Știri
Tag: bogdan ivan

Peste 2.000 de petroliere, unele venite din porturi rusești, au efectuat transferuri de petrol în apele economice ale României de la începutul războiului din Ucraina, fără a fi vreodată verificate fizic de autoritățile române , arată o investigație Știrile ProTV . Operațiunile de tip ship-to-ship transfer (STS), în care țițeiul este mutat între nave în larg, sunt legale în sine, dar pot ascunde activități de evitare a sancțiunilor internaționale, comportament tipic flotei-fantomă a Rusiei. Din mai 2022 până în prezent, Autoritatea Navală Română a primit 1.200 de notificări privind astfel de operațiuni. Navele implicate, precum „Kolente” și „Ocean Aglaia”, au avut escale recente în porturi precum Novorossiisk și Kerci, puncte strategice rusești. Unele dintre aceste vase au fost documentate că își schimbă frecvent numele și pavilionul pentru a-și pierde trasabilitatea. Autoritățile române susțin că nu pot interveni decât dacă navele încalcă regulamente de mediu, însă până în prezent nu au existat inspecții sau abordări efective. În lipsa unor controale concrete, autoritățile se limitează la verificarea hârtiilor și a notificărilor formale. Pe fundalul acestor riscuri, Forțele Navale Române desfășoară exerciții moderne cu simulatoare și drone de supraveghere sau atac, iar Ministerul Apărării afirmă că sunt luate în calcul toate scenariile posibile, inclusiv unul în care Rusia ar putea contesta accesul României la zăcămintele din Marea Neagră, invocând concesiuni economice precum perimetrul Trident deținut de Lukoil. Deși Lukoil negociază vânzarea acestor active, incertitudinea persistă. Riscul unei potențiale infiltrări rusești în zona economică exclusivă a României este dublat de lipsa unui cadru eficient de control și reacție la nivel național , în ciuda amenințărilor evidente asupra infrastructurii strategice submarine – conducte, cabluri de comunicații și platforme petroliere. [...]

Ministrul Energiei spune că sprijinul pentru Ucraina nu trebuie să afecteze SEN , după o întâlnire la frontiera româno-ucraineană cu omologul său ucrainean, Denys Shmyhal . Mesajul central al lui Bogdan Ivan este că „oamenii trebuie să aibă energie, fără excepții”, indiferent de granițe sau conflicte, dar cu o condiție explicită: protejarea securității energetice a României. Ministrul afirmă că poziția României este „fermă” în privința operării interconectărilor România–Ucraina „în condiții de maximă siguranță”, inclusiv în situații de urgență. În termeni de securitate energetică națională, miza este ca aceste legături transfrontaliere să poată susține stabilitatea regională fără a introduce riscuri suplimentare pentru funcționarea internă a rețelei și pentru alimentarea consumatorilor din România. Bogdan Ivan subliniază și rolul României în ENTSO-E, rețeaua europeană a operatorilor de transport și sistem (organizația care coordonează, la nivel tehnic, funcționarea și planificarea rețelelor electrice de transport din Europa). Potrivit ministrului, România sprijină Ucraina „fără a afecta Sistemul Energetic Național”, iar „consumatorii români rămân o prioritate în orice decizie de operare” - o formulare care indică faptul că deciziile privind fluxurile de energie și echilibrarea rețelei trebuie să pornească de la siguranța alimentării interne. În același context, ministrul notează că Ucraina face „eforturi continue” pentru a menține funcționarea sistemului energetic în „condiții extrem de dificile” și pentru a rămâne conectată la rețeaua europeană. Pentru România, această conectare are o dimensiune directă de securitate: stabilitatea sistemului ucrainean și modul în care sunt gestionate interconectările pot influența regimul de funcționare la graniță și necesarul de măsuri de protecție și coordonare. Totodată, Ivan arată că „cooperarea regională și coordonarea tehnică” sunt esențiale pentru stabilitate de ambele părți ale graniței și că la discuții a fost implicată Transelectrica, prin Ștefăniță Munteanu, pentru a aborda „continuitatea și echilibrul rețelei”, inclusiv „fluxurile transfrontaliere”. În logica securității energetice naționale, accentul cade pe infrastructură funcțională, reguli de operare prudente și capacitatea de a oferi sprijin extern doar în limitele care nu slăbesc reziliența Sistemului Energetic Național. [...]