Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Blocarea accesului la cele mai avansate modele Anthropic pentru utilizatorii non-americani ridică un risc operațional direct pentru companiile și instituțiile europene, care pot rămâne „deconectate peste noapte” de la tehnologii critice, arată HotNews. Decizia, cerută printr-o directivă a Guvernului SUA privind controlul exporturilor, a declanșat în Europa o nouă rundă de apeluri pentru „suveranitate tehnologică” și investiții accelerate în capacități locale.
Anthropic a anunțat că va „dezactiva brusc” accesul la modelele Fable 5 și Mythos 5 pentru „toți cetățenii străini”, inclusiv pentru propriii angajați care nu sunt cetățeni americani. Compania spune că nu i-au fost oferite detalii concrete despre motivele invocate de autoritățile americane, legate de securitatea națională, potrivit Reuters (citat de HotNews).
Reacțiile politice din Europa, relatate de Euronews și Euractiv, pun accent pe vulnerabilitatea practică a economiilor care se bazează pe modele de inteligență artificială controlate din afara UE. Mesajul recurent: dacă accesul poate fi oprit administrativ, planurile de digitalizare, cercetare și proiectele-pilot din sănătate sau industrie pot fi blocate fără preaviz.
În Marea Britanie, deputatul Al Carns a descris efectul imediat al deciziei asupra utilizării: cercetători, companii și spitale ar fi testat sau folosit modelul în proiecte-pilot înainte de suspendare.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Euractiv că măsura Washingtonului „subliniază și mai clar nevoia Europei de suveranitate tehnologică”, adăugând că modelele respective ridică probleme serioase de securitate cibernetică.
Comisia susține că legislația UE privind inteligența artificială și securitatea cibernetică oferă deja o bază pentru protecție și spune că poartă discuții cu „aliații” despre aceste modele, în paralel cu pregătirea unui plan de acțiune privind securitatea cibernetică și inteligența artificială.
„Continuăm discuțiile cu aliații noștri în privința acestor modele. Este în interesul nostru comun să gestionăm aceste riscuri și să consolidăm securitatea cibernetică.”
În Parlamentul European, eurodeputata finlandeză Aura Salla a cerut ca „suveranitatea tehnologică europeană” să devină realitate, iar europarlamentarul german Sergey Lagodinsky a cerut ca Europa să solicite acces la aceste modele și ca liderii europeni să discute urgent subiectul.
În Franța, tema a intrat în discursul politic intern, pe fondul pregătirilor pentru prezidențialele din 2027. Gabriel Attal a spus că „războiul inteligenței artificiale a început deja”, iar Bruno Retailleau a avertizat că dependența tehnologică poate duce la o „deconectare peste noapte” și a cerut „reînarmarea” puterii tehnologice. Jordan Bardella a cerut accelerarea sprijinului pentru Mistral AI și pentru ecosistemul local de inteligență artificială.
Expertul independent în securitate cibernetică Lukasz Olejnik a rezumat miza în termeni de cost al întârzierii:
„Europa vede acest risc de ani de zile. Acesta nu mai este un semnal de alarmă. Este nota de plată pentru ignorarea lui.”
Din informațiile citate, Comisia Europeană își leagă răspunsul de două direcții: discuții cu partenerii externi despre gestionarea riscurilor și accelerarea capacităților interne (centre de date, cipuri și inteligență artificială), după un pachet de măsuri prezentat la începutul lunii iunie. Rămâne neclar, din datele disponibile, cât va dura suspendarea accesului și în ce condiții ar putea fi reluată.
Recomandate
Jensen Huang spune că modelele AI trebuie „ținute sub control” și monitorizate , un mesaj care mută discuția din zona de performanță în cea de guvernanță și risc operațional pentru companiile care dezvoltă sau folosesc inteligență artificială. Într-un interviu acordat CNBC , CEO-ul Nvidia compară AI cu „un bebeluș”, argumentând că tehnologia are nevoie de limite și supraveghere continuă pentru a fi utilizată în siguranță. Declarațiile vin în contextul în care evaluările „laboratoarelor de frontieră” (companii care dezvoltă modele AI de vârf) au crescut puternic, iar presiunea pe industrie se mută tot mai mult spre întrebarea: cum sunt controlate aceste sisteme după ce sunt puse în producție, nu doar cât de capabile sunt. De ce contează pentru companii: siguranța devine cerință operațională, nu opțiune Mesajul lui Huang indică o schimbare de accent relevantă pentru piață: pe măsură ce modelele AI sunt integrate în produse și procese, „siguranța” nu mai e doar un principiu, ci o componentă de operare — cu instrumente, proceduri și monitorizare. În interviu, Huang spune că există deja instrumente menite să controleze modelele AI și să promoveze utilizarea lor în condiții de siguranță. CNBC nu detaliază, în materialul disponibil, care sunt exact aceste instrumente sau cum sunt implementate, astfel că rămâne neclar ce mecanisme concrete are în vedere (de exemplu, limitări de acces, filtre, auditare sau monitorizare în timp real). Context: evaluările OpenAI și Anthropic, parte din aceeași discuție În aceeași intervenție, CEO-ul Nvidia discută și despre evaluările unor jucători precum Anthropic și OpenAI. Legătura implicită este că, odată cu creșterea valorii și a influenței acestor companii, cresc și așteptările privind controlul riscurilor asociate modelelor AI pe care le dezvoltă și le comercializează. Materialul CNBC este un segment video (aprox. 5 minute și 58 de secunde) și nu include, în textul extras, cifre sau exemple punctuale despre evaluări ori despre instrumentele de siguranță menționate. [...]
OpenAI își extinde modelul de monetizare prin reclame, ducând ChatGPT Ads la 89 de țări și consolidând o sursă de venit menită să susțină accesul gratuit sau cu cost redus la serviciu, potrivit OpenAI . Compania spune că, la puțin peste opt luni de la lansare, peste 100.000 de agenți de publicitate au rulat campanii pe platformă, în condițiile în care ChatGPT este folosit săptămânal de peste 1,2 miliarde de persoane. Extinderea vizează 26 de țări noi și se bazează pe lansări recente în Europa și în Asia de Sud-Est și Taiwan. OpenAI precizează că reclamele vor fi afișate doar în planurile Free și Go, în timp ce abonamentele Plus, Pro și Enterprise rămân fără reclame. Unde se extinde și cum pot intra advertiserii După lansările din Mexic și Brazilia, OpenAI aduce ChatGPT Ads în încă 14 țări din America Latină, menționând explicit Argentina, Chile, Columbia și Peru. În paralel, compania intră și în piețe din Europa, Orientul Mijlociu, Africa și Asia, inclusiv Nigeria, Africa de Sud, Serbia, Ucraina, Cambodgia, Bangladesh și Pakistan. Accesul la ChatGPT Ads se face fie prin parteneri tehnologici, fie prin opțiunea de autoservire din Ads Manager . Ce promite OpenAI despre date și separarea reclamelor de răspunsuri OpenAI afirmă că abordarea sa este ghidată de „principiile pentru publicitate” și că păstrează conversațiile private față de agenții de publicitate, fără să vândă datele clienților. Reclamele sunt etichetate și separate de răspunsurile ChatGPT, iar publicitatea „nu influențează” răspunsurile oferite de model, conform principiilor detaliate de companie în materialul dedicat: ads principles . Ce urmează: formate noi și măsurare mai avansată Cu ChatGPT Ads disponibil în 89 de țări, următoarea etapă de creștere vizează dezvoltarea de formate suplimentare, obiective, opțiuni de cumpărare și capabilități de măsurare. OpenAI mai spune că explorează și modalități „mai native” prin care companiile să interacționeze cu consumatorii în ChatGPT. [...]
Anthropic ar urma să facă un pas decisiv spre IPO, prin publicarea prospectului S‑1 cel târziu vineri , ceea ce ar debloca procedurile-cheie pentru o listare în noiembrie, potrivit CNMO . Miza pentru piață este dacă o companie AI cu investiții masive în infrastructură poate atrage capital într-un moment în care investitorii privesc mai prudent cheltuielile și randamentele din sector. Compania ar fi depus deja în iunie un proiect de documentație în regim confidențial la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC). Conform regulilor, documentele trebuie făcute publice cu cel puțin 15 zile înainte de începerea oficială a „roadshow”-ului (turneul de prezentări către investitori înainte de ofertă). Cifrele financiare: creștere rapidă, dar cu pierderi contabile mari Publicația notează că Wall Street se aștepta anterior ca Anthropic să poată strânge până la 100 de miliarde de dolari (aprox. 450 miliarde lei), la o evaluare posibilă de 2.000 de miliarde de dolari (aprox. 9.000 miliarde lei). Ulterior, pe fondul încetinirii ritmului de creștere a veniturilor lunare, o parte dintre investitori ar fi coborât așteptările de evaluare spre zona de 1.500 de miliarde de dolari (aprox. 6.750 miliarde lei). CNMO mai indică următoarele repere: în primul semestru din 2026, venituri de 16,3 miliarde de dolari (aprox. 73,4 miliarde lei) și pierdere netă de peste 80 de miliarde de dolari (aprox. 360 miliarde lei); circa 72 de miliarde de dolari din pierdere (aprox. 324 miliarde lei) ar proveni din tratamente contabile legate de instrumente precum obligațiuni convertibile; în trimestrul al treilea, veniturile ar fi urcat la 16,8 miliarde de dolari (aprox. 75,6 miliarde lei), aproape +50% față de trimestrul anterior, iar compania ar fi raportat profit ajustat și flux de numerar liber pozitiv. De ce contează: test pentru apetitul investitorilor față de AI cu cheltuieli mari În paralel cu pregătirea listării, Anthropic ar investi agresiv în infrastructură, inclusiv prin parteneriate și închirierea de putere de calcul pe GPU (procesoare grafice folosite intens la antrenarea și rularea modelelor AI), pentru dezvoltarea și operarea modelelor din seria Claude . Contextul de piață rămâne însă volatil: CNMO arată că investitorii sunt mai prudenți față de cheltuielile foarte mari din AI și față de randamentele acestora, iar mai multe listări ale unor companii din zona centrelor de date și a puterii de calcul ar fi întâmpinat dificultăți sau presiune pe preț. Ca reper în industrie, OpenAI și-ar fi amânat listarea până la începutul lui 2027. În aceste condiții, fereastra finală de listare a Anthropic ar depinde de evoluția pieței în perioada următoare, chiar dacă depunerea publică a S‑1 ar elimina un obstacol procedural important. [...]
Anthropic își proiectează o expansiune masivă a cheltuielilor cu „puterea de calcul”, deși a raportat pe hârtie o pierdere netă de 80,7 miliarde de dolari (aprox. 371 miliarde lei) în prima jumătate din 2026 , arată un draft de prospect pentru IPO citat de CNMO . Miza pentru piață nu este atât pierderea contabilă, cât dimensiunea angajamentelor viitoare pentru infrastructură, care pot ajunge la 750 de miliarde de dolari (aprox. 3.450 miliarde lei) în următorii ani, potrivit documentului. Pierderea netă din S1 2026 este mult peste cea din perioada similară a anului trecut, când compania a raportat un minus de 13 miliarde de dolari (aprox. 60 miliarde lei). Totuși, prospectul separă explicit componenta care a „umflat” rezultatul: 72 de miliarde de dolari (aprox. 331 miliarde lei) din pierderea netă provin din cheltuieli contabile legate de variația valorii unor instrumente de finanțare, inclusiv obligațiuni convertibile. Acestea sunt prezentate ca provizioane/înregistrări contabile fără ieșire directă de numerar, deci nu echivalează automat cu o deteriorare similară a fluxului de cash din operațiuni. Pe partea operațională, compania susține o îmbunătățire a structurii financiare: în 2025, pierderea operațională a depășit 8 miliarde de dolari (aprox. 37 miliarde lei), iar în 2026 Anthropic afirmă că a trecut pe profit „ajustat” în trimestrul al doilea și a menținut profitabilitatea ajustată și în trimestrul al treilea, pentru al doilea trimestru consecutiv. În același set de informații, compania indică o marjă operațională ajustată de peste 11% și o marjă brută ajustată de 85% (indicatori „ajustați” înseamnă că exclud anumite elemente contabile/one-off, conform practicii uzuale, fără ca sursa să detalieze aici metodologia completă). Cheltuieli accelerate pentru infrastructură: 9 miliarde dolari în șase luni În paralel cu pierderea contabilă, prospectul descrie o creștere abruptă a cheltuielilor pentru capacitate de calcul și infrastructură. În prima jumătate din 2026, Anthropic ar fi cheltuit aproape 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) pentru astfel de resurse, față de 2,3 miliarde de dolari (aprox. 11 miliarde lei) în S1 2025. Documentul mai notează că investiția din primele șase luni din 2026 depășește deja cheltuiala totală din 2025, de 7,3 miliarde de dolari (aprox. 34 miliarde lei). Angajamente pe termen lung: peste 600 miliarde dolari deja asumate Cifra de 750 miliarde de dolari este descrisă ca incluzând tranzacții încă în negociere. Separat, pentru cheltuieli deja asumate, prospectul indică angajamente de peste 600 miliarde de dolari (aprox. 2.760 miliarde lei) pentru acorduri legate de puterea de calcul în următorii zece ani, dintre care aproximativ 450 miliarde de dolari (aprox. 2.070 miliarde lei) ar reprezenta acorduri de cloud pentru anii 7–10, în mare parte neanulabile. Distribuția menționată în document include: aproximativ 111 miliarde dolari (aprox. 511 miliarde lei) pentru Google Cloud ; aproximativ 110 miliarde dolari (aprox. 506 miliarde lei) pentru Amazon AWS; aproximativ 31 miliarde dolari (aprox. 143 miliarde lei) pentru Microsoft; până la 86 miliarde dolari (aprox. 396 miliarde lei) pentru închirierea de cipuri Nvidia. Prospectul mai arată că Anthropic discută extinderea colaborării cu furnizorul britanic de cloud Nscale, vizând închirierea de resurse în campusul de centre de date Monarch din West Virginia, cu o capacitate suplimentară de circa 460 MW. În scenariul în care acordul se încheie, valoarea totală a angajamentelor contractuale cu Nscale ar urca la aproximativ 90 miliarde de dolari (aprox. 414 miliarde lei), conform aceleiași surse. [...]
Elon Musk susține că economisirea pe termen lung ar putea deveni irelevantă pe măsură ce inteligența artificială (IA) împinge economia spre „abundență”, dar mai mulți experți consultați de Business Insider recomandă, totuși, continuarea economisirii pentru pensie, potrivit Antena 3 . Miza practică pentru oameni și pentru piață este că astfel de mesaje pot influența comportamente financiare reale, într-un moment în care efectele IA asupra locurilor de muncă rămân incerte. Musk a scris pe platforma X că „economisirea banilor pentru viitorul îndepărtat este inutilă odată cu apariția abundenței aduse de superinteligență”, într-un răspuns către un utilizator care minimaliza importanța deciziilor financiare pe termen scurt, pe ideea că „cele mai multe dintre ele nu vor mai conta oricum peste câțiva ani”. Într-un podcast publicat în ianuarie, Musk a reluat ideea, spunând că oamenii nu ar mai trebui să își facă griji că trebuie să pună bani deoparte pentru pensie peste 10 sau 20 de ani, deoarece „nu va mai conta”, dacă predicțiile sale se adeveresc. De ce leagă Musk „abundența” de dispariția rolului banilor Argumentul miliardarului este că progresele în inteligența artificială, energie și robotică ar urma să ducă la o creștere masivă a productivității, până la un punct în care bunurile și serviciile nu ar mai fi insuficiente. Într-un asemenea scenariu, spune el, „oricine ar putea avea orice își dorește”. În viziunea lui Musk, efectele s-ar vedea inclusiv în: servicii medicale „mai bune decât cele de care beneficiază astăzi oricine”; acces generalizat la bunuri și servicii, fără constrângeri de raritate; educație complet accesibilă, inclusiv posibilitatea de a învăța gratuit „orice îți dorești, despre absolut orice”. Musk a mai avansat și o perspectivă în care dezvoltarea roboticii și a călătoriilor spațiale ar duce la o economie „pe mai multe planete”, moment în care „banii vor deveni irelevanți”, iar „monedele convenționale nu vor mai conta”. Ce spun experții: economisirea rămâne recomandarea de bază Antena 3 notează că Business Insider a discutat cu șapte experți în finanțe personale și inteligență artificială, iar concluzia lor comună a fost că oamenii ar trebui să continue să economisească pentru pensie, tocmai pentru că previziunile lui Musk s-ar putea să nu se materializeze. În același context, Musk admite că tranziția către un astfel de viitor nu ar fi lipsită de probleme și anticipează o perioadă dificilă, în care IA ar putea elimina un număr mare de locuri de muncă. Printre soluțiile menționate de el se află plăți din partea statului pentru toți cetățenii, ca mecanism de compensare a pierderilor generate de automatizare. Context: și Bill Gates vorbește despre o economie a „abundenței”, dar avertizează asupra tranziției În articol este menționat și Bill Gates, care ar fi spus într-un podcast că IA va aduce o „abundență reală”, iar roboții ar putea construi locuințe, cultiva alimente și efectua operații chirurgicale. Gates avertizează însă că următoarele două decenii ar putea fi printre cele mai agitate perioade din istorie și că se poate ajunge la un punct în care munca oamenilor nu va mai fi necesară pentru producerea majorității bunurilor și serviciilor. Pentru public, diferența dintre promisiunea „abundenței” și realitatea unei tranziții cu șocuri pe piața muncii rămâne esențială: până când astfel de scenarii devin certe, recomandarea experților rămâne să nu fie abandonate economiile pe termen lung. [...]
Google începe testarea limitată a Genie 4 , un „world model” care poate rula simulări interactive în timp real cu audio nativ , o direcție cu potențial operațional direct pentru companii care dezvoltă agenți AI, roboți sau instrumente creative. Informațiile sunt prezentate pe Google Blog . Genie 4 este descris ca un model global („world model”) pentru simulare interactivă în timp real, cu un nivel ridicat de realism și cu generare de sunet „nativ” (adică produs direct de model, pe loc, nu adăugat ulterior). Google spune că modelul integrează și dezvoltă capabilități din familia Gemini: „Gemini Omni” ar ancora simulările în aspect și comportament din lumea reală, iar alte modele Gemini ar furniza raționamentul necesar pentru coerență și continuitate. Ce poate face Genie 4 în simulare, potrivit Google Publicația indică faptul că utilizatorii pot porni un eveniment și pot „dirija” scenele în timp real prin limbaj natural, inclusiv: mișcarea camerei, schimbarea vremii, introducerea de personaje noi. În plus, fiecare „lume” ar genera audio dinamic, inclusiv sunete ambientale, muzică și dialog interactiv. De ce contează pentru utilizare practică și industrie Google poziționează simularea lumii ca un pas important către AGI (inteligență artificială generală), menționând explicit două direcții de utilizare: medii de antrenare mai sigure pentru roboți și agenți, respectiv extinderea instrumentelor creative în industrii precum film, jurnalism, jocuri și producție. Acces: testare limitată și planuri de extindere Google spune că a început distribuirea Genie 4 către un grup restrâns de testeri „de încredere”. Următorul pas ar fi disponibilitatea „în curând” pentru abonații Google AI Ultra , în Project Genie, precum și pentru parteneri cu acces timpuriu prin Gemini API și AI Studio. Pentru demonstrații, compania trimite către blogul Google DeepMind: https://deepmind.google/blog/genie-4-a-new-generation-of-world-simulation/ . [...]
