Tag: comisia europeana
Știri despre „comisia europeana”
WhatsApp, sub lupa Comisiei Europene; ar putea intra sub incidența Legii pentru Servicii Digitale
WhatsApp ar putea fi supusă unor reguli mai stricte în Uniunea Europeană, conform Profit.ro , în urma unei analize a Comisiei Europene. Aplicația deținută de Meta, care a înregistrat 51,7 milioane de utilizatori în primele șase luni ale anului trecut în UE, ar putea intra sub incidența Legii pentru Servicii Digitale (DSA). Aceasta impune reguli stricte privind funcționarea și gestionarea conținutului pentru serviciile digitale care depășesc pragul de 45 de milioane de utilizatori. Până în prezent, WhatsApp a fost exceptată de la legislația DSA, datorită naturii private a funcțiilor sale de comunicare. Totuși, funcționalitatea Channels, care a contribuit la creșterea numărului de utilizatori, este considerată o excepție și ar putea atrage aplicarea noilor reguli. Dacă se constată că WhatsApp încalcă aceste norme, compania ar putea fi amendată cu până la 6% din veniturile sale anuale globale. Decizia finală a Comisiei Europene va influența semnificativ modul în care WhatsApp va trebui să-și gestioneze conținutul și să-și adapteze serviciile în Europa. Această schimbare ar putea avea un impact major asupra modului în care utilizatorii europeni interacționează cu platforma, precum și asupra strategiei de conformitate a Meta. [...]
Presa maghiară acuză Comisia Europeană că favorizează România; reacția experților români
Alocările recente de fonduri europene către România au stârnit reacții critice în presa din Ungaria , mai multe publicații susținând că Bruxelles-ul, sub conducerea Ursulei von der Leyen, ar favoriza România în detrimentul Budapestei. Potrivit Digi24 , acest val de nemulțumiri apare în contextul în care Ungaria are fondurile europene blocate de peste doi ani, din cauza problemelor legate de statul de drept. Profesorul de economie Christian Năsulea susține că reacția maghiară reflectă în principal consecințele deciziilor politice luate de guvernul Viktor Orban. România, chiar dacă nu a avut în ultimii ani o guvernare excepțională, a menținut o direcție pro-europeană clară , care a permis Comisiei Europene să colaboreze mai eficient cu autoritățile de la București. „Este o chestiune internă a Ungariei. România nu a fost favorizată, ci pur și simplu nu a blocat reformele și a colaborat cu Bruxelles-ul” , afirmă Năsulea. De ce a primit România fonduri suplimentare Economistul menționează mai multe motive pentru care România a reușit să atragă sume importante de fonduri europene: Deschiderea către Bruxelles : în ultimele 6 luni, autoritățile române au colaborat activ cu Comisia Europeană. Reformularea planurilor PNRR : reeșalonarea și regândirea unor componente ale Planului Național de Redresare și Reziliență. Semne de progres în gestionarea fondurilor : conform datelor oficiale, eficiența în absorbția fondurilor pare să fi crescut recent. Chiar și în acest context pozitiv, Năsulea avertizează că România nu este o poveste de succes completă . Reforme structurale, în special în justiție și la nivelul companiilor de stat, sunt încă întârziate, iar sistemul continuă să fie afectat de rezistențe și privilegii vechi. Ce spun criticile presei ungare și cum le interpretează specialiștii Publicațiile din Ungaria au denunțat ceea ce numesc o „schimbare de abordare fără precedent” la Bruxelles. Năsulea însă consideră că această atitudine reflectă nemulțumirea crescândă față de politica internă a guvernului Orban și izolarea față de instituțiile europene. „În Ungaria se iau frecvent decizii contrare politicii europene, iar presa reflectă frustrările populației. Nu e o chestiune de relații externe, ci una de politică internă maghiară” , a explicat Năsulea. Acesta mai adaugă că deși în România reformele se mișcă lent, pare să existe voință politică, iar acest lucru este esențial pentru îmbunătățirea relației cu UE pe termen lung. [...]
Concurența pe piața europeană, protejată prin reguli noi; CE cere transparență în cazurile de sprijin financiar extern
Comisia Europeană a publicat noile orientări privind aplicarea Regulamentului pentru subvențiile străine , clarificând modul în care autoritatea va analiza efectele acestor subvenții asupra pieței interne și va interveni în cazurile de denaturare a concurenței. Potrivit Economica.net , aceste orientări detaliază procedurile de evaluare și oferă exemple concrete, consolidând mecanismele de protecție ale pieței unice europene. Noile măsuri vizează trei direcții principale: Evaluarea denaturării concurenței – Comisia va analiza în două etape dacă o întreprindere a fost avantajat semnificativ printr-o subvenție primită din afara UE. Va fi analizată capacitatea subvenției de a modifica comportamentul concurențial și dinamica pieței, în special în detrimentul altor operatori europeni. Achizițiile publice – În cadrul procedurilor de achiziții, dacă există indicii că o ofertă a fost influențată de o subvenție externă, Comisia poate decide că aceasta este „anormal de avantajoasă” , comparând-o cu alte oferte și cu estimările autorităților contractante. În acest caz, avantajul poate fi considerat nejustificat și poate fi respins. Testul comparativ – Se introduce o procedură de echilibrare între efectele negative ale subvenției și eventualele beneficii economice. Dacă avantajele aduse de subvenție nu depășesc efectele denaturante, Comisia poate impune măsuri corective sau solicita angajamente. Excepții și notificări prealabile: Comisia va putea solicita notificări prealabile pentru concentrarea economică sau participarea la licitații chiar și sub pragurile de notificare prevăzute, dacă există suspiciuni privind subvenții străine acordate în ultimii trei ani. Totuși, anumite cazuri – cum ar fi achizițiile cu valoare mică, subvențiile de sub 4 milioane de euro sau situațiile extraordinare – vor fi exceptate. În plus, Comisia a reiterat că scopul acestor orientări este de a păstra „condiții echitabile de concurență” pe piața internă, protejând în același timp deschiderea față de comerțul și investițiile internaționale. Vicepreședintele executiv Stéphane Séjourné a subliniat că aceste măsuri vor sprijini „poziția de lider a Europei în industrie și competitivitate” . Pentru elaborarea acestor orientări, Comisia a desfășurat în 2025 mai multe runde de consultări publice și tehnice cu statele membre, mediul de afaceri și societatea civilă. Obligația publicării ghidului este prevăzută în articolul 46 al regulamentului, termenul-limită fiind 13 ianuarie 2026. Regulamentul privind subvențiile străine , aflat în vigoare din 13 iulie 2023, oferă Comisiei un instrument esențial pentru a combate denaturările cauzate de intervențiile statale externe pe piața europeană, fără a afecta principiile deschiderii și competitivității economice. [...]