Știri
Știri din categoria Bănci
Raiffeisen Bank contestă ideea că ar fi încercat să „blocheze” amenda din dosarul ROBOR și spune că, înainte de o decizie a autorității, un astfel de demers „nici nu era posibil”, potrivit Wall-Street. Reacția vine după declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, care a acuzat băncile sancționate că ar fi încercat „prin toate metodele” să împiedice finalizarea investigației soldate cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei.
Banca susține că acțiunile sale în instanță au vizat exclusiv exercitarea dreptului la apărare și clarificarea unor aspecte procedurale, nu suspendarea sau blocarea unei amenzi.
În poziția transmisă public, Raiffeisen afirmă că nu a cerut în instanță blocarea unei eventuale amenzi și argumentează că nu putea cere suspendarea unei sancțiuni înainte ca aceasta să existe, în lipsa unei decizii a Consiliului Concurenței.
Banca precizează că a solicitat, ca măsură provizorie, suspendarea procedurii de investigație „până la clarificarea unor aspecte legate de accesul la dosar și de exercitarea deplină a dreptului la apărare”, aspecte care, potrivit instituției, nu ar fi fost încă soluționate de instanță la momentul comunicării.
Raiffeisen mai afirmă că „problema de fond rămâne neschimbată”: investigația nu ar fi identificat probe împotriva băncii, iar instituția spune că va continua demersurile legale, inclusiv la nivel european, pentru a-și susține poziția.
Consiliul Concurenței a anunțat că a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR, procese prin care acestea au cerut suspendarea unor proceduri ale autorității, în încercarea de a bloca finalizarea cazului. Dosarele au fost judecate la Judecătoria Sectorului 1 și la Curtea de Apel București.
Potrivit autorității, sentințele nu sunt definitive, iar băncile pot face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În același context, Bogdan Chirițoiu a declarat că instanța ar fi confirmat că demersurile de blocare a procedurilor „nu au avut fundament legal”.
Schimbul de poziții indică faptul că, dincolo de contestarea pe fond a investigației ROBOR, miza imediată se mută și pe zona procedurală: ce poate fi suspendat în timpul unei investigații, în ce condiții și cât de mult pot astfel de acțiuni să influențeze calendarul unei decizii și al contestării ei în instanță.
Pe termen scurt, următorul reper este traseul în instanță al hotărârilor menționate de Consiliul Concurenței, având în vedere posibilitatea de recurs la Înalta Curte.
Recomandate
Curtea de Apel București a refuzat să blocheze ancheta Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR , menținând astfel calendarul de sancționare și contestare pentru băncile vizate, potrivit Profit . Decizia contează pentru piață fiindcă limitează posibilitatea băncilor de a întârzia, pe cale procedurală, finalizarea investigațiilor și mută disputa în etapa litigiilor pe fond, după comunicarea motivării. Raiffeisen Bank ceruse suspendarea procedurilor administrative din investigația Consiliului Concurenței (inclusiv amânarea deliberărilor și a deciziei), până la soluționarea definitivă a unui alt dosar în care banca reclamase refuzul accesului la unele documente din investigație. Miza era ca investigația să fie „înghețată” până când instanța ar fi tranșat disputa privind accesul la dosar. Consiliul Concurenței a arătat în instanță că o suspendare ar putea produce efecte pe o perioadă nedeterminată și ar afecta „grav și definitiv” investigația. În paralel, autoritatea s-a mișcat rapid: cererea de ordonanță președințială a fost depusă pe 2 iunie, iar pronunțarea a venit pe 9 iunie; între timp, pe 5 iunie plenul Consiliului se întrunise și adoptase deja decizia, anunțată ulterior prin comunicat pe 7 iunie. De ce a pierdut Raiffeisen: accesul la documente confidențiale se contestă odată cu decizia finală În motivare, instanța a făcut trimitere la articolul 45 din Legea Concurenței 21/1996, care limitează accesul la dosar atunci când este vorba despre secrete de afaceri, informații confidențiale sau documente interne și stabilește că ordinul președintelui Consiliului privind accesul la documente confidențiale poate fi atacat doar odată cu decizia de finalizare a investigației. Judecătorul a reținut și că, la data judecății, decizia de finalizare a investigației fusese deja luată, urmând să fie transmisă părților în termen de 120 de zile. În acest cadru, banca va putea formula acțiune atât împotriva deciziei, cât și împotriva ordinului președintelui Consiliului prin care i-a fost refuzat accesul complet. Raiffeisen solicitase, între altele, opis complet al dosarului, acces integral la corespondența dintre Consiliul Concurenței și BNR, acces la datele Refinitiv (fost Reuters) și la baza de date cu cotații, precum și la răspunsurile altor bănci la un chestionar al autorității și la setul de date/graficele analizei economice. Banca a susținut că fără aceste documente nu își poate pregăti apărarea și că suspendarea era necesară pentru a preveni o pagubă „iminentă și ireparabilă”. Context: amenzi record și următorul pas – planuri de conformare și litigii În dosarul ROBOR, băncile au primit amenzi record, descrise de Profit ca fiind de 5–7% din veniturile brute, în total circa 710 milioane de euro (aprox. 3,6 miliarde lei). În material sunt menționate explicit: Raiffeisen Bank: amendă de 442,5 milioane lei Banca Comercială Română (BCR): amendă de 577,4 milioane lei După primirea motivării deciziei, băncile vor avea la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri privind modul în care vor elimina practicile anticoncurențiale constatate de Consiliu, mai notează publicația. În paralel, disputa se mută în instanță: băncile așteaptă redactarea deciziei pentru a începe litigiile împotriva Consiliului Concurenței. Un risc suplimentar, semnalat în articol, este că BNR a avertizat că eventualele litigii inițiate de clienți care s-ar considera păgubiți ar putea genera pierderi chiar mai mari decât cele din amenzi. Ce este în joc în dosarul ROBOR Potrivit explicațiilor din articol, Consiliul Concurenței susține că băncile nu ar fi făcut un cartel propriu-zis pentru manipularea ROBOR, însă că, prin comportamentul din procesul zilnic de fixing și prin transparența cotațiilor, ar fi influențat nivelul ROBOR cu „fracțiuni de procent”. ROBOR este un reper pentru o parte dintre creditele în lei cu dobândă variabilă, iar investigația a început în 2022, pe fondul creșterii abrupte a dobânzilor odată cu inflația ridicată și majorarea ratei-cheie de către BNR. [...]
Amenda Consiliului Concurenței pe cazul ROBOR nu se traduce automat în bani pentru fiecare debitor , iar eventualele despăgubiri ar presupune procese individuale cu probe și calcule distincte, potrivit unei analize citate de Profit . Mesajul vine după decizia Consiliului Concurenței de amendare a băncilor cu 3,7 miliarde de lei și pe fondul apariției unor îndemnuri publice către clienți să ceară despăgubiri. Reprezentantul FinBan, Murgulescu, susține că se „vinde speranță procedurală ambalată ca certitudine” înainte ca decizia motivată să fie publică și înainte ca instanțele să se pronunțe, iar confuzia între amendă și despăgubire ar fi întreținută „voit” și „complet neetic/fals”. „Prima mare confuzie care trebuie clarificată este aceasta: o amendă aplicată de Consiliul Concurenței nu înseamnă automat că fiecare client are bani de primit.” Ce înseamnă amenda și de ce nu devine „restituire” către clienți Argumentul central este de natură juridică și ține de efectele unei sancțiuni administrative: amenda se plătește la bugetul de stat și nu stabilește, prin ea însăși, existența unui prejudiciu pentru fiecare client cu credit legat de ROBOR. „Amenda este o sancțiune administrativă. Ea se plătește la bugetul de stat. Nu se împarte clienților. Nu se transformă automat în despăgubiri.” În consecință, chiar dacă ar exista temei pentru despăgubiri, acestea nu ar rezulta „în bloc” din amendă, ci ar trebui stabilite separat. Dacă se ajunge la despăgubiri: ce ar trebui dovedit în instanță Potrivit aceleiași analize, un demers de recuperare a banilor ar presupune demonstrarea, pentru fiecare caz, a elementelor clasice ale răspunderii: fapta, prejudiciul, legătura de cauzalitate și cuantumul prejudiciului. „Trebuie dovedite separat fapta, prejudiciul, legătura de cauzalitate și cuantumul prejudiciului.” Cu alte cuvinte, miza se mută din zona unei sancțiuni aplicate de autoritate în zona probelor concrete: cât a pierdut efectiv fiecare client și în ce măsură pierderea ar fi fost cauzată direct de conduita sancționată. Disputa de fond: „contact” între bănci versus efect asupra indicelui Murgulescu mai afirmă că în spațiul public se amestecă noțiuni diferite – „contact, coordonare, cartel și manipulare” – și amintește declarațiile președintelui Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu , potrivit cărora băncile nu ar fi făcut un cartel pentru stabilirea nivelului indicelui, ci s-ar fi influențat între ele. În această logică, întrebarea-cheie nu ar fi dacă a existat contact între bănci (participarea la mecanismul de piață pentru stabilirea indicelui fiind impusă de lege), ci dacă schimburile de informații au redus incertitudinea competitivă și, mai ales, dacă au produs un efect concret asupra ROBOR. Chirițoiu a declarat că procesul de fixing al ROBOR ar fi fost „viciat” cu „fracțiuni” de procent. Analiza citată insistă însă că, pentru o acuzație de manipulare, trebuie răspuns la întrebarea: care ar fi fost nivelul „corect” al indicelui în absența conduitei sancționate – solicitare pe care, potrivit textului, ar fi formulat-o și BNR către Consiliul Concurenței. Context economic: de ce simplificarea „ROBOR a crescut doar artificial” e greu de susținut În același material se arată că evoluția ROBOR trebuie citită în contextul macroeconomic al ultimilor ani (inflație ridicată, criză energetică, război la graniță, deficite mari, creșterea dobânzii de politică monetară). În acest cadru, „costul banilor crește” ca mecanism economic, nu ca rezultat automat al unei „conspirații”, susține Murgulescu. Profit notează și datele invocate în analiză: ROBOR la 3 luni a urcat de la circa 2% la peste 8% pe an, în timp ce inflația a ajuns aproape de 17% pe an în 2022. Chirițoiu ar fi spus, totodată, că nu au fost găsite devieri mai mari ale ROBOR în perioada de maximă creștere. La nivel operațional și de piață, concluzia imediată pentru debitori este că o eventuală „recuperare” nu poate fi tratată ca un drept automat derivat din amendă, ci ca o dispută care depinde de motivarea deciziei, de testul instanțelor și de demonstrarea efectului concret asupra fiecărui contract de credit. [...]
BNR avertizează că amenzile din dosarul ROBOR pot lovi creditarea și costul finanțării statului , într-un document intern care califică situația drept „critică”, potrivit Profit . Miza, dincolo de sancțiunea în sine, este efectul de propagare: diminuarea profitabilității băncilor ar putea reduce capacitatea de finanțare a populației și companiilor și ar putea influența percepția investitorilor și a agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România. Consiliul Concurenței a anunțat luna trecută sancționarea a 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), pentru încălcarea normelor de concurență prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile au fost amendate cu 5-7% din veniturile brute, pentru metodologii comune, comunicări între traderi și publicarea cotațiilor ROBOR în perioada de fixing, astfel încât s-au putut influența una pe cealaltă, fără ca autoritatea să rețină existența unui cartel. Profit notează că sunt cele mai mari amenzi aplicate până acum de autoritatea de concurență. De ce spune BNR că situația este „critică” Într-un document oficial redactat în această lună și analizat de publicație, BNR (cabinetul guvernatorului Mugur Isărescu ) susține că nivelul amenzii propuse generează un „prejudiciu direct semnificativ” pentru băncile vizate și poate produce efecte negative asupra stabilității financiare, asupra intermedierii bancare și asupra economiei în ansamblu, inclusiv asupra percepției agențiilor de rating. Banca centrală argumentează și că estimarea unei influențe asupra ROBOR ar presupune definirea unui nivel de referință „corect” al indicelui, adică nivelul pe care l-ar fi avut în absența presupusei creșteri artificiale. În lipsa datelor care să permită determinarea acestui nivel ipotetic, BNR afirmă că procentul creșterii artificiale nu poate fi calculat „în mod obiectiv”, iar în consecință nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor. „În consecință, nu poate fi cuantificat nici prejudiciul individual al consumatorilor rezultat ca urmare a acestei presupuse creșteri (...). Prin urmare, în această ipoteză, singurul prejudiciu care poate fi estimat este cel produs asupra stabilității financiare”, susține banca centrală. Canalele de impact invocate: capital, creditare, finanțe publice BNR indică trei categorii principale de efecte, în logica sa, dacă amenda rămâne la un nivel „excepțional”: prejudiciu financiar direct pentru instituțiile de credit vizate, cu efect de reducere a rentabilității sectorului bancar și, implicit, a capacității de a genera capital intern și de a menține rezerve adecvate; impact asupra stabilității financiare și capacității de creditare , inclusiv prin deteriorarea percepției investitorilor, creditorilor externi și agențiilor de rating asupra riscului asociat pieței bancare din România; implicații asupra economiei și finanțelor publice , printr-o posibilă reducere a activității economice, afectarea investițiilor și consumului, dar și prin efecte asupra veniturilor bugetare (impozit pe profit și alte taxe), respectiv asupra costurilor de finanțare ale statului. În document, BNR leagă explicit diminuarea profitabilității de o posibilă temperare a finanțării economiei, pe fondul cerințelor stricte de capital și lichiditate din sistemul bancar. Disputa de fond cu autoritatea de concurență Pe baza argumentelor oficiale disponibile până la data documentului (02.07.2026), BNR afirmă că nu înțelege fundamentul deciziei Consiliului Concurenței și cere prudență în interpretarea concluziilor. „Pe baza argumentelor furnizate până la acest moment, nu înțelegem fundamentul deciziei autorității de concurență și, prin urmare, concluziile acesteia ar trebui interpretate cu prudență”, conchide BNR. În paralel cu amenzile, investigația are și o componentă de reglementare: în materialul citat se arată că raportul de investigație a inclus interdicții și recomandări care vizează participarea la fixingul ROBOR și chiar teme precum comunicările publice/private privind estimări de inflație și dobânzi, precum și recomandări către BNR, Guvern și Parlament pentru modificări. Ce urmează depinde de parcursul contestărilor și de modul în care vor fi implementate eventualele schimbări de procedură pentru stabilirea ROBOR, în condițiile în care organizarea fixingului și obligațiile băncilor sunt sub reglementările BNR, iar Consiliul Concurenței a acordat un termen de două luni pentru formularea unei noi proceduri. [...]
Raiffeisen Bank a fost desemnată „Romania’s Best Bank for Customer Experience” , o recunoaștere care validează strategia băncii de a investi simultan în digitalizare și în dezvoltarea echipelor, potrivit Banking News . Distincția a fost acordată la Euromoney Awards for Excellence 2026 , competiție internațională din industria bancară. Premiul este prezentat ca o confirmare a direcției de a face interacțiunea clienților cu banca „mai simplă, rapidă și relevantă”, atât prin canalele digitale, cât și în rețeaua de sucursale. În comunicarea băncii, accentul cade pe combinația dintre tehnologie și componenta umană, în condițiile în care o parte dintre clienți continuă să prefere dialogul direct cu un expert financiar. „Faptul că Raiffeisen Bank a fost desemnată Romania’s Best Bank for Customer Experience reprezintă o recunoaștere importantă a eforturilor noastre constante de a fi cel mai bun partener financiar pentru fiecare client și de a răspunde întregului spectru al nevoilor sale financiare”, a declarat Zdenek Romanek , Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România. Ce investiții și inițiative invocă banca Ca exemple de măsuri din ultimii ani, banca menționează: dezvoltarea instrumentului Smart Finance; investiții continue în aplicația de mobile banking Smart Mobile, folosită de „un număr tot mai mare de clienți” pentru operațiunile curente (fără a fi indicat un volum exact). De ce contează pentru piață Într-o industrie în care diferențierea se mută tot mai mult spre calitatea serviciilor și ușurința utilizării, premiul funcționează ca un semnal de poziționare: Raiffeisen își leagă explicit creșterea și retenția clienților de experiența oferită, nu doar de preț sau de gama de produse. În același timp, mesajul băncii sugerează că modelul operațional urmărit rămâne unul „hibrid” – digital pentru viteză și eficiență, dar cu suport uman pentru decizii financiare mai complexe. [...]
Raiffeisen Bank țintește atragerea de noi clienți corporate cu un pachet care plătește dobândă la lichidități fără blocarea banilor , mizând pe o combinație între remunerarea disponibilităților și condiții preferențiale la schimb valutar și plăți, potrivit Raiffeisen Bank . Pachetul, numit „ Raiffeisen Treasury Flex ”, este dedicat exclusiv companiilor care încep o relație cu banca și vizează o problemă practică de trezorerie: multe firme evită depozitele clasice deoarece retragerile înainte de scadență pot duce la pierderea dobânzii, preferând să țină banii în cont curent, de regulă neremunerat. Soluția propusă încearcă să ofere dobândă, dar cu acces la fonduri. Ce include Treasury Flex și care sunt condițiile-cheie Raiffeisen Treasury Flex reunește produse și servicii pentru administrarea lichidităților, tranzacții valutare și operațiuni curente. Concret, pachetul include: Cont de economii în lei și euro , cu dobânzi pentru solduri sub echivalentul a 1 milion de euro: 6% pe an la lei și 2,25% pe an la euro , fără penalizări la depuneri sau retrageri de fonduri. Condiții preferențiale la schimb valutar EUR/RON , la un curs BNR ± 0,1% , în zile lucrătoare, între 13:00–15:00 , prin semnarea contractului-cadru Treasury Master Agreement (acord standard pentru operațiuni de trezorerie). Acces la platforma de tranzacționare Rflex , cu cursuri competitive, ordine limită pe cursul de schimb și depozite cu scadență flexibilă. Structură de comisioane avantajoasă pentru plăți și încasări prin contul curent, orientată spre eficiența operațională. Cine este eligibil Pachetul este adresat clienților noi Corporate ai băncii, cu cifră de afaceri de peste 7 milioane euro (aprox. 35 milioane lei). De ce contează pentru companii Miza operațională este reducerea compromisului dintre randament și acces la numerar: pachetul încearcă să remunereze lichiditățile care altfel ar rămâne în conturi curente, păstrând în același timp flexibilitatea utilizării banilor și adăugând costuri mai mici și condiții mai bune pentru schimburi valutare și tranzacții curente. „Venim cu o soluție integrată de trezorerie, care combină randamentul pentru lichidități, flexibilitatea operațională și condiții competitive pentru tranzacțiile curente”, a declarat Alin Neacșu, Director Corporații Mari, Raiffeisen Bank România. [...]
BNR avertizează că litigiile pe ROBOR pot genera pierderi pentru bănci mai mari decât amenzile și că efectul s-ar putea vedea inclusiv în veniturile bugetare și în costul de finanțare al statului, potrivit Economica , care citează un raport al băncii centrale. În evaluarea BNR, pe lângă riscurile deja cunoscute pentru stabilitatea sectorului bancar (deteriorarea calității activelor, ponderea ridicată a creditării în valută la companiile nefinanciare, precum și riscuri emergente legate de digitalizare, atacuri cibernetice, schimbări climatice și context geopolitic), se adaugă acum costuri asociate unor riscuri juridice și reputaționale legate de cazul ROBOR. Contextul imediat este decizia Consiliului Concurenței din iunie 2026, când instituția a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro, aprox. 3,55 miliarde lei) pentru încălcarea normelor de concurență, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR, conform raportului citat. De ce contează: riscul de „efect în lanț” dincolo de amenzi BNR susține că amenda poate declanșa litigii inițiate de clienții care au avut credite cu dobândă indexată la ROBOR. În funcție de modul de calcul al prejudiciului invocat de debitori, banca centrală avertizează că pierderile rezultate din procese ar putea depăși semnificativ cuantumul amenzilor. În raport, BNR leagă acest risc de o posibilă acumulare de șocuri, care ar însemna cheltuieli importante pentru bănci și ar putea avea efecte mai largi în economie, inclusiv: scăderea încasărilor statului din impozitul pe profitul bancar; deteriorarea percepției externe asupra stabilității sectorului bancar, cu potențiale efecte asupra ratingului suveran; creșterea costurilor asociate refinanțării datoriei publice; efecte reputaționale interne și externe asupra sectorului bancar românesc. Ce clarificări cere BNR înainte de publicarea deciziei Potrivit raportului, înainte de publicarea deciziei Consiliului Concurenței, BNR a solicitat clarificări pentru a evita „confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate” cu efecte asupra stabilității financiare. Banca centrală indică trei puncte care ar trebui explicate „coerent”: ce prevederi legale au fost încălcate, cum poate fi considerat anticoncurențial un schimb de informații într-un cadru cu reguli de transparență și cum se poate determina un nivel „corect” al ROBOR față de cel publicat. Pentru detalii despre sancțiuni, Economica trimite la articolul despre momentul în care Consiliul Concurenței a sancționat cele 10 bănci. [...]
