Știri
Știri din categoria Mărfuri
Revenirea accizei la motorină de la 1 iulie pune presiune pe costurile de transport, chiar dacă România a avut în prima parte a anului prețuri la carburanți sub media Uniunii Europene, potrivit Agerpres, care citează date și concluzii ale Consiliului Concurenței.
Autoritatea arată că, în cea mai mare parte a intervalului 1 martie – 30 iunie 2026, prețurile din România s-au menținut „semnificativ sub media UE”, atât la nivelul prețurilor finale (cu taxe), cât și al celor fără taxe. În plus, diferența față de media europeană a fost „mai mare decât în mod obișnuit”, mai ales la prețurile fără taxe.
La mijlocul lunii iunie, prețurile cu taxe din România erau sub media UE cu 7,2% la benzină și cu 3,7% la motorină. La prețurile fără taxe, ecartul era mai amplu: 15,1% sub media UE la benzină și 8,3% la motorină.
Consiliul Concurenței notează că, din perspectiva prețurilor fără taxe, România s-a aflat în iunie în grupul statelor cu cele mai reduse niveluri, iar diferența față de media europeană a fost mai accentuată decât în perioadele obișnuite.
În contextul în care situația de criză nu a fost prelungită, de la 1 iulie acciza la motorină a revenit la nivelul anterior, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 36 bani/litru, cu TVA. Pentru companiile de transport și pentru firmele cu logistică intensă, motorina este un cost direct, iar o astfel de ajustare fiscală se poate transmite în tarife și, ulterior, în prețurile unor bunuri.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, spune că apropierea treptată a prețului motorinei din România de media UE, observată spre finalul perioadei analizate, indică „mai degrabă o revenire” la situația de dinainte de război, când prețurile interne la motorină erau mai apropiate de media UE decât cele la benzină.
„Vom continua să monitorizăm piața, mai ales după încetarea măsurilor temporare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, citat în comunicat.
Consiliul Concurenței a solicitat informații companiilor active pe piața carburanților și anunță că până la sfârșitul lunii iulie va finaliza un raport privind respectarea obligațiilor de plafonare de către operatori. Autoritatea spune că va continua monitorizarea și după încetarea măsurilor temporare, pentru a vedea cum se reflectă în prețurile la pompă schimbările din cotațiile internaționale, costuri și condițiile comerciale.
Recomandate
Prețurile la pompă rămân ridicate, cu motorina peste 10 lei/litru , chiar dacă joi, 27 august, nu se văd mișcări importante față de zilele precedente, potrivit Adevărul . Cele mai mici tarife raportate sunt 9,48 lei/litru la benzină standard (o stație Socar din județul Sălaj) și 10,09 lei/litru la motorină standard (o stație DHR din Cluj-Napoca). Unde sunt minimele la motorină și cât costă GPL-ul Motorina standard continuă să coste peste 10 lei/litru, iar printre orașele cu cele mai mici prețuri se numără, conform datelor Peco Online : Cluj-Napoca: 10,09 lei/litru Timișoara: 10,10 lei/litru București, Iași și Constanța: 10,14 lei/litru La GPL, prețurile sunt în intervalul 4,59–4,62 lei/litru, cu minimul de 4,59 lei/litru în Cluj-Napoca. Context: scumpiri puternice în ultimii ani Datele prezentate de Peco Online arată o creștere accelerată a mediilor anuale în ultimii cinci ani. În 2021, benzina era în medie 5,69 lei/litru, iar motorina 5,65 lei/litru; în 2026, mediile au urcat la 8,62 lei/litru pentru benzină și 9,12 lei/litru pentru motorină. Pentru GPL, media a crescut de la aproximativ 3 lei/litru (2021) la 4,25 lei/litru (2026). Plafonarea adaosului: operatorii, în general în limite, dar cu verificări în curs Pe partea de reglementare, Consiliul Concurenței spune că principalii operatori au respectat, în perioada aprilie–iunie 2026, plafonarea adaosului comercial impusă de autorități, însă sunt necesare clarificări pentru Petrotel-Lukoil, Lukoil România și Nis Petrol/Gazprom. Autoritatea continuă verificările acolo unde datele transmise sunt incomplete sau au neconcordanțe. [...]
Un zăcământ de cupru și aur din deșertul Nevada ar putea susține decenii de exploatare , cu implicații directe pentru oferta de cupru – metal-cheie pentru electrificare – dacă proiectul trece de etapele de studii și autorizare, potrivit Antena 3 . Descoperirea descrisă ca o masă vastă de rocă bogată în metale a fost confirmată după ani de cartografiere, urmați de luni de foraje, analize de laborator și verificări succesive. Conform materialului, sub straturile de tuf și pietriș erodat se află un sistem de intruziuni de porfir (roci asociate frecvent cu mineralizații de cupru), care a generat un zăcământ „hibrid”: cupru ca metal principal și aur ca element asociat. De ce contează economic: cuprul, metalul tranziției energetice Articolul plasează miza în rolul cuprului în electrificare: rețele electrice, vehicule electrice, motoare avansate și infrastructura centrelor de date. În acest context, un zăcământ cu „volum continuu” și durată lungă de viață ar putea reduce riscurile din lanțul de aprovizionare, printr-o sursă internă (SUA) de materie primă. „Amploarea este cea care uimește. Nu este vorba de cele mai ridicate conținuturi, ci de un volum continuu care garantează decenii de exploatare”, a declarat Eric Mason, consultant în planificarea exploatărilor miniere. Evaluările inițiale indică, potrivit sursei, o resursă „de miliarde de dolari”, fără a fi oferită o cifră exactă. Totodată, minereul ar fi la adâncimi exploatabile, suficient de aproape pentru a permite proiectarea unor cariere la suprafață, dar destul de adânc încât „amprenta inițială” să rămână sub control. Ce urmează: studii, capital și testul autorizațiilor Materialul descrie următoarea etapă ca o „cascadă” de studii – actualizări ale resurselor, compromisuri inginerești, modele hidrologice și studii privind resursele culturale – care ar urma să reducă incertitudinile și să contureze fezabilitatea proiectului. În paralel, sunt anticipate nevoi mari de infrastructură: drumuri, fabrici de procesare, sisteme de tratare a apei și utilaje grele adaptate condițiilor din deșert. La nivel local, o firmă regională de logistică spune că se pregătește pentru o posibilă accelerare a activității. „Se simte cum ritmul accelerează. Dacă lucrurile vor evolua în acest sens, vom angaja și instrui personalul cât mai repede posibil”, a spus Carla Nunez, care conduce o firmă regională de logistică. Riscuri operaționale și de mediu: apă, comunități, „licența socială” Antena 3 notează că orice dezvoltare va fi analizată atent, inclusiv din perspectiva resurselor de apă, a impactului asupra mediului și a comunităților locale. În text este menționată ideea că proiectele miniere moderne depind de autorizații, încrederea comunității și monitorizare transparentă, iar operatorii pot apela la tehnologii precum sortarea avansată a minereului, dinamitarea de precizie și dispecerizarea ghidată de inteligența artificială pentru a reduce deșeurile și consumul. „Dorim un proces responsabil, nu o accelerare cu orice preț. Arătați planul privind apa, arătați măsurile de atenuare a impactului și mențineți comunitatea la masă”, a declarat Dana Lopez, activistă locală pentru mediu. În lipsa unor date publice detaliate despre dimensiunea resursei și calendarul proiectului, miza rămâne, deocamdată, la nivel de potențial: un activ de cupru și aur evaluat preliminar la „miliarde de dolari”, care ar putea intra într-un traseu lung de validare tehnică, finanțare și autorizare înainte de orice producție efectivă. [...]
Comisia Europeană a selectat 46 de proiecte strategice pentru materii prime critice, iar România intră pe lista celor 16 state membre vizate, ceea ce poate accelera autorizarea și finanțarea unor investiții-cheie pentru lanțurile industriale europene. Informația apare în G4Media , care citează anunțul Comisiei Europene privind rezultatele celui de-al doilea apel de proiecte, încheiat la începutul acestui an. Selecția este relevantă economic prin prisma obiectivelor UE de a reduce dependența de importuri și de „un singur furnizor” pentru materiale esențiale în baterii, apărare și aerospațial. Proiectele au fost alese din 102 aplicații primite în cadrul apelului, iar Comisia și experții externi au evaluat 92 de candidaturi pe criterii precum securitatea aprovizionării, fezabilitatea tehnică, standardele de mediu, sociale și de guvernanță (ESG) și beneficiile transfrontaliere pentru UE. Ce urmărește UE până în 2030 și de ce contează Pachetul de proiecte este legat de țintele din Actul privind materiile prime critice (CRMA) , care vizează ca până în 2030 UE să își acopere din capacități proprii: cel puțin 10% din consumul anual prin extracție ; 40% prin procesare ; 25% prin reciclare . Miza este consolidarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea rezilienței industriale, în condițiile în care materiile prime strategice sunt inputuri critice pentru tehnologii precum bateriile și magneții permanenți. Cum sunt împărțite proiectele și ce materiale vizează Cele 46 de proiecte acoperă mai multe etape ale lanțului de valoare: 8 proiecte pentru extracție ; 11 pentru procesare ; 19 pentru reciclare ; 8 proiecte integrate (3 combină extracția cu procesarea, 5 combină procesarea cu reciclarea). În total, proiectele acoperă 15 dintre cele 17 materii prime strategice prevăzute în CRMA. Comisia indică și distribuția pe materiale, cu accent pe lanțul bateriilor: 7 proiecte pentru litiu ; 12 pentru nichel ; 10 pentru cobalt ; 5 pentru mangan ; 4 pentru grafit . Pentru sectoarele de apărare și aerospațial sunt menționate 2 proiecte pentru magneziu și 3 pentru wolfram , iar pentru magneți permanenți 4 proiecte privind pământurile rare . România, între statele membre incluse în noul val Proiectele sunt amplasate în: Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România , Slovacia, Spania și Suedia. Materialul consultat nu detaliază ce proiect(e) anume revin României, ci doar faptul că este între țările selectate. Ce urmează: un nou apel spre final de 2026 Comisia Europeană ar urma să anunțe „în curând” un nou apel pentru candidaturi de Proiecte Strategice, spre sfârșitul anului 2026 , potrivit informațiilor citate. În paralel, Comisia notează că proiectele strategice selectate în 2025 avansează către faza operațională: 25 au finalizat evaluarea impactului asupra mediului, iar 17 au obținut autorizație de construire, cu sprijinul „Punctelor Unice de Contact” din statele membre, menite să accelereze procedurile de autorizare. [...]
Motorina standard a urcat la 10,91 lei/litru, aproape de pragul de 11 lei , un nivel care apasă direct pe costurile de transport și, în lanț, pe prețurile din economie, potrivit Antena 3 . În același timp, benzina standard a trecut de 10 lei/litru în majoritatea orașelor, deși mai există excepții punctuale sub acest prag. La nivel național, prețul mediu pentru benzina standard este de 10,05 lei/litru, iar pentru motorină de 10,91 lei/litru, conform Peco Online , citat de publicație. Pentru șoferi și companii, apropierea motorinei de 11 lei/litru contează în special prin efectul asupra cheltuielilor recurente (flote, logistică, navetă), într-un context în care motorina rămâne combustibilul dominant în transportul rutier. Unde se găsesc cele mai mici prețuri Diferențele între localități rămân vizibile, iar cele mai mici prețuri menționate în articol sunt: Benzină standard: Lungulețu (județul Dâmbovița) – 9,87 lei/litru Motorină: o stație din Eforie Nord – 10,75 lei/litru GPL: nivelul mediu național Pentru șoferii care folosesc autogaz, un litru de GPL costă, în medie, 4,7 lei/litru la nivel național, mai notează Antena 3. [...]
Depășirea pragului de 10 lei/l la benzină în toate marile rețele împinge în sus costurile de transport , într-un moment în care și motorina se apropie de 11 lei/l, potrivit Euronews . Scumpirea de sâmbătă este de 6 bani pe litru, iar efectul imediat este uniformizarea prețurilor peste nivelul psihologic de 10 lei/l în stațiile monitorizate. Petrom și câteva stații Socar erau ultimele unde benzina se mai vindea sub 10 lei/l, la 9,99 lei/l. După majorarea de astăzi, prețul a urcat la 10,05 lei/l în stațiile Petrom și Socar. În celelalte mari rețele, benzina este și mai scumpă: la OMV, Rompetrol și MOL, un litru costă 10,11 lei, conform datelor citate de Profit.ro. Cea mai ieftină benzină dintre rețelele monitorizate este la Lukoil, unde litrul este 10,03 lei. Cum s-au mișcat prețurile în ultimele două săptămâni Datele prezentate arată că, între 25 septembrie și 3 octombrie 2026, benzina s-a scumpit cu până la 12 bani/l, în funcție de rețea, iar pragul de 10 lei/l a fost depășit în toate stațiile monitorizate: MOL: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l Rompetrol: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l OMV: 10,05 lei/l → 10,11 lei/l Petrom: 9,99 lei/l → 10,05 lei/l Socar: 9,99 lei/l → 10,05 lei/l Lukoil: 9,99 lei/l → 10,03 lei/l Motorina urcă spre 11 lei/l Pe segmentul motorinei, creșterile continuă, iar prețurile se apropie de pragul de 11 lei/l: la Petrom, un litru costă 10,91 lei, la Socar 10,94 lei, iar la Lukoil 10,95 lei/l. În lipsa altor detalii în material despre cauzele scumpirii sau despre posibile măsuri, impactul imediat rămâne creșterea costurilor pentru șoferi și pentru activitățile dependente de transport. [...]
Transporturile de aur venezuelean ajunse în SUA rămân blocate în depozite , după ce rafinăriile americane refuză să le proceseze din cauza riscurilor de conformitate legate de posibile conexiuni cu corupția și criminalitatea, potrivit Agerpres . Situația pune sub semnul întrebării fezabilitatea comercială a importurilor și arată cât de greu se transformă un flux de marfă în metal „vandabil” pe piața americană fără documente solide de trasabilitate. Ancheta citată de Agerpres, publicată de The New York Times și preluată de EFE, descrie un lanț care pornește din minele din sudul Venezuelei și ajunge până la Casa Albă și companii de import-export din Europa. Surse anonime consultate de publicația americană susțin că, după capturarea fostului președinte venezuelean de către Washington în ianuarie, administrația Trump ar fi conectat SUA cu o industrie „încă afectată de aceeași infracționalitate” pe care președintele spunea că o combate. Potrivit relatării, deși există deja cantități de aur venezuelean ajunse în Statele Unite, transporturile – evaluate la „sute de milioane de dolari” – nu sunt procesate și rămân intacte în depozite. De ce refuză rafinăriile: reguli internaționale de „due diligence” Blocajul este legat de obligațiile de conformitate impuse de normele internaționale: rafinăriile trebuie să poată garanta că aurul nu a finanțat bande infracționale, nu este asociat cu distrugerea mediului și nu are legături cu corupția. În lipsa unor garanții credibile privind proveniența și traseul metalului, procesarea devine un risc reputațional și operațional. Contextul este cu atât mai sensibil cu cât, în primul mandat, Donald Trump a inclus în martie 2019 aurul venezuelean pe o „listă neagră”, invocând tocmai legături cu distrugerea mediului și practici corupte. Acordul discutat cu Minerven și rolul Trafigura În martie anul acesta, la două luni după capturarea fostului președinte al Venezuelei, oficiali ai guvernului american au negociat cu compania minieră de stat Minerven un acord de milioane de dolari pentru a vinde pe piețele americane până la o tonă de aur, evaluată la aproximativ 165 milioane de dolari (aprox. 742 milioane lei). Acordul ar presupune, potrivit relatărilor mass-media americane citate, ca Minerven să furnizeze între 650 și 1.000 de kilograme de bare de aur Dore către Trafigura, companie globală de tranzacționare și logistică specializată în metale și minerale, care ar urma să transporte aurul către rafinăriile americane. În acest stadiu, potrivit informațiilor prezentate, problema nu este transportul în sine, ci acceptarea aurului la procesare, în condițiile în care rafinăriile trebuie să demonstreze că lanțul de aprovizionare respectă cerințele de trasabilitate și integritate. [...]
