Știri
Știri din categoria Curs BNR
Leul a rămas sub presiune, iar euro se menține aproape de maximul istoric, în pofida anunțului politic privind propunerea de premier, potrivit Economica. Pe piața interbancară, cursul euro/leu a rămas la 5,25 lei atât joi, cât și vineri dimineață, semn că piața nu a reacționat printr-o întărire vizibilă a monedei naționale după anunțul președintelui Nicușor Dan privind nominalizarea lui Eugen Tomac.
Joi, 4 iunie, Banca Națională a României a publicat un curs de referință de 5,2581 lei/euro, iar pe interbancar evoluția a fost „aproape de nivelul anunțat” de banca centrală pe parcursul zilei și în dimineața următoare, conform publicației. Nivelurile actuale rămân apropiate de maximul istoric consemnat la cursul BNR pe 6 mai 2026, de 5,2688 lei/euro.
După episodul de depreciere accelerată din perioada acutizării crizei politice, leul a recuperat doar parțial. Economica notează că, la mai mult de 30 de zile după căderea Guvernului Bolojan și la o lună după recordul negativ față de euro, moneda națională „a reușit să recupereze doar un ban” față de vârful din 6 mai, în condițiile în care referința BNR s-a menținut în jurul pragului de 5,25 lei/euro în mai multe ședințe consecutive.
Înainte de escaladarea tensiunilor politice, cursul se stabilizase în intervalul 5,08–5,09 lei/euro încă din octombrie 2025, fără variații semnificative. Potrivit datelor prezentate, euro a depășit 5,10 lei pe 29 aprilie, a urcat la 5,14 lei în ședința următoare, iar pe 5 mai (ziua moțiunii) a ajuns la 5,2180 lei/euro la cursul BNR. Pe interbancar, euro a urcat în jurul valorii de 5,23 lei, pentru ca pe 6 mai să fie atins maximul istoric, 5,2688 lei/euro, atât pe interbancar, cât și la cursul oficial.
Per ansamblu, între 28 aprilie și 5 iunie 2026, leul a înregistrat o depreciere de 3,4% (16 bani) față de euro, conform calculelor din articol.
Datele de referință sunt cele publicate de BNR pe site-ul instituției, mai arată sursa.
Recomandate
Deprecierea leului riscă să se traducă rapid în costuri mai mari pentru credite și importuri , chiar dacă BNR vede o „calmare” pe termen scurt a pieței valutare, pe fondul crizei politice, potrivit Digi24 . Euro a urcat la un nou maxim istoric de 5,14 lei, iar banca centrală avertizează că liniștirea mișcărilor nu înseamnă dispariția incertitudinilor. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu , a descris ziua drept una „foarte agitată” pe piața valutară și a legat mișcarea de „perioadele de incertitudine” din zona guvernării. El spune că, pe baza datelor disponibile, în perioada imediat următoare piața este „în curs de calmare”, dar presiunile pot continua dacă tensiunile politice rămân ridicate. „Asta nu înseamnă că avem o risipire a incertitudinilor. Urmează câteva zile în care tensiunile politice sunt ridicate, incertitudinile sunt numeroase și asta înseamnă că pot continua presiunile eventuale pe curs.” Ce înseamnă cursul de 5,14 lei pentru economie Digi24 notează că un leu mai slab se poate vedea în costuri mai mari pentru populație și companii, prin mai multe canale: rate mai mari la bănci , prin efectul asupra dobânzilor; chirii mai scumpe ; produse de import mai scumpe , cu impact în prețurile din retail; posibilă creștere a datoriei externe , în condițiile în care România are un grad ridicat de îndatorare în euro; risc de inflație mai ridicată în perioada următoare, deoarece multe prețuri sunt influențate de curs. Contextul recordului și scenariile invocate Euro a urcat la 5,14 lei, cu 0,04 lei peste ziua precedentă, când fusese depășit pragul de 5,10 lei. Publicația amintește că în mai 2025 maximul fusese 5,12 lei, nivel depășit acum. În același timp, Digi24 menționează că „experții” au o perspectivă pesimistă: moneda europeană s-ar putea menține la acest nivel în următoarele șase până la doisprezece luni, iar într-un scenariu euro ar putea ajunge la 5,17 lei. Articolul nu precizează cine sunt acești experți sau metodologia estimărilor. [...]
La o lună de la vârful de 5,2688 lei/euro, leul a recuperat doar 1 ban , iar cursul a rămas aproape de maximele istorice, potrivit unei analize Economica . Mesajul pentru companii și populație este că șocul din criza politică nu s-a „stins” în piața valutară: euro se tranzacționează încă la niveluri ridicate față de perioada de stabilitate din 2025. Cât a pierdut leul de la începutul tensiunilor politice Înainte de acutizarea crizei politice, BNR anunțase pe 28 aprilie 2026 un curs de referință de 5,0937 lei/euro. Ulterior, euro a urcat până la 5,2688 lei/euro pe 6 mai 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 3,5% (17 bani) față de nivelul din 28 aprilie. Până la 3 iunie 2026, deprecierea cumulată a leului față de euro este de 3,4% (16 bani), conform calculelor din analiză. De ce contează: cursul rămâne aproape de record După recordul din 6 mai, leul s-a apreciat temporar, iar cursul a coborât la jumătatea lunii mai spre 5,20 lei/euro. Mișcarea nu a ținut: moneda națională „și-a reluat deprecierea”, iar pe 2 iunie 2026 cursul de referință a ajuns la 5,2556 lei/euro, „la doar un ban de cel mai ridicat nivel din istorie”. Cu alte cuvinte, la 30 de zile după căderea Guvernului Bolojan , leul recuperase doar un ban față de minimul istoric atins pe 6 mai. Context: de la stabilitate la salt peste 5,10 lei/euro Înainte de episodul politic, cursul se stabilizase în intervalul 5,08–5,09 lei/euro încă din octombrie 2025, fără variații semnificative. Tensiunile au început să crească la final de aprilie, iar euro a depășit 5,10 lei pe 29 aprilie, urcând apoi la 5,14 lei în ședința următoare. Deprecierea s-a accelerat în zilele următoare: în ziua moțiunii (5 mai 2026) euro a trecut de 5,21 lei la cursul BNR, iar pe interbancar a urcat în jur de 5,23 lei, înainte ca pe 6 mai să fie consemnat recordul de 5,2688 lei/euro. Repere recente din cursul BNR (euro/leu) 28 aprilie 2026: 5,0937 lei/euro 6 mai 2026: 5,2688 lei/euro (maxim istoric) 2 iunie 2026: 5,2556 lei/euro Datele sunt cele publicate de BNR ca „curs de referință”, menționează analiza. [...]
BNR avertizează că volatilitatea leu/euro poate continua , pe fondul incertitudinilor politice și financiare, fără ca banca centrală să indice praguri sau „ținte” pentru curs, potrivit Profit . Mesajul vine în contextul discuțiilor din piață despre scenarii de tip „ 6 lei pentru un euro ”, în timp ce joi leul și-a temperat deprecierea din zilele anterioare. Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu , spune că în perioada următoare cursul leu-euro poate avea mișcări „în ambele direcții”, iar tensiunile pot persista până când piețele vor primi „răspunsuri clare” legate de stabilitatea politică și financiară a României. „Tensiunile pot continua până când vom avea răspunsuri clare. Noi nu avansăm cifre, nici niveluri.” De ce contează pentru companii și populație Semnalul BNR este relevant pentru costurile de finanțare și pentru bugetele firmelor cu expunere valutară (importuri, chirii sau contracte în euro), dar și pentru debitorii cu plăți legate de euro. În același timp, refuzul explicit de a avansa „cifre” sau „niveluri” indică faptul că banca centrală evită să valideze praguri psihologice în piață, într-un moment în care percepția de risc rămâne ridicată. Ce urmează Potrivit declarațiilor citate, evoluția cursului rămâne legată de clarificarea incertitudinilor din zona politică și financiară. Materialul nu oferă un calendar sau un set de condiții concrete pentru reducerea tensiunilor, dincolo de ideea că piețele așteaptă „răspunsuri” pe aceste teme. [...]
BNR avertizează că leul ar putea avea mișcări mai ample față de euro, pe fondul incertitudinii politice și financiare , iar tensiunile din piață pot persista până când apar „răspunsuri clare” privind stabilitatea României, a declarat purtătorul de cuvânt al băncii centrale, Dan Suciu , potrivit Agerpres . Mesajul BNR este relevant pentru companii și populație prin efectul direct asupra costurilor în lei ale importurilor, ratelor și contractelor denominate în euro, dar și asupra așteptărilor din piață: banca centrală indică faptul că volatilitatea (variațiile de preț) poate fi bidirecțională, nu doar o depreciere continuă. Suciu a descris contextul drept unul de instabilitate resimțită de piețe și a legat evoluția cursului de răspunsurile așteptate din zona politică și financiară. El a spus că BNR încearcă să gestioneze situația „cu toate resursele și armele” disponibile, însă a punctat că elementele care pot „liniști piețele” nu țin exclusiv de banca centrală. „În perioada următoare probabil vom asista la variații ale cursului, probabil în ambele direcții, dar până când nu avem niște răspunsuri clare în ceea ce privește stabilitatea politică-financiară a României, tensiunile pot continua.” Întrebat despre posibilitatea unui curs de 6 lei pentru un euro, reprezentantul BNR a evitat să avanseze niveluri sau ținte și a argumentat că orice declarație poate fi interpretată de piețe. „Noi nu avansăm cifre, nici niveluri”, a spus Suciu, adăugând că obiectivul este găsirea unui „optim” în condițiile date și în limitele constrângerilor în care operează banca centrală. Declarațiile au fost făcute la un simpozion de educație financiară organizat de BNR, în parteneriat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociația Română a Băncilor și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică , în marja întâlnirii semestriale a Rețelei Internaționale pentru Educație Financiară a OCDE. [...]
Deprecierea leului cu 2,7% în două săptămâni pune presiune pe „flotarea controlată” a BNR , într-un context în care criza politică reaprinde volatilitatea pe piața valutară, potrivit Profit . Leul a pierdut 2,7% față de euro în ultimele două săptămâni, inclusiv o depreciere de 0,8% marți, una dintre cele mai mari scăderi dintre monedele piețelor emergente, conform Bloomberg , citat de publicație. Mișcarea vine pe fondul tensiunilor politice interne, care „testează” din nou regimul BNR de flotare controlată a cursului. Deprecierea de marți este legată de adoptarea în Parlament a moțiunii privind înlăturarea guvernului condus de Ilie Bolojan . În urmă cu un an, banca centrală a permis, de asemenea, slăbirea leului în perioada turbulențelor din jurul alegerilor prezidențiale. Cursul în piață: peste 5,23 lei/euro În piața interbancară, cursul a debutat și miercuri peste 5,23 lei/euro, fiind la 5,2352 lei/euro la momentul publicării articolului, potrivit datelor prezentate. De ce contează: stabilitatea cursului, folosită ca „ancoră” antiinflație Spre deosebire de alte bănci centrale din regiune, care permit o flexibilitate mai mare a cursului, România menține leul într-o bandă de tranzacționare nespecificată față de euro, arată Bloomberg. Autoritățile consideră această stabilitate suplimentară o ancoră care a limitat presiunile inflaționiste anul trecut, într-un moment în care populația a resimțit măsuri bugetare adoptate pentru reducerea deficitului bugetar (cel mai mare din UE, potrivit sursei). În acest context, căderea guvernului, pe fondul problemelor de creștere economică și inflație, complică opțiunile băncii centrale în privința cursului. Pe termen scurt, „deprecierea monedei ar putea fi cea mai bună opțiune”, afirmă Piotr Matys, analist la In Touch Capital Markets, citat de Bloomberg. [...]
Criza politică a forțat BNR să folosească peste 2 mld. euro din rezervă pentru a tempera presiunea pe leu , iar scăderea se vede în datele lunare privind rezervele valutare, potrivit HotNews . România a intrat în luna mai cu o rezervă valutară de 64,83 miliarde euro, față de peste 67 miliarde euro la 1 aprilie, pe fondul renunțării investitorilor străini la expuneri pe leu și al deprecierii monedei naționale, ambele puse pe seama crizei politice. La final de aprilie 2026, rezervele internaționale (valute plus aur) depășeau 78 miliarde euro, în scădere de la 80,2 miliarde euro la 31 martie 2026. Rezerva de aur a rămas la 103,6 tone, evaluată la 13,17 miliarde euro. De ce contează scăderea rezervei: spațiu mai mic de manevră în episoade de volatilitate Datele sugerează o intervenție mai intensă pentru stabilizarea cursului, într-un context în care BNR nu comunică public nici frecvența, nici sumele cu care intră în piața valutară. Totuși, astfel de intervenții devin vizibile în statisticile lunare prin scăderi ale rezervei. Publicația amintește episoade recente de utilizare masivă a rezervei: în decembrie 2024, BNR ar fi cheltuit peste 7 miliarde euro, iar în aprilie 2025 încă 6,66 miliarde euro, conform datelor băncii centrale. Cum intervine BNR și ce urmează în luna mai Mecanismul descris este unul standard: BNR vinde euro din rezervă și încasează lei, ceea ce crește oferta de euro și cererea de lei, cu efect de stabilizare sau reducere a cursului euro/leu. În luna mai 2026, plățile scadente în contul datoriei publice în valută (directe sau garantate de Ministerul Finanțelor ) însumează circa 1.417 milioane euro, un element care poate influența, la rândul lui, dinamica rezervei. BNR nu comentează intervențiile punctuale, însă guvernatorul a admis că leul este supraevaluat „cu circa 5%”, potrivit informațiilor citate în articol. Pentru context despre ieșirile de capital menționate, HotNews trimite la un material separat: HotNews . [...]
