Știri
Știri din categoria Bănci
Raiffeisen Bank contestă ideea că ar fi încercat să „blocheze” amenda din dosarul ROBOR și spune că, înainte de o decizie a autorității, un astfel de demers „nici nu era posibil”, potrivit Wall-Street. Reacția vine după declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, care a acuzat băncile sancționate că ar fi încercat „prin toate metodele” să împiedice finalizarea investigației soldate cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei.
Banca susține că acțiunile sale în instanță au vizat exclusiv exercitarea dreptului la apărare și clarificarea unor aspecte procedurale, nu suspendarea sau blocarea unei amenzi.
În poziția transmisă public, Raiffeisen afirmă că nu a cerut în instanță blocarea unei eventuale amenzi și argumentează că nu putea cere suspendarea unei sancțiuni înainte ca aceasta să existe, în lipsa unei decizii a Consiliului Concurenței.
Banca precizează că a solicitat, ca măsură provizorie, suspendarea procedurii de investigație „până la clarificarea unor aspecte legate de accesul la dosar și de exercitarea deplină a dreptului la apărare”, aspecte care, potrivit instituției, nu ar fi fost încă soluționate de instanță la momentul comunicării.
Raiffeisen mai afirmă că „problema de fond rămâne neschimbată”: investigația nu ar fi identificat probe împotriva băncii, iar instituția spune că va continua demersurile legale, inclusiv la nivel european, pentru a-și susține poziția.
Consiliul Concurenței a anunțat că a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR, procese prin care acestea au cerut suspendarea unor proceduri ale autorității, în încercarea de a bloca finalizarea cazului. Dosarele au fost judecate la Judecătoria Sectorului 1 și la Curtea de Apel București.
Potrivit autorității, sentințele nu sunt definitive, iar băncile pot face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În același context, Bogdan Chirițoiu a declarat că instanța ar fi confirmat că demersurile de blocare a procedurilor „nu au avut fundament legal”.
Schimbul de poziții indică faptul că, dincolo de contestarea pe fond a investigației ROBOR, miza imediată se mută și pe zona procedurală: ce poate fi suspendat în timpul unei investigații, în ce condiții și cât de mult pot astfel de acțiuni să influențeze calendarul unei decizii și al contestării ei în instanță.
Pe termen scurt, următorul reper este traseul în instanță al hotărârilor menționate de Consiliul Concurenței, având în vedere posibilitatea de recurs la Înalta Curte.
Recomandate
Vulnerabilitățile din mecanismul de fixing ROBOR pot forța schimbări tehnice și o mutare a atenției spre indici bazați pe tranzacții , după ce Consiliul Concurenței a amendat 10 bănci cu 3,73 miliarde de lei, potrivit Adevărul . Miza economică este directă: ROBOR intră în calculul dobânzilor la unele credite, iar un nivel mai ridicat avantajează creditorii și apasă asupra debitorilor. Autoritatea de concurență susține că, în cadrul procedurii de fixing, cele 10 instituții financiare sancționate „ar fi coordonat comportamentul” prin schimb de informații confidențiale și strategice despre nivelul cotațiilor, influențând astfel formarea indicelui. Problema este amplificată, conform explicațiilor din interviu, de lichiditatea redusă din piața monetară românească, mai ales la maturitățile mai lungi (3, 6 și 12 luni), unde volumul tranzacțiilor efective este mic și media tranzacțiilor nu poate funcționa ca indicator relevant (context detaliat în materialul despre volumul tranzacțiilor efective ). Ce s-ar putea schimba în mecanismul ROBOR Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, indică o soluție operațională relativ simplă: modificarea aplicației informatice folosite în procesul de fixing, astfel încât participanții să nu mai poată vedea în timp real cotațiile transmise de concurenți. „Se poate rezolva destul de simplu din soft. Trebuie creată o fereastră specială pentru cotații. Acum sistemul este cumva nediferențiat.” În același timp, Chirițoiu afirmă că sancțiunile nu pun sub semnul întrebării stabilitatea sistemului bancar românesc și amintește că astfel de cazuri au existat și în alte state europene și în SUA, pe fondul unor îmbunătățiri ulterioare ale legislației. De ce IRCC e mai puțin expus și ce spune asta despre piață În interviu, șeful Consiliului Concurenței explică de ce investigația a vizat ROBOR, nu și IRCC: IRCC este construit pe baza tranzacțiilor efective, ceea ce reduce suspiciunea de manipulare. El punctează însă o limitare structurală a pieței locale: lichiditatea este concentrată pe maturități scurte, iar pe cele mai lungi nu există suficient volum. În acest context, Chirițoiu susține că „problemele se vor rezolva” odată cu intrarea în zona euro , unde lichiditatea mai mare reduce dependența de cotații/estimări pentru formarea indicilor. Ce urmează cu amenzile și cu eventualele despăgubiri Amenzile sunt executorii, iar executarea silită ar intra în sarcina ANAF dacă o bancă nu plătește, potrivit declarațiilor din interviu. Întrebat despre posibilitatea ca debitorii să își recupereze bani prin procese civile, Chirițoiu spune că nu poate estima sumele, invocând faptul că în România nu au existat până acum acțiuni de despăgubire pe concurență. Pe partea de reglementare, el indică faptul că normele bancare țin de responsabilitatea BNR și că, în investigație, Consiliul Concurenței nu a identificat probleme de cadru legal; eventuale modificări ar depinde de evaluările băncii centrale (într-un context mai larg, Adevărul a relatat și despre poziții ale guvernatorului BNR în materialul despre instituțiile financiare ). [...]
Obligația BNR de a afișa „permanent” cotațiile poate deveni miza-cheie în contestarea amenzii de 3,7 miliarde lei din dosarul ROBOR , pentru că intră în coliziune directă cu teza Consiliului Concurenței despre „prea multă transparență” în intervalul de fixing, potrivit Profit . Sancțiunea – 3,7 miliarde de lei, aplicată celor 10 bănci din panelul ROBOR – rămâne, deocamdată, dificil de încadrat în lipsa deciziei motivate a Consiliului Concurenței, care încă nu a fost redactată. În briefingul de presă, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu , a susținut că nu este vorba despre un „cartel” în sensul clasic, dar că ar exista „comunicări” care ar sprijini ideea unor practici anticoncurențiale; publicul va vedea detaliile doar după finalizarea raportului. Unde vede Consiliul Concurenței problema: fixingul și vizibilitatea cotațiilor Potrivit explicațiilor lui Chirițoiu, argumentul central al sancțiunii ține de modul în care băncile publică pe pagina Refinitiv (fost Reuters) cotațiile pe scadențe de la overnight (o zi) până la 12 luni, atât pentru BID, cât și pentru ASK (ROBID și ROBOR). În intervalul 10.30–11.00, fereastra din care se culeg valorile pentru fixingul de la ora 11, cotațiile fiecărei bănci sunt vizibile, iar fiecare participant poate vedea ce fac ceilalți și poate reveni cu noi cotații. Administratorul platformei preia ultima cotație a fiecăreia dintre cele 10 bănci, elimină valorile extreme (cea mai mare și cea mai mică), iar din cele opt rămase calculează media. BNR anunță valoarea la ora 11, moment din care indicele capătă caracter oficial. În această arhitectură, spune șeful Concurenței, poate apărea o „aliniere a cotațiilor” și o „denaturare a concurenței”, rezultând un indice diferit de cel care ar fi rezultat „dintr-o piață concurențială”. Prima linie de apărare a băncilor: norma BNR din 1995 Băncile au început să reacționeze individual la sancțiuni, iar una dintre liniile de apărare invocate este că au respectat normele BNR care stau la baza mecanismului ROBOR. În detaliu, Profit indică drept argument principal o obligație din Norma BNR nr. 4/29 mai 1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare. Conform art. 5: „Instituțiile de credit participante pe piața monetară interbancară sunt obligate să afișeze permanent, prin sisteme de difuzare a informației (tip Reuters), nivelurile orientative ale ratelor dobânzilor”. Prevederea se aplică tuturor băncilor, inclusiv celor din afara panelului ROBOR, pentru scadențe de la o zi la 12 luni, și este în vigoare în aproape aceeași formă încă din 1995 (când indicatorii se numeau BUBID și BUBOR). În practică, asta înseamnă că transparența cotațiilor este cerută pe tot parcursul zilei de tranzacționare (9.00–14.00), inclusiv în intervalul de fixing în care, potrivit lui Chirițoiu, ar fi fost „normal” ca băncile să nu știe unele de altele. Implicația de reglementare: conflict între obligația de transparență și acuzația de „aliniere” Pusă în oglindă cu teza Consiliului Concurenței, norma BNR ridică o problemă de fond pentru dosar: dacă afișarea „permanentă” este o obligație de reglementare, atunci comportamentul incriminat poate fi apărat ca respectare a cadrului impus de banca centrală. Chirițoiu respinge însă ideea că ar exista o problemă de reglementare și spune că nu indicatorul ar trebui schimbat, ci „comportamentul băncilor”. În același context, el invocă precedente internaționale (amenzi pe EURIBOR, modificări la LIBOR) pentru a argumenta că indicii monetari pot avea probleme, dar susține că, în România, nu ar fi o problemă de design/reglementare. Context: lichiditate redusă pe scadențe lungi și tentația cotațiilor „nerealiste” În criticile care țin mai degrabă de funcționarea pieței, Chirițoiu a indicat și faptul că băncile tranzacționează prea puțin pe scadențele mai lungi: deși ROBOR la 3 și 6 luni sunt referințe de piață, tranzacțiile ar fi concentrate aproape exclusiv pe scadența de a doua zi. Totodată, Regulamentul ROBID-ROBOR prevede că băncile trebuie să atragă depozite sau să ofere credite la ratele cotate în perioada de fixing pentru 15 minute, mecanism menit să limiteze folosirea unor rate nerealiste care ar putea fi exploatate de alte bănci (Profit amintește, în acest context, de situații discutate și în ancheta din 2008 privind piața interbancară). În lipsa deciziei motivate, rămâne deschisă întrebarea esențială pentru etapa de contestare: cum va fi împăcată acuzația de „aliniere” în fixing cu o obligație explicită de transparență impusă de BNR încă din 1995. [...]
CEC Bank anunță că va contesta în instanță amenda Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , susținând că sancțiunea este „absolut inacceptabilă” și că decizia se bazează pe interpretări eronate ale mecanismelor pieței, potrivit Banking News . Miza depășește cazul punctual: banca invocă un posibil conflict instituțional între Consiliul Concurenței și BNR, ceea ce poate complica modul în care este evaluat și reglementat procesul de fixing (stabilire) a indicelui. CEC Bank afirmă că activitatea sa pe piața monetară interbancară a fost „strictă, transparentă și conformă” cu cadrul legal și cu regulamentele BNR, inclusiv cu standardele europene aplicabile instituțiilor de credit. Banca respinge „categoric” orice acuzație de manipulare a ROBOR și spune că propriile contribuții la calcul au reflectat „întotdeauna condițiile reale” ale pieței, fără coordonare ilicită cu alți participanți și fără intenția de a influența artificial nivelul ratei. Ce reproșează CEC Bank deciziei Consiliului Concurenței În poziția citată, banca susține că sancționarea celor 10 bănci participante la procesul de fixing este „profund nejustificată”, „lipsită de fundament juridic solid” și construită pe interpretări greșite ale mecanismelor de piață. CEC Bank mai afirmă că transparența nu este opțională pentru băncile participante, ci o cerință legală impusă de BNR și o componentă funcțională a sistemului de fixing. Un element central al mesajului este ideea unui „conflict instituțional” între Consiliul Concurenței și BNR, în condițiile în care BNR este administratorul indicelui și al mecanismului ROBOR, iar metodologia este descrisă ca fiind riguroasă și supervizată de banca centrală. Investigație de durată și precedentul din 2008 CEC Bank arată că investigația Consiliului Concurenței a durat „ani întregi” și că, pe parcurs, instituția a cooperat, a furnizat documentele cerute și explicații detaliate. Cu toate acestea, banca susține că „concluziile formulate de autoritate nu reflectă realitatea” operațiunilor sale. În sprijinul poziției sale, CEC Bank invocă și un precedent: în 2008, Consiliul Concurenței ar fi investigat „exact aceeași speță”, în același cadru legal, iar concluzia de atunci ar fi fost că nu au existat indicii de încălcare. Ce urmează: contestarea la Curtea de Apel București și posibil până la instanțe europene Banca spune că va ataca decizia la Curtea de Apel București și, „dacă va fi necesar”, până la ultimul grad de jurisdicție disponibil, inclusiv prin luarea în considerare a implicării instanțelor europene. CEC Bank anticipează un proces de durată și afirmă că o instanță independentă va evalua cazul „pe baza probelor reale” și a standardelor juridice aplicabile. Argumentul de impact: risc pentru stabilitatea sectorului și finanțarea economiei CEC Bank califică amenda drept una dintre cele mai severe penalizări prevăzute de legislația concurenței și susține că aplicarea unei sancțiuni „în absența unor probe clare, directe și incontestabile” ar fi arbitrară și ar putea afecta „grav stabilitatea” sectorului bancar, cu efecte asupra finanțării economiei reale. Banca mai afirmă că decizia nu îi va afecta capacitatea de a-și onora angajamentele față de deponenți, debitori și parteneri și solicită BNR, Ministerului Finanțelor și altor autorități să analizeze „impactul sistemic” al deciziei, pledând pentru un dialog instituțional deschis. [...]
Decizia Consiliului Concurenței în cazul ROBOR poate deschide calea pentru cereri de despăgubiri în instanță , după publicarea motivării, pe baza legislației europene privind acțiunile „follow-on” (procese civile care folosesc o decizie de concurență ca fundament), potrivit declarațiilor președintelui instituției, Bogdan Chirițoiu, citate de Agerpres . Chirițoiu a spus că, după redactarea și comunicarea deciziei, cei afectați pot formula cereri în procese civile, însă Consiliul Concurenței nu cuantifică prejudiciile și nu estimează cât ar fi crescut costurile pentru clienți, invocând lipsa datelor și practica europeană. Investigațiile durează, în general, ani, iar litigiile pot prelungi și mai mult finalizarea cazurilor, a adăugat el. Ce a investigat Consiliul Concurenței și pe cine afectează Investigația a vizat încălcarea regulilor de concurență prin coordonarea comportamentului băncilor în procedura de stabilire a ROBOR și a început în 2022, acoperind perioada 2018 – prezent. Potrivit lui Chirițoiu, nu ar fi vorba despre un „cartel” în sensul unei înțelegeri explicite asupra unui nivel al indicelui, ci despre un schimb de informații și practici care ar fi putut influența cotațiile în fereastra de timp în care băncile transmit nivelurile pentru fixing. Șeful autorității a susținut că efectele discutate ar fi de ordinul „fracțiunilor de procente”, în interiorul unui „culoar” mai larg, și că influența se transmite în principal către creditele în lei legate de ROBOR. În schimb, creditele raportate la IRCC ar fi mai puțin expuse, deoarece IRCC este bazat pe tranzacții efective, nu pe cotații. Amenzi record și o perioadă de tranziție pentru bănci Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei, procentele de amendă fiind, potrivit lui Chirițoiu, între 5% și 7% și calculate în principal în funcție de veniturile băncilor. El a admis că sunt „niște bani care pleacă din bănci”, dar a susținut că profitabilitatea ridicată a sistemului bancar în ultimii ani ar trebui să limiteze riscul de afectare a funcționării. Totodată, instituția acordă o perioadă de 60 de zile de la primirea deciziei motivate pentru ca băncile să își ajusteze practicile, argumentând că obiectivul este îmbunătățirea mecanismului ROBOR, nu blocarea lui. Băncile sancționate și nivelul amenzilor Conform datelor comunicate, cele mai mari amenzi sunt: Banca Transilvania: 875,74 milioane lei Banca Transilvania (pentru fapta realizată de OTP Bank România): 85,03 milioane lei Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei UniCredit Bank: 431,03 milioane lei BRD – Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei ING Bank Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei CEC Bank: 332,98 milioane lei Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei Banca Comercială Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei Ce urmează pentru clienți și companii Pentru debitorii cu credite legate de ROBOR (populație și companii), miza imediată este accesul la motivarea deciziei, care poate fi folosită ca bază în acțiuni civile pentru despăgubiri. Chirițoiu a subliniat însă că România nu are experiență în astfel de despăgubiri bazate pe Legea concurenței și că nu poate anticipa cum vor interpreta instanțele aceste cereri, deși există exemple de procese similare în Europa. [...]
ING Bank contestă amenda de 405,91 milioane lei, iar disputa cu Consiliul Concurenței mută presiunea în instanță și pe criteriile de probă ale anchetei ROBOR , potrivit Economedia . Banca susține că sancțiunea și concluziile investigației ar porni de la „o înțelegere eronată” a modului de funcționare a pieței monetare interbancare și anunță că va folosi „toate căile legale” pentru a contesta decizia. În reacția transmisă după comunicarea publică a autorității din 7 iunie 2026, ING Bank România respinge „categoric” concluziile și sancțiunile, pe care le consideră „profund neîntemeiate”. Banca afirmă că activitatea sa s-a desfășurat cu respectarea reglementărilor și a normelor aplicabile, „în cadrul creat, reglementat și supravegheat de Banca Națională a României”, și că mecanismele de control nu ar fi evidențiat deficiențe. „După comunicarea deciziei motivate, ING Bank Romania va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață”. Miza: sancțiuni record și un precedent de reglementare pentru piața bancară Cazul face parte dintr-o investigație mai amplă în care Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei), pentru încălcarea normelor de concurență – Legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE) . Autoritatea acuză băncile de coordonarea comportamentului în procedura de stabilire a ROBOR. Investigația a fost declanșată la finalul lui 2022 și, potrivit autorității, a parcurs inclusiv etapa obligatorie de avizare din mecanismul de cooperare cu Comisia Europeană, în contextul constatării încălcării TFUE. Reacții similare în sistem: contestații anunțate de mai multe bănci Pe lângă ING, mai multe instituții de credit au indicat că vor contesta decizia în instanță, invocând lipsa unei înțelegeri între bănci sau nefundamentarea concluziilor. În material sunt menționate, între altele, poziții similare din partea Băncii Transilvania, BRD, UniCredit Bank, BCR, CEC Bank și Raiffeisen Bank România. Pentru piață, următorul pas relevant este comunicarea „deciziei motivate”, după care băncile își pot construi formal apărarea în instanță. În lipsa acestei motivări, nu sunt încă publice toate elementele de probă și raționamentul complet al autorității, ceea ce limitează evaluarea externă a solidității cazului. [...]
ING Bank anunță că va contesta în instanță amenda din dosarul ROBOR , după ce Consiliul Concurenței a comunicat public, pe 7 iunie 2026, sancțiunile aplicate băncilor participante la procesul de fixing, potrivit Profit . Miza imediată este una de reglementare: decizia autorității de concurență deschide un front de litigii cu potențial de durată, în timp ce băncile susțin că mecanismul ROBOR funcționează într-un cadru strict reglementat și supravegheat de BNR. ING Bank România spune că „respinge categoric” concluziile și sancțiunile dispuse, pe care le consideră „profund neîntemeiate” și bazate pe „o înțelegere eronată” a pieței monetare interbancare. Banca afirmă că activitatea sa s-a desfășurat „cu respectarea reglementărilor legale” și a normelor aplicabile, într-un cadru „reglementat și supravegheat” de Banca Națională a României, iar mecanismele de control nu ar fi evidențiat deficiențe. „După comunicarea deciziei motivate, ING Bank România va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață.” Reacție în lanț: mai multe bănci anunță contestarea sancțiunilor În același context, și alte instituții de credit vizate de decizia Consiliului Concurenței au transmis poziții publice dure și intenția de a ataca sancțiunile în instanță. Raiffeisen Bank afirmă că investigația „nu a relevat nicio dovadă” privind existența unei înțelegeri între bănci pentru stabilirea cotațiilor ROBOR și că va contesta decizia în instanță. CEC Bank își exprimă „dezacordul total” față de sancționarea celor 10 bănci participante la fixing, respinge acuzațiile de manipulare și susține că transparența este o cerință legală, nu o opțiune. Banca de stat arată că va contesta decizia la Curtea de Apel București și, dacă va fi necesar, până la „ultimul grad de jurisdicție disponibil”, inclusiv prin luarea în considerare a instanțelor europene. În articol este menționat că CEC Bank a fost amendată cu 332,98 milioane de lei. BCR precizează că, la momentul reacției, nu primise decizia finală motivată, dar respinge concluziile ca neîntemeiate „în fapt și în drept”. Banca indică faptul că autoritatea a mai analizat în trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR și, în urma investigației închise în 2013, ar fi constatat inexistența unei încălcări. În articol este menționat că amenda indicată pentru BCR este de 577,36 milioane lei, iar valoarea totală a amenzilor anunțate pentru cele 10 bănci este de 3,73 miliarde lei. Banca Transilvania arată că nu primise comunicarea oficială scrisă a deciziei la momentul publicării informației și anunță că va iniția demersuri de contestare după confirmarea oficială și motivarea acesteia. În articol este menționată o amendă de 875,74 milioane lei (în nume propriu) și una de 85,03 milioane lei aferentă OTP Bank România. UniCredit Bank, pentru care este menționată o amendă de 431,03 milioane de lei, califică decizia drept „injustă” și anunță contestarea în instanță. Ce urmează: litigiile depind de „decizia motivată” Un element comun în pozițiile băncilor este trimiterea la etapa procedurală următoare: comunicarea deciziei motivate a Consiliului Concurenței. Abia după această comunicare, instituțiile vizate spun că își vor formula în mod complet apărările și vor declanșa contestarea pe cale judiciară. În paralel, Profit notează că, după amenzile pe tema ROBOR, ar urma să înceapă procese ale clienților cu credite, într-un material separat: Profit . [...]
