Știri
Știri din categoria Bănci
Amenda Consiliului Concurenței pe cazul ROBOR nu se traduce automat în bani pentru fiecare debitor, iar eventualele despăgubiri ar presupune procese individuale cu probe și calcule distincte, potrivit unei analize citate de Profit. Mesajul vine după decizia Consiliului Concurenței de amendare a băncilor cu 3,7 miliarde de lei și pe fondul apariției unor îndemnuri publice către clienți să ceară despăgubiri.
Reprezentantul FinBan, Murgulescu, susține că se „vinde speranță procedurală ambalată ca certitudine” înainte ca decizia motivată să fie publică și înainte ca instanțele să se pronunțe, iar confuzia între amendă și despăgubire ar fi întreținută „voit” și „complet neetic/fals”.
„Prima mare confuzie care trebuie clarificată este aceasta: o amendă aplicată de Consiliul Concurenței nu înseamnă automat că fiecare client are bani de primit.”
Argumentul central este de natură juridică și ține de efectele unei sancțiuni administrative: amenda se plătește la bugetul de stat și nu stabilește, prin ea însăși, existența unui prejudiciu pentru fiecare client cu credit legat de ROBOR.
„Amenda este o sancțiune administrativă. Ea se plătește la bugetul de stat. Nu se împarte clienților. Nu se transformă automat în despăgubiri.”
În consecință, chiar dacă ar exista temei pentru despăgubiri, acestea nu ar rezulta „în bloc” din amendă, ci ar trebui stabilite separat.
Potrivit aceleiași analize, un demers de recuperare a banilor ar presupune demonstrarea, pentru fiecare caz, a elementelor clasice ale răspunderii: fapta, prejudiciul, legătura de cauzalitate și cuantumul prejudiciului.
„Trebuie dovedite separat fapta, prejudiciul, legătura de cauzalitate și cuantumul prejudiciului.”
Cu alte cuvinte, miza se mută din zona unei sancțiuni aplicate de autoritate în zona probelor concrete: cât a pierdut efectiv fiecare client și în ce măsură pierderea ar fi fost cauzată direct de conduita sancționată.
Murgulescu mai afirmă că în spațiul public se amestecă noțiuni diferite – „contact, coordonare, cartel și manipulare” – și amintește declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, potrivit cărora băncile nu ar fi făcut un cartel pentru stabilirea nivelului indicelui, ci s-ar fi influențat între ele.
În această logică, întrebarea-cheie nu ar fi dacă a existat contact între bănci (participarea la mecanismul de piață pentru stabilirea indicelui fiind impusă de lege), ci dacă schimburile de informații au redus incertitudinea competitivă și, mai ales, dacă au produs un efect concret asupra ROBOR.
Chirițoiu a declarat că procesul de fixing al ROBOR ar fi fost „viciat” cu „fracțiuni” de procent. Analiza citată insistă însă că, pentru o acuzație de manipulare, trebuie răspuns la întrebarea: care ar fi fost nivelul „corect” al indicelui în absența conduitei sancționate – solicitare pe care, potrivit textului, ar fi formulat-o și BNR către Consiliul Concurenței.
În același material se arată că evoluția ROBOR trebuie citită în contextul macroeconomic al ultimilor ani (inflație ridicată, criză energetică, război la graniță, deficite mari, creșterea dobânzii de politică monetară). În acest cadru, „costul banilor crește” ca mecanism economic, nu ca rezultat automat al unei „conspirații”, susține Murgulescu.
Profit notează și datele invocate în analiză: ROBOR la 3 luni a urcat de la circa 2% la peste 8% pe an, în timp ce inflația a ajuns aproape de 17% pe an în 2022. Chirițoiu ar fi spus, totodată, că nu au fost găsite devieri mai mari ale ROBOR în perioada de maximă creștere.
La nivel operațional și de piață, concluzia imediată pentru debitori este că o eventuală „recuperare” nu poate fi tratată ca un drept automat derivat din amendă, ci ca o dispută care depinde de motivarea deciziei, de testul instanțelor și de demonstrarea efectului concret asupra fiecărui contract de credit.
Recomandate
BNR avertizează că amenzile din dosarul ROBOR pot lovi creditarea și costul finanțării statului , într-un document intern care califică situația drept „critică”, potrivit Profit . Miza, dincolo de sancțiunea în sine, este efectul de propagare: diminuarea profitabilității băncilor ar putea reduce capacitatea de finanțare a populației și companiilor și ar putea influența percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România. Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute, pentru metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără ca autoritatea să rețină existența unui cartel. Profit notează că sunt cele mai mari amenzi aplicate până acum de autoritatea de concurență. De ce spune BNR că situația este „critică” Într-un document oficial redactat în această lună și analizat de publicație, BNR (cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu ) susține că nivelul amenzii propuse generează un „prejudiciu direct semnificativ” pentru băncile vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu, inclusiv asupra percepției agențiilor de rating. Banca centrală argumentează și că estimarea unei influențe asupra ROBOR ar presupune definirea unui nivel de referință „corect” al indicelui, adică nivelul pe care l-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale. În lipsa datelor care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, BNR afirmă că procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat „în mod obiectiv”, iar în consecință nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor. „În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri (...). Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare”, susține banca centrală. Canalele de impact invocate: capital, creditare, finanțe publice BNR indică trei categorii principale de efecte, în logica sa, dacă amenda rămâne la un nivel „excepțional”: prejudiciu financiar direct pentru instituțiile de credit vizate, cu efect de reducere a rentabilității sectorului bancar și, implicit, a capacității de a genera capital intern și de a menține rezerve adecvate; impact asupra stabilității financiare și capacității de creditare , inclusiv prin deteriorarea percepției investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România; implicații asupra economiei și finanțelor publice , printr-o posibilă reducere a activității economice, afectarea investițiilor și consumului, dar și prin efecte asupra veniturilor bugetare (impozit pe profit și alte taxe), respectiv asupra costurilor de finanțare ale statului. În document, BNR leagă explicit diminuarea profitabilității de o posibilă temperare a finanțării economiei, pe fondul cerințelor stricte de capital și lichiditate din sistemul bancar. Disputa de fond cu autoritatea de concurență Pe baza argumentelor oficiale disponibile până la data documentului (02.07.2026), BNR afirmă că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței și cere prudență în interpretarea concluziilor. „Pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, conchide BNR. În paralel cu amenzile, investigația are și o componentă de reglementare: în materialul citat se arată că raportul de investigație a inclus interdicții și recomandări care vizează participarea la fixingul ROBOR și chiar teme precum comunicările publice/private privind estimări de inflație și dobânzi, precum și recomandări către BNR, Guvern și Parlament pentru modificări. Ce urmează depinde de parcursul contestărilor și de modul în care vor fi implementate eventualele schimbări de procedură pentru stabilirea ROBOR, în condițiile în care organizarea fixingului și obligațiile băncilor sunt sub reglementările BNR, iar Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri. [...]
Curtea de Apel București a refuzat să blocheze ancheta Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , menținând astfel calendarul de sancționare și contestare pentru băncile vizate, potrivit Profit . Decizia contează pentru piață fiindcă limitează posibilitatea băncilor de a întârzia, pe cale procedurală, finalizarea investigațiilor și mută disputa în etapa litigiilor pe fond, după comunicarea motivării. Raiffeisen Bank ceruse suspendarea procedurilor administrative din investigația Consiliului Concurenței (inclusiv amânarea deliberărilor și a deciziei), până la soluționarea definitivă a unui alt dosar în care banca reclamase refuzul accesului la unele documente din investigație. Miza era ca investigația să fie „înghețată” până când instanța ar fi tranșat disputa privind accesul la dosar. Consiliul Concurenței a arătat în instanță că o suspendare ar putea produce efecte pe o perioadă nedeterminată și ar afecta „grav și definitiv” investigația. În paralel, autoritatea s-a mișcat rapid: cererea de ordonanță președințială a fost depusă pe 2 iunie, iar pronunțarea a venit pe 9 iunie; între timp, pe 5 iunie plenul Consiliului se întrunise și adoptase deja decizia, anunțată ulterior prin comunicat pe 7 iunie. De ce a pierdut Raiffeisen: accesul la documente confidențiale se contestă odată cu decizia finală În motivare, instanța a făcut trimitere la articolul 45 din Legea Concurenței 21/1996, care limitează accesul la dosar atunci când este vorba despre secrete de afaceri, informații confidențiale sau documente interne și stabilește că ordinul președintelui Consiliului privind accesul la documente confidențiale poate fi atacat doar odată cu decizia de finalizare a investigației. Judecătorul a reținut și că, la data judecății, decizia de finalizare a investigației fusese deja luată, urmând să fie transmisă părților în termen de 120 de zile. În acest cadru, banca va putea formula acțiune atât împotriva deciziei, cât și împotriva ordinului președintelui Consiliului prin care i-a fost refuzat accesul complet. Raiffeisen solicitase, între altele, opis complet al dosarului, acces integral la corespondența dintre Consiliul Concurenței și BNR, acces la datele Refinitiv (fost Reuters) și la baza de date cu cotații, precum și la răspunsurile altor bănci la un chestionar al autorității și la setul de date/graficele analizei economice. Banca a susținut că fără aceste documente nu își poate pregăti apărarea și că suspendarea era necesară pentru a preveni o pagubă „iminentă și ireparabilă”. Context: amenzi record și următorul pas – planuri de conformare și litigii În dosarul ROBOR, băncile au primit amenzi record, descrise de Profit ca fiind de 5–7% din veniturile brute, în total circa 710 milioane de euro (aprox. 3,6 miliarde lei). În material sunt menționate explicit: Raiffeisen Bank: amendă de 442,5 milioane lei Banca Comercială Română (BCR): amendă de 577,4 milioane lei După primirea motivării deciziei, băncile vor avea la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri privind modul în care vor elimina practicile anticoncurențiale constatate de Consiliu, mai notează publicația. În paralel, disputa se mută în instanță: băncile așteaptă redactarea deciziei pentru a începe litigiile împotriva Consiliului Concurenței. Un risc suplimentar, semnalat în articol, este că BNR a avertizat că eventualele litigii inițiate de clienți care s-ar considera păgubiți ar putea genera pierderi chiar mai mari decât cele din amenzi. Ce este în joc în dosarul ROBOR Potrivit explicațiilor din articol, Consiliul Concurenței susține că băncile nu ar fi făcut un cartel propriu-zis pentru manipularea ROBOR, însă că, prin comportamentul din procesul zilnic de fixing și prin transparența cotațiilor, ar fi influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”. ROBOR este un reper pentru o parte dintre creditele în lei cu dobândă variabilă, iar investigația a început în 2022, pe fondul creșterii abrupte a dobânzilor odată cu inflația ridicată și majorarea ratei-cheie de către BNR. [...]
Banca Transilvania își întărește capitalul cu 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) după o emisiune de obligațiuni subordonate pe piețele internaționale, într-o tranzacție care a strâns ordine de aproape 2 miliarde euro, potrivit Banca Transilvania . Pentru bancă, miza este creșterea bazei de fonduri proprii și a datoriilor eligibile, într-un context de piață descris ca volatil și cu investitori mai selectivi la emisiuni noi. Emisiunea este prima de obligațiuni subordonate a BT pe piețele financiare internaționale și a fost realizată la o marjă cu 0,45 puncte procentuale peste randamentul euroobligațiunilor cu maturitate similară emise de statul român. Banca mai arată că a redus nivelul de preț indicat inițial cu 0,35 puncte procentuale, pe fondul cererii. Cine a cumpărat și ce spune cererea despre accesul la finanțare La tranzacție au participat peste 100 de investitori instituționali din 30 de țări, majoritatea din Europa (44% din cerere), alături de investitori din Regatul Unit, Statele Unite și Asia. Cererea a fost susținută în principal de investitori de tip „real-money” (investitori care cumpără pentru portofolii pe termen mai lung, nu pentru tranzacții rapide), inclusiv: fonduri de investiții; fonduri de pensii; fonduri suverane; companii de asigurare; bănci comerciale și private; instituții supranaționale. În comunicat, directorul general al băncii, Ömer Tetik , leagă emisiunea de capacitatea BT de a finanța economia: „Prin această emisiune de obligațiuni ne consolidăm capacitatea de a finanța proiectele de viitor ale României, companiile și populația, având în același timp indicatori de capital solizi și un profil financiar prudent.” Termenii emisiunii și listarea Obligațiunile subordonate au fost emise cu randament de 6,216% și cupon fix de 6,122% pe an, cu maturitate în 2037 și opțiune de răscumpărare începând din 2032. Emisiunea este listată la Bursa de Valori din Dublin (Euronext Dublin). Intermediari și consultanți implicați Vânzarea a fost coordonată de Goldman Sachs Bank Europe SE, ING Bank N.V., J.P. Morgan SE, Citigroup Global Markets Europe AG și BT Capital Partners. BT Capital Partners a acționat ca intermediar pentru cererea din piața locală și din partea instituțiilor financiare internaționale. Pe partea juridică au lucrat Filip & Company, Freshfields Bruckhaus Deringer LLP, Clifford Chance Badea și Clifford Chance LLP. Deloitte Audit SRL a fost auditor financiar, iar KPMG Tax SRL a fost consultant fiscal. Context: ritmul emisiunilor BT din ultimii ani Banca notează că, de la începutul lui 2023, a lansat opt emisiuni de obligațiuni și a atras aproximativ 4,5 miliarde euro (aprox. 22,5 miliarde lei) de pe piețele de capital, consolidându-și poziția de principal emitent bancar din România. [...]
Acțiunile Raiffeisen Bank International au scăzut cu până la 9% după acuzații privind ocolirea sancțiunilor , într-un episod care reaprinde riscul de conformitate și de acces la finanțare în dolari pentru grupul bancar austriac, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Firma Grizzly Research, cu sediul la New York, a susținut că RBI ar fi devenit un „canal cheie” prin care Rusia poate ocoli sancțiunile occidentale, facilitând tranzacții de peste un miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei), inclusiv pentru bunuri utilizate în industria rusă de armament. Grizzly a precizat că are o poziție „short” pe acțiunile RBI, adică pariază pe scăderea lor și poate câștiga dacă prețul se depreciază. De ce contează: presiune pe conformitate și pe accesul la dolari Miza depășește volatilitatea de bursă pe termen scurt. În 2024, autoritățile americane au avertizat RBI că i s-ar putea bloca accesul la dolari americani din cauza relațiilor sale cu Rusia, însă amenințarea nu a fost pusă în aplicare, conform informațiilor din material. În același timp, subsidiara Raiffeisen din Rusia este descrisă ca fiind cea mai mare bancă din această țară care nu este vizată de sancțiuni, ceea ce a făcut-o importantă pentru plățile comerciale, inclusiv pentru exporturile de gaze către Europa. Reacția băncii și blocajul ieșirii din Rusia Raiffeisen a respins acuzațiile, afirmând că raportul Grizzly Research este „înșelător” și conține erori, și a susținut că sistemele sale de conformitate au fost verificate în repetate rânduri. „Avem încredere deplină în soliditatea sistemelor noastre de conformitate, care au fost verificate în repetate rânduri.” Banca a reiterat că încearcă de mai mulți ani să se retragă din Rusia, dar tentativele de vânzare a operațiunilor locale nu au avut succes. Deși și-a redus activitatea, nu a închis complet subsidiara. Context: profituri blocate și interesul Moscovei de a menține legături economice Rusia a devenit o sursă și mai importantă de profit pentru grup după declanșarea războiului din Ucraina , însă Moscova a blocat repatrierea profiturilor de ordinul miliardelor de euro, potrivit aceleiași surse. Raiffeisen a încercat să vândă subsidiara către un cumpărător local, în speranța ridicării restricțiilor privind repatrierea profiturilor, dar oficialii ruși s-au opus unei vânzări, din dorința de a păstra ceea ce a mai rămas din legăturile economice cu Europa. [...]
Imprimeria BNR spune că poate tipări bancnote euro , un semnal de capacitate operațională relevant pentru momentul în care România va îndeplini condițiile de adoptare a monedei unice , potrivit Agerpres . Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu , a afirmat că instituția este „gata, pregătită” să tipărească și euro „când va fi cazul”. Declarația a fost făcută în contextul lansării în circuitul numismatic a unei bancnote aniversare pentru colecționare și a unei coli speciale formate din patru bancnote, cu tema „Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României – 190 de ani de la naștere”. Ce argument invocă BNR: tehnologie nouă de securizare Isărescu a indicat drept exemplu un nou element de securitate folosit pe bancnota aniversară: cerneală optic variabilă și magnetică (OVMI/„OVMI Spark”), care își schimbă culoarea din auriu în verde în funcție de unghiul din care este privită bancnota. Potrivit guvernatorului, tehnologia folosește pigmenți metalici orientați cu magneți de înaltă precizie, pentru efecte tridimensionale, și ar fi ușor de recunoscut de public, dar foarte dificil de falsificat. „Asta arată încă o dată că Imprimeria Băncii Naționale a României este gata, pregătită să tipărească și bancnotele euro, când va fi cazul și vom îndeplini condițiile”, a declarat Mugur Isărescu. Detalii despre emisiunea numismatică: tiraj, preț și vânzare BNR a anunțat că bancnota aniversară are dimensiuni identice cu bancnota de circulație de 100 de lei, este imprimată pe suport de polimer și include, între altele, o fereastră transparentă complexă cu portret multiton și OVMI (Spark). Pe avers apar portretul și semnătura lui Eugeniu Carada, precum și elemente grafice legate de Palatul Vechi al BNR. Elementele comerciale comunicate pentru această emisiune: Tiraj: 16.000 de bancnote aniversare (valoare nominală 100 lei) și 1.000 de coli speciale (fiecare cu patru bancnote). Prețuri: bancnota aniversară: 240 de lei (inclusiv TVA și pliantul de prezentare); coala specială cu patru bancnote: 840 de lei (inclusiv TVA și certificatul de autenticitate). Vânzarea începe din 15 septembrie 2026, prin sucursalele regionale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș. În material nu sunt precizate termene sau pași concreți privind adoptarea euro; mesajul se referă strict la pregătirea tehnică a Imprimeriei BNR, condiționată de îndeplinirea criteriilor necesare. [...]
Banca Transilvania extinde stimulentele pentru digitalizarea relației cu IMM-urile , oferind 24 de luni de gratuitate la o serie de servicii pentru firmele care își deschid contul de business prin aplicația BT Go , potrivit Banca Transilvania . Miza operațională este reducerea costurilor și a timpului de onboarding pentru companii, cu deschidere de cont complet digitală. Oferta se adresează companiilor noi în relația cu BT, IMM-urilor și microcompaniilor, indiferent dacă sunt nou înființate sau deja mature și indiferent de domeniul de activitate. Condiția este ca deschiderea contului să fie făcută în BT Go până la finalul acestui an. Ce include gratuitatea pe 24 de luni Pentru firmele eligibile, banca menționează 24 de luni fără costuri pentru o serie de servicii, între care: plăți; conturi; carduri; încasări nelimitate în rețeaua BT și în relația cu alte bănci; depuneri de numerar; „alte servicii” (fără detaliere completă în material). Detaliile comerciale ale pachetului sunt prezentate de bancă la pagina dedicată „acestei oferte”, disponibilă aici . Onboarding 100% digital: cont deschis în medie în 15 minute Deschiderea contului se face integral din aplicația BT Go , fără deplasare la bancă și pe baza cărții de identitate. Banca indică un timp mediu de parcurgere a pașilor de aproximativ 15 minute, cu un minim raportat de 6 minute, iar fluxul este disponibil non-stop (24/7). După deschiderea contului, aplicația include atât funcționalități de banking (plăți, schimb valutar, card, POS), cât și instrumente de administrare financiară, precum extrase în mai multe formate și emitere de facturi. Context: adopție ridicată în rândul clienților BT BT afirmă că peste 600.000 de companii își gestionează relația cu banca prin BT Go, iar aplicația ar fi folosită de 90% dintre firmele care lucrează cu banca. În plus, banca indică un rating de 4,7 în App Store și 4,8 în Google Play, precum și un NPS (indicator de satisfacție) de 82,6 din 100 pentru procesul de deschidere a contului. „Propunerea de 24 de luni gratuite pentru plăți și încasări arată încrederea noastră în posibilitățile BT Go de a servi antreprenorii și business-urile acestora.” — Tiberiu Moisă , Director General Adjunct MidCorporate & IMM, Banca Transilvania (profil: LinkedIn ) Din perspectiva firmelor, oferta reduce costul inițial al operațiunilor bancare și mută interacțiunea cu banca în zona de autoservire digitală, într-un interval de timp scurt, ceea ce poate conta în special pentru microcompanii și IMM-uri la început de drum. [...]
