Știri
Știri din categoria Mărfuri
Revenirea accizei la motorină de la 1 iulie pune presiune pe costurile de transport, chiar dacă România a avut în prima parte a anului prețuri la carburanți sub media Uniunii Europene, potrivit Agerpres, care citează date și concluzii ale Consiliului Concurenței.
Autoritatea arată că, în cea mai mare parte a intervalului 1 martie – 30 iunie 2026, prețurile din România s-au menținut „semnificativ sub media UE”, atât la nivelul prețurilor finale (cu taxe), cât și al celor fără taxe. În plus, diferența față de media europeană a fost „mai mare decât în mod obișnuit”, mai ales la prețurile fără taxe.
La mijlocul lunii iunie, prețurile cu taxe din România erau sub media UE cu 7,2% la benzină și cu 3,7% la motorină. La prețurile fără taxe, ecartul era mai amplu: 15,1% sub media UE la benzină și 8,3% la motorină.
Consiliul Concurenței notează că, din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar diferența față de media europeană a fost mai accentuată decât în perioadele obișnuite.
În contextul în care situația de criză nu a fost prelungită, de la 1 iulie acciza la motorină a revenit la nivelul anterior, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA. Pentru companiile de transport și pentru firmele cu logistică intensă, motorina este un cost direct, iar o astfel de ajustare fiscală se poate transmite în tarife și, ulterior, în prețurile unor bunuri.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, spune că apropierea treptată a prețului motorinei din România de media UE, observată spre finalul perioadei analizate, indică „mai degrabă o revenire” la situația de dinainte de război, când prețurile interne la motorină erau mai apropiate de media UE decât cele la benzină.
„Vom continua să monitorizăm piața, mai ales după încetarea măsurilor temporare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, citat în comunicat.
Consiliul Concurenței a solicitat informații companiilor active pe piața carburanților și anunță că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza un raport privind respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori. Autoritatea spune că va continua monitorizarea și după încetarea măsurilor temporare, pentru a vedea cum se reflectă în prețurile la pompă schimbările din cotațiile internaționale, costuri și condițiile comerciale.
Recomandate
Prețurile la pompă rămân ridicate, cu motorina peste 10 lei/litru , chiar dacă joi, 27 august, nu se văd mișcări importante față de zilele precedente, potrivit Adevărul . Cele mai mici tarife raportate sunt 9,48 lei/litru la benzină standard (o stație Socar din județul Sălaj) și 10,09 lei/litru la motorină standard (o stație DHR din Cluj-Napoca). Unde sunt minimele la motorină și cât costă GPL-ul Motorina standard continuă să coste peste 10 lei/litru, iar printre orașele cu cele mai mici prețuri se numără, conform datelor Peco Online : Cluj-Napoca: 10,09 lei/litru Timișoara: 10,10 lei/litru București, Iași și Constanța: 10,14 lei/litru La GPL, prețurile sunt în intervalul 4,59–4,62 lei/litru, cu minimul de 4,59 lei/litru în Cluj-Napoca. Context: scumpiri puternice în ultimii ani Datele prezentate de Peco Online arată o creștere accelerată a mediilor anuale în ultimii cinci ani. În 2021, benzina era în medie 5,69 lei/litru, iar motorina 5,65 lei/litru; în 2026, mediile au urcat la 8,62 lei/litru pentru benzină și 9,12 lei/litru pentru motorină. Pentru GPL, media a crescut de la aproximativ 3 lei/litru (2021) la 4,25 lei/litru (2026). Plafonarea adaosului: operatorii, în general în limite, dar cu verificări în curs Pe partea de reglementare, Consiliul Concurenței spune că principalii operatori au respectat, în perioada aprilie–iunie 2026, plafonarea adaosului comercial impusă de autorități, însă sunt necesare clarificări pentru Petrotel-Lukoil, Lukoil România și Nis Petrol/Gazprom. Autoritatea continuă verificările acolo unde datele transmise sunt incomplete sau au neconcordanțe. [...]
Creșterea prețului aurului împinge jafurile din muzee spre ținte ușor de „valorificat” , iar hoții folosesc tot mai des violența și unelte grele, pe fondul unei schimbări de tactică descrise într-un raport Europol , potrivit HotNews . Europol arată că, în ultimii doi ani, infractorii s-au orientat mai mult către metale prețioase, bijuterii și artefacte culturale, considerate mai profitabile. Contextul este dat și de evoluția pieței: prețul aurului a crescut cu 85% în ultimii doi ani, pe măsură ce investitorii și băncile centrale au tratat aurul ca „activ de refugiu”. London Bullion Market Association a avertizat că, odată cu maximele istorice ale aurului, cresc și „fluxurile ilicite” și distorsiunile de piață. De la bande specializate la grupuri recrutate pe rețele sociale Raportul Europol descrie o schimbare operațională: în locul bandelor tradiționale, cu lider central și competențe specializate, apar grupuri descentralizate, formate ad-hoc din oportuniști interesați de profit, recrutați prin rețele sociale. Modelul este descris ca „infracțiune ca serviciu” – adică servicii infracționale „la comandă”, furnizate rapid, fără o structură clasică stabilă. În același timp, jafurile devin mai violente. Europol notează că infractorii pătrund în clădiri și sparg vitrine folosind baroase, topoare, răngi și, în unele cazuri, explozibili. Exemplele invocate: Luvru și tezaurul dacic din Olanda Europol indică jaful de la Muzeul Luvru din Paris, din octombrie anul trecut, drept exemplu al acestor schimbări: hoții i-au amenințat pe paznici și vizitatori și au furat bijuterii evaluate la 88 de milioane de euro (aprox. 440 milioane lei), inclusiv tiara împărătesei Eugénie. HotNews trimite, în acest context, la relatările sale anterioare despre „filmul jafului” de la Luvru și despre obiectele furate, inclusiv tiara: HotNews , HotNews . Un alt exemplu menționat este furtul brățărilor dacice și al Coifului de la Coțofenești de la Muzeul Drents din Olanda, unde, potrivit Europol, au fost folosiți explozibili. HotNews a relatat anterior despre incident: HotNews . De ce aurul și bijuteriile sunt mai greu de urmărit după furt Europol explică miza economică și dificultatea recuperării: metalele prețioase pot fi topite ușor, fără a lăsa urme, ceea ce facilitează vânzarea ilegală în procesul de valorificare a bunurilor furate. În cazul bijuteriilor, pietrele prețioase pot fi îndepărtate și vândute separat. În cazul tezaurului dacic, Reuters (citată de HotNews) amintește că artefactele României au fost recuperate și aduse înapoi în țară, însă una dintre brățări este încă dispărută. HotNews a relatat despre recuperare și repatriere: HotNews , HotNews . Alte ținte în creștere: porțelanuri chinezești Pe lângă aur și bijuterii, Europol remarcă o creștere a furturilor de artefacte antice chinezești din porțelan, inclusiv vase din perioada dinastiei Ming, pe fondul cererii ridicate. [...]
Raliul aurului readuce în prim-plan pragul de 4.500 de dolari , un nivel tehnic care poate confirma sau infirma schimbarea de tendință după luni de presiune la vânzare, potrivit unei analize din Adevărul . Metalul prețios se tranzacționează din nou în jurul a 4.400 de dolari pe uncie troy (31,1034768 grame), după un avans de 7,7% într-o săptămână și de aproape 32% față de aceeași perioadă a anului trecut. Creșterea săptămânală este cea mai puternică de la o săptămână la alta din martie 2020, după ce aurul trecuse printr-o perioadă dificilă și coborâse până în jurul a 4.000 de dolari pe uncie, nivel la care s-a conturat ulterior un suport tehnic. În ultima lună, aurul s-a scumpit cu aproximativ 9,7%, conform datelor citate. De ce contează pragul de 4.500 de dolari Următorul reper urmărit de piață este 4.500 de dolari pe uncie, zonă în care se află și media mobilă la 200 de zile, un indicator tehnic folosit de investitori pentru a identifica tendințe. Victor Dima, Manager de Trezorerie la Tavex România , avertizează că nivelurile de preț, luate izolat, nu sunt „garanții” pentru direcția viitoare. În evaluarea sa, testul din jurul a 4.500 de dolari ar trebui să arate dacă mișcarea recentă este doar o revenire pe termen scurt sau începutul unei schimbări mai durabile. „Zona din jurul nivelului de 4.500 de dolari este importantă deoarece aici piața va trebui să arate dacă evoluția recentă reprezintă doar o revenire pe termen scurt sau marchează începutul unei schimbări mai durabile de tendință.” Ce a alimentat revenirea: geopolitică, ETF-uri și Asia Analiza indică mai mulți factori care au susținut revenirea, între care speranțele privind un acord între părțile aflate în conflict, care ar permite reluarea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , și creșterea cererii prin fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri), mai ales pe piețele asiatice. „O creștere de 7,7% într-o singură săptămână reprezintă, fără îndoială, o mișcare semnificativă, însă procentul în sine nu este cel mai important semnal. Mai relevant este ceea ce se află în spatele acestei reveniri.” Contextul recent a inclus tensiuni în zona Golfului Persic, conflictul dintre Statele Unite și Iran și închiderea Strâmtorii Ormuz, cu efecte în lanț: șoc pe piața petrolului, așteptări mai mari privind inflația, randamente ale obligațiunilor la niveluri ridicate și episoade de vânzări de aur alimentate de nevoia de lichiditate. Băncile centrale revin în forță la cumpărare Un element cu miză mai mare pentru perspectiva pe termen lung este cererea băncilor centrale. Primul trimestru din 2026 a fost revizuit puternic în jos: de la estimări inițiale de aproximativ 244 de tone la doar 57 de tone, după includerea unor vânzări importante și a unor tranzacții ale unor bănci centrale. În trimestrul al doilea, achizițiile nete au urcat la 288,9 tone, de circa cinci ori peste nivelul revizuit din primul trimestru și cel mai ridicat nivel pentru un al doilea trimestru în seria de date disponibilă. „Băncile centrale nu cumpără aur cu un orizont de o săptămână sau de o lună. Pentru acestea, aurul face parte din gestionarea rezervelor, diversificarea acestora și consolidarea rezilienței financiare pe termen lung.” La ce se uită piața în continuare Pe termen scurt, atenția rămâne pe zona de 4.500 de dolari: o depășire susținută ar putea confirma schimbarea de tendință sugerată de raliul recent, însă direcția va depinde în continuare de condițiile financiare, evoluțiile geopolitice și cererea pentru metalul prețios. În același timp, analiza amintește că aurul rămâne volatil chiar și într-o tendință generală ascendentă: poate scădea rapid în funcție de dobânzi, dolar, randamentele obligațiunilor, inflație sau episoade în care investitorii caută lichiditate. Estimările anterioare ale lui Victor Dima pentru 2026 indicau un interval larg, de aproximativ 4.000–5.300 de dolari pe uncie, în funcție de scenariul economic și geopolitic. [...]
Scumpirea cafelei este alimentată de un deficit pe termen scurt, nu de lipsa producției , pe fondul întârzierilor de recoltare și livrare din Brazilia și al scăderii accelerate a stocurilor monitorizate de bursa ICE, potrivit Profit . Miza pentru piață este că, deși estimările indică o recoltă mare, materia primă nu ajunge suficient de repede în lanțul de aprovizionare, ceea ce împinge cotațiile în sus. Analistul financiar Radu Puiu (XTB România) arată că, în ultimele zile, cererea a crescut, iar contractele futures pe Arabica (contracte care reflectă un preț estimat pentru o dată viitoare) au urcat cu aproape 10% în doar două sesiuni. Mișcarea vine în pofida așteptărilor optimiste privind recolta din Brazilia, ceea ce indică o tensiune între „oferta pe hârtie” și disponibilitatea efectivă în piață. De ce contează: stocuri în scădere și livrări întârziate Potrivit analizei citate, vremea este factorul principal care întârzie drastic recoltele. În Minas Gerais, cea mai mare regiune producătoare de Arabica din Brazilia, a plouat puțin peste 32 mm într-o singură săptămână, echivalentul a 2.700% din media istorică pentru perioada respectivă. Ploile complică recoltarea, uscarea și transportul boabelor, iar riscul de degradare a calității crește. În paralel, întârzierile din Brazilia lovesc într-un moment în care depozitele bursei sunt deja sub presiune. Stocurile de Arabica monitorizate de ICE au înregistrat recent cea mai mare scădere într-o singură zi de la începutul lui 2025 (minus 5,9%), iar pe parcursul a peste 25 de sesiuni consecutive s-au redus cu până la 26%, potrivit lui Puiu. Din datele istorice, nivelul rezervelor se apropie de minime „critice” (sub 300.000 de saci), nemaiîntâlnite de la cotațiile din anii ’90–’00. Logistica și „prima” pentru livrare rapidă Pe lângă vreme, oferta pe termen scurt este complicată de tensiunile din Marea Roșie , care prelungesc timpii de tranzit, cresc costurile de transport și obligă companiile de logistică să mențină stocuri mai mari, ceea ce întârzie livrările către piețele de consum. Această presiune se vede și în structura pieței futures: diferența de preț (spread) dintre contractele din septembrie și decembrie a urcat la un record de peste 24 de cenți/livră. Practic, cumpărătorii și prăjitorii acceptă să plătească mai mult pentru livrare imediată, de teama epuizării stocurilor, în timp ce contractele pentru anii următori indică prețuri mai mici. Ce urmează: risc de noi maxime, dar și o posibilă relaxare din toamnă Analiza avertizează că orice nouă problemă meteo sau de transport poate împinge cotațiile spre noi recorduri, pe fondul unei „panicii” legate de aprovizionare. În același timp, dacă producția continuă să crească și începe să se reflecte în refacerea stocurilor, efectul ar putea fi o temperare a prețurilor odată ce cafeaua recoltată ajunge efectiv pe piață, scenariu pe care Puiu îl plasează „din toamnă”. Separat, materialul notează și schimbări de comportament la consumatori, pe măsură ce cafeaua se scumpește: Lavazza, citată de Financial Times, susține că „cafeaua boabe” câștigă teren, iar consumatorii încearcă să reproducă acasă experiența cafenelei, uneori consumând „puțin mai puțin, dar mai bine”. [...]
Scumpirea petrolului devine principalul risc pentru costurile fermelor în următoarele trei luni , chiar dacă prețurile la cereale și oleaginoase au rămas, per ansamblu, fără o direcție fermă la final de iulie, potrivit unei analize Agronet . Pentru România, publicația indică intervale de preț în euro/tonă pentru august–octombrie și avertizează că energia poate susține cotațiile „nominale” fără să îmbunătățească automat marjele fermierilor. În iulie, energia „s-a desprins” de marile culturi: în timp ce grâul, porumbul și soia au închis luna aproape de nivelurile de la începutul intervalului analizat, petrolul a urcat puternic, schimbând perspectiva asupra costurilor cu motorina, transportul și procesarea. Energia: petrolul urcă, gazele naturale scad În ultimele patru săptămâni analizate (închideri din 10, 17, 24 și 31 iulie), Brent și WTI au câștigat aproximativ 18,6%, iar publicația notează că avansul a fost alimentat de riscuri asupra fluxurilor din Orientul Mijlociu și de incertitudinea privind rutele maritime. În același timp, gazele naturale au scăzut în interval. Agronet citează și un sondaj Reuters de la final de iulie, care indică pentru 2026 medii estimate de 85,22 dolari/baril pentru Brent și 80,14 dolari/baril pentru WTI, niveluri considerate suficient de ridicate pentru a menține presiune pe costurile de transport și procesare. Cereale și oleaginoase: avansul de la mijlocul lunii nu s-a menținut Pe segmentul marilor culturi, mișcarea dominantă a fost corecția de după maximele atinse în jurul datei de 24 iulie: porumbul, soia și canola au coborât într-o singură săptămână cu aproximativ 4,8%, 5,3% și, respectiv, 8,1%. Interpretarea din analiză este că „prima de risc” legată de vreme nu a putut fi păstrată în preț, iar cumpărătorii nu au confirmat o tendință generală de creștere. În același timp, raportul WASDE din iulie (USDA) este prezentat ca un factor care poate susține prețurile la corecții, dar care limitează, deocamdată, probabilitatea unei creșteri continue: stocuri mondiale de grâu estimate mai mici, dar producție majorată pentru Rusia și Ucraina; la porumb, stocuri mondiale estimate mai mici; la oleaginoase, producție mondială anticipată mai mare. Scenariul pentru România: intervale de preț și riscuri la porumb și floarea-soarelui Pentru România, Agronet pornește de la cotații oficiale UE integrate în Bursa Agronet și construiește intervale pentru august–octombrie (în euro/tonă), cu mențiunea că echivalentul în lei depinde și de cursul valutar din momentul tranzacției. Reperele și intervalele prezentate pentru următoarele trei luni includ: Grâu de panificație (media națională): 180–195 (august), 185–205 (septembrie), 190–215 (octombrie) – stabilizare, apoi ușoară revenire Orz furajer (media națională): 160–175, 165–180, 168–185 – lateral spre ușor ascendent Porumb furajer (media națională): 195–215, 185–210, 190–220 – presiune la recoltare, risc de revenire Rapiță (plecare din siloz): 455–490, 460–505, 470–520 – volatilitate, cu suport din energie și uleiuri Floarea-soarelui (plecare din siloz): 455–500, 440–490, 455–510 – scădere sezonieră, urmată de stabilizare (ultima observație disponibilă este din săptămâna 6–12 iulie) Soia (plecare din siloz): 385–415, 380–420, 390–435 – lateral, dependentă de piața mondială Publicația mai arată că, la grâu, reperul FOB Portul Constanța era de 212,34 euro/tonă, dar diferența față de media națională „nu trebuie interpretată ca o marjă accesibilă automat fermierului”, deoarece include condiții comerciale diferite, transport, calitate și costuri logistice. Riscul major de abatere față de intervalele estimate este indicat la porumb și floarea-soarelui , pe fondul secetei: Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a raportat accentuarea secetei severe în vestul României, iar la nivel european prognozele de randament pentru porumb și floarea-soarelui au fost reduse cu 6–7%. O deteriorare suplimentară a culturilor din România ar putea diminua presiunea de recoltare și ar împinge prețurile spre partea superioară a intervalelor. De ce contează: energia poate „susține” prețurile, dar nu și marjele Concluzia centrală a scenariului este că menținerea Brent aproape de 90–100 dolari/baril ar putea majora costurile cu motorina, transportul și procesarea și, implicit, ar putea susține cotațiile nominale la unele produse (în special oleaginoase și biocombustibili), fără ca acest lucru să se traducă automat într-o marjă mai bună pentru fermieri. Invers, o detensionare rapidă pe piața petrolului ar reduce costurile, dar ar putea diminua și o parte din sprijinul de preț asociat energiei. [...]
Declarațiile lui Donald Trump despre acces „nelimitat” al SUA la resursele minerale ale Ucrainei intră în contradicție cu arhitectura juridică a acordului bilateral din 2025 , care prevede împărțirea veniturilor 50/50 și menținerea proprietății suverane a Ucrainei asupra subsolului, potrivit Kyiv Post . Miza economică este semnificativă: Trump a evaluat public acordul la peste 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 de miliarde de lei), însă documentul descris de publicație indică un mecanism de investiții și reinvestire în Ucraina, nu o „preluare” de resurse. Într-un interviu difuzat pe 31 iulie de Real America’s Voice, Trump a susținut că înțelegerea privind „mineralele critice” ar permite Statelor Unite să intre „oricând” și să ia „cam orice vrem” din resursele de pământuri rare ale Ucrainei. El a descris acordul drept „foarte favorabil” pentru SUA și a avansat o valoare potențială de peste 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.350 de miliarde de lei). Ce prevede, de fapt, acordul din aprilie 2025 Acordul la care se referă Trump a fost semnat în aprilie 2025, după negocieri îndelungate, și stabilește un fond comun de investiții pentru redresare, cu împărțirea veniturilor în proporție de 50/50. Administrarea operațională este realizată în comun de US International Development Finance Corporation (DFC) și Agenția Ucraineană pentru Sprijinirea Parteneriatelor Public-Private , aflată în subordinea Ministerului Economiei. Conform termenilor descriși, veniturile fondului ar urma să provină din: redevențe, taxe de licențiere, acorduri de împărțire a producției, legate de extracția de minerale critice, elemente de pământuri rare și combustibili fosili (inclusiv petrol și gaze naturale). Limitările-cheie care contrazic ideea de „acces nelimitat” Cadrul legal al acordului „contrazice” afirmația lui Trump privind accesul fără restricții, notează publicația. În forma finală: Ucraina păstrează proprietatea suverană deplină asupra tuturor activelor din subsol; mecanismul de împărțire a veniturilor se aplică doar licențelor de extracție nou emise; întreprinderile de stat existente (exemplul dat: Ukrnafta) rămân integral sub control ucrainean. Acordul exclude, de asemenea, obligații de datorie pentru Ucraina. Textul precizează că Kievul nu este obligat să ramburseze Washingtonului ajutorul militar acordat în timpul invaziei ruse la scară largă, contrar unor afirmații anterioare ale lui Trump, potrivit cărora SUA ar fi oferit peste 300 de miliarde de dolari care ar trebui returnați. Un alt element cu impact economic: toate veniturile generate de fondul comun trebuie reinvestite exclusiv în Ucraina, iar, potrivit unor estimări inițiale ale oficialilor ucraineni citate de Kyiv Post, fondul nu este așteptat să genereze randamente lichide timp de cel puțin un deceniu. [...]
