Știri
Tag: banca nationala a romaniei

Indicele ROBOR la 3 luni a coborât la 5,85%, un semnal de ușoară relaxare a costurilor de finanțare în lei , reper care intră în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei, inclusiv pentru împrumuturile persoanelor fizice acordate înainte de 2019, potrivit Profit . Mișcarea vine în contextul în care ROBOR reflectă, în principal, lichiditatea din piața interbancară și nivelul dobânzilor stabilite de Banca Națională a României (BNR) . ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie la care băncile se împrumută între ele în lei. Ce se întâmplă și cu ROBOR la 6 luni Pe scadența de 6 luni, indicele ROBOR a scăzut la 5,93% de la 5,94%, conform materialului suport publicat de aceeași publicație. ROBOR vs. IRCC: repere diferite pentru creditele în lei Pentru creditele acordate consumatorilor cu dobândă variabilă în funcție de IRCC (Indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor), nivelul este de 5,58% în perioada 1 aprilie 2026 – 30 iunie 2026, urmând să scadă la 5,55%. IRCC este calculat trimestrial pe baza dobânzii medii zilnice din piața interbancară și se aplică cu o întârziere de un trimestru față de perioada de referință. [...]

Standard & Poor’s menține România la limita „junk”, dar condiționează ratingul de continuarea ajustării fiscale , potrivit Biziday . Agenția păstrează perspectiva negativă și avertizează că o criză politică prelungită sau renunțarea la reducerea deficitului ar putea declanșa o retrogradare, cu efect direct asupra costurilor de finanțare ale statului și, implicit, ale economiei. S&P își leagă evaluarea de evoluțiile politice recente: „guvernul reformist” ar fi fost demis prin moțiune de cenzură, după dezertarea unui partener de coaliție, iar PSD ar fi încercat înlăturarea premierului Ilie Bolojan pe fondul reformelor fiscale care „au condus la austeritate”, conform analizei agenției. În același timp, S&P consideră redus riscul unei crize politice care să ducă la alegeri anticipate, dar atrage atenția că fragmentarea politică poate complica menținerea unei ajustări fiscale susținute înainte de ciclul electoral din 2028. Ce ar putea declanșa retrogradarea În scenariul negativ, S&P indică mai multe canale prin care ratingul ar putea fi coborât: prelungirea impasului guvernamental sau apariția unei incapacități de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027; neatragerea intrărilor așteptate de fonduri europene în perioada 2026–2027, ceea ce ar limita creșterea economică, ar complica consolidarea fiscală și ar amplifica riscurile pentru balanța de plăți; agravarea presiunilor externe, inclusiv o dislocare mai severă sau de durată a pieței energiei, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, cu efecte asupra inflației, creșterii economice, balanței de plăți și rezultatelor fiscale. Scenariul care ar putea stabiliza perspectiva Agenția ar putea revizui perspectiva la „stabilă” dacă deficitele externe și fiscale s-ar reduce „substanțial”, susținute de o revenire a creșterii economice. Prognoza S&P: fără recesiune, dar cu stagnare și presiuni pentru BNR S&P estimează că România nu va încheia anul în recesiune, ci cu o ușoară creștere a PIB, pe care o consideră totuși „stagnare”, urmată de o creștere de +2,5% în 2027. Agenția anticipează stagnarea PIB real pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate, care ar afecta consumul privat. Pentru politica monetară, S&P notează că presiunile asupra inflației și cursului de schimb rămân o provocare pentru BNR, care „probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele luni”, în pofida încetinirii economiei. [...]