care pot influența direcția investițiilor și a politicilor publice: luni–miercuri: întâlnirea liderilor G7 în Franța; marți: dezbatere în Parlamentul European despre planurile Comisiei privind suveranitatea tehnologică; spre finalul săptămânii: reuniune a liderilor UE la Bruxelles. În paralel, o altă temă recurentă în reacțiile politice este nevoia de capacitate de calcul (resurse hardware pentru antrenarea modelelor avansate). Un eurodeputat german a cerut ca Bruxelles-ul să trateze mai serios planul de a construi mai multe „gigafabrici AI” – centre mari de calcul dedicate antrenării modelelor – iar o propunere separată vizează asocierea cu „puteri de mijloc” (precum Canada, Australia, Singapore și Regatul Unit) pentru a agrega resurse de calcul într-un consorțiu. [...]
ChatGPT a trecut de 1 miliard de utilizatori activi lunar, consolidându-și poziția de platformă „standard” în economia instrumentelor AI , într-un moment în care companiile și angajații accelerează adopția, în pofida controverselor. Potrivit HotNews , pragul a fost depășit în luna mai, pe baza estimărilor firmei de analiză Sensor Tower , informația fiind transmisă de CNBC. ChatGPT, dezvoltat de OpenAI, ar fi atins borna la aproximativ trei ani și jumătate de la lansarea din noiembrie 2022, devenind aplicația care ajunge cel mai rapid la 1 miliard de utilizatori activi lunar. Recordul anterior era atribuit Google Maps, care ar fi avut nevoie de circa cinci ani pentru același prag. De ce contează: adopția în companii împinge piața, chiar și cu reticențe publice Materialul notează că performanța vine într-un context în care atitudinea publicului față de inteligența artificială devine mai rezervată, pe fondul avertismentelor privind riscurile dezvoltării accelerate, venite de la organizații, lideri religioși și inclusiv din industrie. Cu toate acestea, utilizarea aplicațiilor bazate pe AI continuă să crească. În același timp, rivalii OpenAI câștigă teren mai repede: Claude (Anthropic) și Meta AI au înregistrat creșteri anuale ale numărului de utilizatori de 640%, respectiv 973%, peste ritmul de 62% raportat pentru ChatGPT. Concurența și percepția publică: efecte vizibile în instalări și dezinstalări Analiștii citați în articol leagă avansul competitorilor de îmbunătățiri tehnologice, dar și de percepția publică. Un exemplu menționat: după ce OpenAI a anunțat în februarie un acord cu Departamentul Apărării al SUA pentru utilizarea modelelor sale în rețele militare clasificate, dezinstalările ChatGPT ar fi crescut cu aproape 300% într-o singură zi. În aceeași perioadă, Claude a urcat pe primul loc în App Store din SUA, după ce Anthropic a anunțat că nu va participa la operațiuni militare ale Pentagonului. Chiar și așa, specialiștii citați consideră că astfel de reacții nu schimbă tendința generală de adopție a AI. Productivitatea ca argument economic și dimensiunea pieței Un studiu realizat de Boston Consulting Group pe aproximativ 12.000 de angajați indică faptul că 74% dintre respondenți folosesc regulat instrumente AI, cu 23 de puncte procentuale mai mult decât în urmă cu un an. Peste 40% dintre utilizatorii frecvenți spun că economisesc echivalentul unei zile întregi de muncă pe săptămână datorită acestor tehnologii. În paralel, potrivit estimărilor ONU citate, piața globală a inteligenței artificiale ar putea depăși 4.800 de miliarde de dolari (aprox. 22.100 de miliarde de lei) până în 2033, pe măsură ce AI devine parte integrantă a vieții cotidiene și a activității profesionale. [...]
OpenAI ia în calcul declanșarea unui război al prețurilor cu Anthropic, pe fondul nemulțumirii tot mai mari a clienților corporate față de costurile în creștere ale instrumentelor de inteligență artificială , potrivit Futurism . Miza este una economică: companiile care folosesc aceste modele reclamă facturi tot mai mari fără beneficii evidente, iar furnizorii de AI riscă să-și erodeze și mai mult marjele dacă reduc agresiv tarifele. În material este citat un exemplu atribuit Axios: directorul financiar al unei companii ar fi acumulat din greșeală taxe de utilizare de „jumătate de miliard” de dolari pentru Claude într-o singură lună (aprox. 2,3 miliarde lei). Episodul este folosit ca ilustrare a presiunii pe bugetele clienților, într-un moment în care costurile de acces la modele „puternice” cresc, fără un „randament” (payoff) clar. De ce se discută despre tăieri de prețuri Pe de o parte, costurile mari ale industriei încep să se transfere către utilizatori. Futurism notează că investițiile uriașe în infrastructură (în special construcția de centre de date) apasă pe bugetele companiilor de AI, care „pierde” (în termeni de cash) zeci de miliarde de dolari. Pe de altă parte, potrivit Wall Street Journal (citat de Futurism), conducerea OpenAI ar analiza dacă să reducă semnificativ prețurile pentru a atrage utilizatori de la Anthropic, anticipând că rivalul ar putea răspunde cu reduceri similare. În acest scenariu, prețul devine un instrument competitiv direct, nu doar o consecință a costurilor. Semnalul din piață: prețul a devenit „o problemă majoră” Sam Altman , CEO OpenAI, a recunoscut la un eveniment de săptămâna trecută că discuția despre costuri s-a schimbat rapid în 2026: „Asta a trecut de la, la începutul acestui an, o problemă care nu apărea niciodată — oamenii erau complet mulțumiți de cât cheltuiau — la, dintr-odată, o problemă uriașă.” Altman a mai spus că OpenAI caută soluții pentru ca utilizatorii „să obțină mai multă valoare cu cheltuieli mai mici”, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. Presiune suplimentară: cursa cu Anthropic și pregătirea pentru IPO Futurism descrie o competiție intensă între OpenAI și Anthropic, în care Anthropic ar fi câștigat teren recent prin instrumente de programare orientate către companii (enterprise). În paralel, ambele companii ar fi depus confidențial documentația pentru listare (IPO) în ultimele zece zile, ceea ce ridică miza: prețurile în creștere care „sperie” utilizatori noi pot complica mesajul către investitori și pot forța o reevaluare a modelelor de business. Ce urmează rămâne incert: articolul indică doar că OpenAI „cântărește” opțiunea unui război al prețurilor, iar o eventuală mișcare ar putea pune și mai multă presiune pe profitabilitatea deja fragilă a industriei AI. [...]
OpenAI ia în calcul o reducere drastică a prețurilor pentru ChatGPT , pe fondul presiunii tot mai mari din partea Anthropic (Claude) și Google (Gemini), într-un semn că piața serviciilor de inteligență artificială intră într-o fază de „război al prețurilor”, potrivit WinFuture . Miza nu este doar factura mai mică pentru clienți, ci și deteriorarea marjelor într-un moment sensibil pentru companiile care consumă masiv resurse de calcul. De ce se ieftinește: bugete epuizate și costuri mari pe „token” Publicația notează că impulsul pentru ajustări vine din plângeri ale mediului de afaceri: multe companii și-ar fi epuizat deja în 2026 bugetele pentru „agenți” de inteligență artificială (sisteme care execută sarcini mai autonom), iar managerii critică nivelul costurilor pentru „token-uri” – unitatea de bază folosită de furnizori pentru a taxa volumul de text procesat. În acest context, OpenAI ar urmări să reducă prețurile pentru a limita migrarea clienților către alternative mai ieftine. Presiunea concurenței: Gemini sub tarife, Anthropic ar putea urma Concurența este descrisă ca fiind tot mai agresivă pe preț. Google ar oferi planuri de business comparabile la aproape jumătate din tarifele OpenAI și ar fi anunțat recent o reducere de preț. În același timp, surse citate de Wall Street Journal susțin că OpenAI se așteaptă ca Anthropic să vină, la rândul său, cu ieftiniri. WinFuture mai arată că Anthropic a raportat o creștere puternică a veniturilor, alimentată de popularitatea instrumentului Claude Code în rândul dezvoltatorilor software, și că start-up-ul ar fi depășit temporar în mai dezvoltatorul ChatGPT ca evaluare, la 964 miliarde dolari (aprox. 4.338 miliarde lei). Impactul economic: risc de marje mai mici înainte de IPO Pentru utilizatori, ieftinirile ar însemna costuri lunare mai mici. Pentru furnizori, însă, strategia vine cu riscuri: WinFuture subliniază că atât OpenAI, cât și Anthropic ar înregistra deja pierderi de ordinul miliardelor, din cauza costurilor ridicate ale centrelor de date necesare pentru rularea modelelor. Reducerea veniturilor pe token ar putea înrăutăți profitabilitatea exact într-un moment în care, potrivit sursei, OpenAI și Anthropic ar fi depus recent documente confidențiale pentru listare la bursă în SUA. O comprimare a marjelor ar putea cântări în percepția investitorilor asupra sustenabilității modelului de business. Efect secundar: „tokenmaxxing” și consum mai mare fără randament În paralel, WinFuture menționează o dezbatere în industrie despre „tokenmaxxing” – situații în care companiile consumă volume mari de token-uri pentru a „crește productivitatea” cu AI, chiar și atunci când nu există beneficii financiare măsurabile. Prețuri mai mici ar putea încuraja acest tip de utilizare ineficientă, amplificând consumul și, implicit, presiunea pe infrastructură. [...]
