Știri
Știri din categoria Curs BNR
Leul a rămas sub presiune, iar euro se menține aproape de maximul istoric, în pofida anunțului politic privind propunerea de premier, potrivit Economica. Pe piața interbancară, cursul euro/leu a rămas la 5,25 lei atât joi, cât și vineri dimineață, semn că piața nu a reacționat printr-o întărire vizibilă a monedei naționale după anunțul președintelui Nicușor Dan privind nominalizarea lui Eugen Tomac.
Joi, 4 iunie, Banca Națională a României a publicat un curs de referință de 5,2581 lei/euro, iar pe interbancar evoluția a fost „aproape de nivelul anunțat” de banca centrală pe parcursul zilei și în dimineața următoare, conform publicației. Nivelurile actuale rămân apropiate de maximul istoric consemnat la cursul BNR pe 6 mai 2026, de 5,2688 lei/euro.
După episodul de depreciere accelerată din perioada acutizării crizei politice, leul a recuperat doar parțial. Economica notează că, la mai mult de 30 de zile după căderea Guvernului Bolojan și la o lună după recordul negativ față de euro, moneda națională „a reușit să recupereze doar un ban” față de vârful din 6 mai, în condițiile în care referința BNR s-a menținut în jurul pragului de 5,25 lei/euro în mai multe ședințe consecutive.
Înainte de escaladarea tensiunilor politice, cursul se stabilizase în intervalul 5,08–5,09 lei/euro încă din octombrie 2025, fără variații semnificative. Potrivit datelor prezentate, euro a depășit 5,10 lei pe 29 aprilie, a urcat la 5,14 lei în ședința următoare, iar pe 5 mai (ziua moțiunii) a ajuns la 5,2180 lei/euro la cursul BNR. Pe interbancar, euro a urcat în jurul valorii de 5,23 lei, pentru ca pe 6 mai să fie atins maximul istoric, 5,2688 lei/euro, atât pe interbancar, cât și la cursul oficial.
Per ansamblu, între 28 aprilie și 5 iunie 2026, leul a înregistrat o depreciere de 3,4% (16 bani) față de euro, conform calculelor din articol.
Datele de referință sunt cele publicate de BNR pe site-ul instituției, mai arată sursa.
Recomandate
Tarifele SUA au redus cererea pentru Gruyere , iar producătorii elvețieni taie producția. Potrivit Profit , brânza elvețiană Gruyere s-a scumpit pe rafturile magazinelor americane după introducerea unor taxe vamale, iar producătorii caută alternative la piața din Statele Unite , una dintre principalele destinații de export. Noile tarife au dus la o scădere a vânzărilor și la diminuarea cererii, ceea ce pune presiune pe întreg lanțul comercial, de la producători la distribuitori. În acest context, industria încearcă să limiteze riscul de suprastocare și de scădere abruptă a prețurilor. Ce s-a schimbat: tariful a urcat de la 10% la 12,5% Gruyere a fost afectată anul trecut de un tarif vamal american de 10%, care a fost majorat în acest an la 12,5%, conform informațiilor citate de Reuters. Efectul imediat a fost creșterea prețului la consumator în SUA și o cerere mai slabă pentru produsul importat. Răspunsul producătorilor: reducere de producție pentru a evita stocurile Ca reacție la cererea mai mică, asociația producătorilor a decis reducerea producției cu 5%. Miza este una operațională și financiară: limitarea acumulării de stocuri și evitarea unei prăbușiri a prețurilor, într-o piață în care costul suplimentar generat de tarife se vede rapid în prețul final. Pe termen scurt, ajustarea producției ar trebui să stabilizeze piața, însă rămâne de urmărit în ce măsură producătorii elvețieni reușesc să compenseze pierderea de volum din SUA prin alte piețe de export. [...]
Gazele din Neptun Deep ar trebui direcționate spre petrochimie, nu doar spre consum , pentru a susține relansarea industriei petrochimice din România, potrivit Profit , care îl citează pe Bogdan Ivan . Unghiul economic al mesajului este legat de modul în care România ar putea valorifica viitoarea producție de gaze: folosirea ei ca materie primă pentru produse cu valoare adăugată mai mare (petrochimie), nu doar ca resursă energetică pentru încălzire și electricitate. În această logică, gazele din Marea Neagră devin un input industrial, cu potențial de a susține lanțuri de producție locale. Ce propune Bogdan Ivan Conform publicației, Bogdan Ivan susține că gazele din proiectul Neptun Deep „trebuie folosite” pentru relansarea industriei petrochimice românești. Mesajul indică o prioritate de politică industrială: orientarea unei părți din resursă către industrie, pentru a genera activitate economică în aval (procesare și produse derivate). Ce lipsește din informația publică, deocamdată Materialul citat nu oferă detalii despre un mecanism concret de implementare (de exemplu, obligații de livrare, scheme de sprijin, investiții sau termene). În absența acestor elemente, rămâne neclar: dacă există un plan guvernamental formal pentru direcționarea gazelor către petrochimie; ce instrumente ar urma să fie folosite (reglementare, stimulente, contracte); ce proiecte industriale specifice ar putea beneficia. [...]
Aproape 140.000 de concedieri în tehnologie, în 2026, indică o recalibrare a costurilor , pe fondul accelerării investițiilor în inteligență artificială și al corectării angajărilor excesive din anii anteriori, potrivit Profit . Datele citate de publicație arată că disponibilizările din companiile tehnologice din SUA au ajuns deja la aproape 140.000 de angajați în acest an, într-un context în care firmele încearcă să-și ajusteze structurile după expansiunea agresivă a personalului din anii trecuți. Unghiul principal al acestor tăieri nu este doar „înlocuirea” unor roluri prin instrumente de inteligență artificială, ci și o mișcare de eficientizare: companiile urmăresc să reducă cheltuielile și să-și reașeze echipele, pe măsură ce prioritățile se mută către proiecte și infrastructură legate de AI. De ce contează pentru economie și piața muncii Valul de concedieri sugerează o schimbare de fază în sectorul tehnologic american: după ani de creștere rapidă a numărului de angajați, companiile intră într-o perioadă de disciplină a costurilor, în care investițiile în AI pot accelera reorganizările interne și pot reduce nevoia de anumite roluri. În același timp, faptul că în material este menționată și „corectarea angajărilor excesive” indică o cauză dublă a disponibilizărilor, nu exclusiv impactul tehnologiei asupra joburilor. Ce urmează Dacă trendul continuă, piața muncii din tehnologie ar putea rămâne tensionată pe termen scurt, cu presiune pe rolurile considerate mai ușor de automatizat sau de reorganizat, în timp ce competențele legate de AI vor câștiga pondere în strategiile de recrutare și în structura costurilor companiilor. Publicația nu oferă, însă, o prognoză numerică pentru restul anului. [...]
BMW introduce configurarea mașinii prin conversație în ChatGPT , o schimbare cu impact direct asupra modului în care clienții caută și aleg un model, reducând dependența de navigarea clasică prin meniuri și filtre, potrivit Profit . Producătorul auto a lansat propriul plugin BMW în ChatGPT, care permite configurarea asistată de inteligență artificială pe baza unui dialog în limbaj natural. Configurarea personalizată se poate face atât prin text, cât și prin comandă vocală, pe smartphone și pe desktop. Ce se schimbă operațional pentru client În loc să parcurgă un configurator tradițional, utilizatorii pot „discuta” cu asistentul și își pot descrie cerințele în termeni obișnuiți. Sunt menționate exemple precum: spațiul interior; garda la sol; sistemul de propulsie; modul de utilizare dorit. Pe baza acestor informații, clienții primesc sugestii de modele și configurații potrivite. Cum funcționează pluginul și ce permite mai departe Pluginul folosește pentru căutare baza de date BMW cu automobile noi, iar recomandările pot fi ajustate și comparate, pe măsură ce utilizatorul rafinează cerințele în conversație. Informațiile disponibile din sursă nu detaliază deocamdată piețele în care este disponibil pluginul, calendarul de extindere sau condițiile comerciale de utilizare. [...]
Guvernul a pornit o evaluare de securitate pentru investițiile în regenerabile , pe fondul riscurilor legate de dependențe tehnologice și de viitoare restricții europene asupra unor echipamente, potrivit Profit . Premierul demis și interimar Ilie Bolojan, care este și ministru interimar al Energiei, a decis înființarea unui comitet interinstituțional care să evalueze impactul investițiilor în energia regenerabilă asupra securității energetice și economice a României. Comitetul are ca obiectiv „realizarea unei evaluări integrate” privind efectele investițiilor din regenerabile asupra securității energetice, rezilienței infrastructurilor critice, dependențelor tehnologice și obiectivelor României și ale Uniunii Europene în materie de securitate economică, precum și formularea de recomandări de politici publice. Decizia vine după adrese transmise în această lună Guvernului de Secretariatul Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD) – asigurat de Consiliul Concurenței – și de Cancelaria Prim-Ministrului, al cărei șef este președintele CEISD. Cine intră în comitet și ce poate schimba în practică Din comitet fac parte instituții cu rol în energie, securitate și infrastructuri critice, între care: Cancelaria Prim-Ministrului, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Energiei, Ministerul Afacerilor Externe, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Serviciul de Informații Externe, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Transelectrica. Miza operațională este că această evaluare poate influența condițiile în care se aprobă, se prioritizează sau se securizează proiectele noi din regenerabile, inclusiv prin recomandări de politici publice care să reducă vulnerabilitățile identificate (de exemplu, dependențe de anumite tehnologii sau furnizori). Contextul de reglementare: investiții, dependențe tehnologice și riscuri UE Mandatul comitetului include explicit „dependențele tehnologice” și alinierea la obiectivele UE privind securitatea economică. În acest cadru, Profit notează și că România este între țările puternic expuse la efectele unei interdicții la nivelul UE privind invertoarele chinezești (invertoarele sunt echipamente esențiale care transformă curentul produs de panouri fotovoltaice pentru utilizarea în rețea). Deocamdată, materialul nu detaliază calendarul evaluării sau ce măsuri concrete ar putea rezulta, dincolo de mandatul de analiză și de formularea de recomandări. [...]
Consiliul Concurenței a avizat preluarea Silicon Laboratories de către Texas Instruments , o tranzacție între doi jucători americani din industria semiconductorilor care are relevanță și pe plan local, în condițiile în care ambele companii au cifre de afaceri în România, potrivit Profit . Decizia autorității de concurență vine după analiza operațiunii, care, conform concluziilor Consiliului Concurenței, nu ridică „obstacole semnificative” în calea concurenței efective pe piața românească (sau pe o parte substanțială a acesteia) și nu generează „îndoieli serioase” privind compatibilitatea cu un mediu concurențial normal. Din perspectivă economică, avizul închide etapa de control al concentrărilor economice în România și reduce riscul de blocaj de reglementare pentru tranzacție, permițând părților să continue implementarea preluării în parametrii aprobați. În acționariatul Texas Instruments se află și fondul activist Elliott, menționat de Profit în contextul tranzacției. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii despre valoarea tranzacției sau calendarul finalizării acesteia. [...]
