Știri
Știri din categoria Externe
Escaladarea protestelor din Belgrad a dus la 23 de rețineri și reluarea trenurilor după o oprire generală, într-un episod care arată cum tensiunile politice pot bloca temporar infrastructura de transport și pot crește presiunea pe autorități, potrivit Digi24.
În noaptea de sâmbătă spre duminică, ciocnirile dintre poliție și protestatari au dus la reținerea a 23 de persoane și la rănirea unui număr nespecificat de manifestanți, după un protest antiguvernamental masiv care, inițial, a decurs pașnic. Informația a fost relatată de presa locală și preluată de Agerpres.
Potrivit agenției sârbe Beta, ministrul de interne Ivica Dacic a anunțat numărul reținerilor și a spus că „toți cei care au atacat poliția vor fi identificați și urmăriți penal”. Acesta a confirmat, totodată, că mai mulți polițiști au fost răniți, fără a preciza câți și cât de grave sunt rănile.
De cealaltă parte, asociațiile studențești care au organizat protestul au raportat că zeci de manifestanți au fost bătuți sâmbătă seară și că mai mulți, inclusiv cadre universitare, sunt tratați în centre medicale, potrivit postului de televiziune N1.
Participarea a fost estimată diferit: poliția a indicat circa 34.300 de persoane, în timp ce surse independente au vorbit despre peste 100.000 de participanți, adunați în Piața Slavija din Belgrad. Protestatarii au cerut alegeri anticipate, în condițiile în care scrutinul la termen ar urma să aibă loc la sfârșitul anului 2027.
Demonstrația a fost organizată de grupuri de studenți, în cadrul unei serii de proteste începute în noiembrie 2024, după prăbușirea acoperișului gării din Novi Sad, tragedie soldată cu 16 morți. Potrivit sursei, indignarea publică a fost alimentată de acuzații privind corupția din rândul autorităților.
Incidentele au izbucnit după ce mulțimea a început să se disperseze, în fața parlamentului, unde se aflau numeroși polițiști și susținători ai președintelui Aleksandar Vucic. Poliția a folosit gaze lacrimogene după ce persoane mascate — de care „ambele părți s-au distanțat” — au aruncat obiecte, petarde și rachete de semnalizare spre forțele de ordine.
Un element cu impact operațional a fost oprirea tuturor trenurilor din Serbia sâmbătă dimineață devreme, în contextul deplasărilor către Belgrad. Serviciul feroviar a început să fie reluat duminică dimineață devreme, potrivit companiei feroviare de stat Srbijavoz.
Președintele Aleksandar Vucic, aflat într-o vizită oficială de cinci zile în China, a transmis pe Instagram un mesaj video în care a susținut că studenții și-au arătat „natura violentă” și că trebuie să înțeleagă că „cei care nu gândesc ca ei sunt și ei ființe umane”.
Recomandate
Decretul lui Vladimir Putin care simplifică obținerea cetățeniei ruse pentru locuitorii din Transnistria ridică riscul de presiune politică și destabilizare regională , într-un moment în care războiul din Ucraina rămâne fără o perspectivă clară de încheiere, potrivit Adevărul . Măsura readuce în prim-plan un „conflict înghețat” din spațiul ex-sovietic, cu implicații directe pentru Republica Moldova și pentru flancul sudic al Ucrainei. La 15 mai, liderul de la Kremlin a aprobat o procedură care elimină mai multe condiții cerute anterior pentru acordarea cetățeniei ruse, inclusiv perioada minimă de rezidență în Rusia, examenele de limbă rusă și testele privind legislația și istoria Federației Ruse. În interpretarea prezentată, decizia reactivează temerile legate de „pașaportizare” – folosirea distribuirii de pașapoarte ca instrument geopolitic. De ce contează: precedentul folosit de Rusia în alte teritorii separatiste Textul indică faptul că Rusia a invocat în trecut „protejarea cetățenilor ruși” pentru a justifica presiuni politice sau intervenții militare. Sunt menționate două precedente: Abhazia și Osetia de Sud, înaintea războiului ruso-georgian din 2008; Donbas, înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei. În teritoriile ucrainene ocupate după 2022, cetățenia rusă ar fi devenit, în multe cazuri, aproape obligatorie pentru accesul la servicii precum sănătatea, educația sau locurile de muncă, ceea ce amplifică îngrijorările privind utilizarea administrativă a cetățeniei ca pârghie de control. Particularitatea Transnistriei: semnal strategic, nu neapărat „creștere de număr” Spre deosebire de alte regiuni separatiste, o parte mare a populației din Transnistria are deja cetățenie rusă; estimările citate arată că între jumătate și două treimi dintre locuitori dețin pașapoarte rusești. În acest context, analiștii citați în material (prin trimitere la Kyiv Post) consideră că decretul ar transmite mai degrabă un semnal politic și strategic decât o simplă încercare de a mări rapid numărul de cetățeni ruși. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu , avertizează că măsura ar putea fi folosită pentru extinderea bazei de recrutare militară, pe fondul pierderilor armatei ruse în Ucraina. La rândul său, președintele ucrainean Volodimir Zelenski interpretează decretul ca pe un indiciu că ambițiile teritoriale ale Kremlinului depășesc Donbasul. „Cetățenia implică și obligații militare. Este, totodată, un mod prin care Rusia transmite că tratează Transnistria ca pe propriul teritoriu”, a declarat liderul de la Kiev. Riscul imediat: acțiuni hibride și presiune economică, nu un nou front clasic Pentru Ucraina, Transnistria este descrisă ca o vulnerabilitate de securitate, iar serviciile ucrainene de informații ar fi avertizat anterior asupra intensificării activităților militare și logistice în regiune. Totuși, experții citați consideră puțin probabilă deschiderea unui nou front militar „clasic” din Transnistria, invocând izolarea geografică și capacitățile limitate ale contingentului rus din zonă. În schimb, temerea principală vizează acțiuni hibride sau destabilizare politică și economică, cu potențial de impact atât asupra Republicii Moldova, cât și asupra sudului Ucrainei. Materialul plasează regiunea în proximitatea Odesei și a coridorului strategic al Dunării, important pentru exporturile ucrainene după blocarea unor rute maritime la Marea Neagră. Chișinăul își reevaluează poziția de negociere În paralel, autoritățile de la Chișinău ar da semne că își reconsideră abordarea față de Transnistria. Dacă timp de decenii negocierile au fost construite în jurul ideii unui „statut special” pentru regiune în cadrul Republicii Moldova, guvernarea pro-europeană ar începe să se distanțeze de această formulă, pe fondul deteriorării mediului de securitate regional, marcat de războiul din Ucraina. [...]
Statele Unite și Iranul au convenit, în principiu, asupra redeschiderii Strâmtorii Ormuz , un pas care ar putea reduce presiunea asupra fluxurilor de energie și a transportului maritim, dar care rămâne condiționat de aprobări politice și de detalii încă negociate, potrivit Mediafax . Un oficial american de rang înalt, citat de The New York Times, a spus că înțelegerea ar include și un angajament al Iranului de a elimina uraniul „puternic îmbogățit”, însă a subliniat că acordul nu a fost semnat, iar părțile descriu diferit termenii. Acordul nu este semnat și poate dura „câteva zile” până la o decizie finală Până acum, nu au existat declarații publice imediate din partea Iranului. În ultimele 24 de ore, oficiali iranieni și americani au oferit descrieri contradictorii despre conținutul posibilului acord. Oficialul american a precizat că documentul este încă supus aprobării finale atât din partea președintelui Donald Trump , cât și a liderului suprem al Iranului, proces care „ar putea dura câteva zile”. Uraniumul îmbogățit și blocada porturilor, puncte încă sensibile Mecanismul prin care Iranul ar elimina uraniul puternic îmbogățit este „încă în curs de negociere”, potrivit oficialului american. Mediafax notează că Trump a insistat ca Statele Unite să confiște materialul, în linie cu obiectivul său de a limita programul nuclear iranian. Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a transmis că le-a ordonat negociatorilor săi „să nu se grăbească să încheie un acord”, după ce cu o zi înainte afirmase că un acord preliminar a fost „în mare parte negociat”. Dacă acordul va fi „certificat”, Trump a spus că SUA ar putea pune capăt blocadei porturilor iraniene, folosită ca instrument de presiune asupra Teheranului pentru redeschiderea strâmtorii. Ce rămâne în afara cadrului inițial Trei oficiali iranieni au declarat sâmbătă că un potențial acord ar prevedea doar că dosarul nuclear va fi negociat în 30 până la 60 de zile. Atât oficialii americani, cât și cei iranieni ar fi descris înțelegerea ca pe un „cadru inițial” pentru negocieri ulterioare, nu ca pe o soluție finală. Potrivit oficialului american citat, cadrul nu ar aborda furnizarea de rachete de către Iran și nici nu ar include un moratoriu asupra îmbogățirii, urmând ca aceste teme să fie discutate în etape viitoare. [...]
Donald Trump a condiționat orice acord cu Iranul de demontarea programului nuclear și scoaterea din țară a uraniului îmbogățit , mesaj transmis direct premierului israelian Benjamin Netanyahu într-o convorbire telefonică, potrivit The Jerusalem Post . Miza este una de reglementare și securitate regională: Washingtonul își fixează public „linia roșie” în negocieri, în timp ce Israelul cere să-și păstreze libertatea de acțiune militară împotriva amenințărilor „pe toate fronturile”. Un „sursă diplomatică” citată de publicație afirmă că SUA continuă să informeze Israelul despre negocierile privind un Memorandum de Înțelegere (MOU) care ar urmări „rezolvarea problemei nucleare iraniene”, redeschiderea Strâmtorii Hormuz și lansarea discuțiilor pentru un acord final asupra punctelor rămase în dispută. În convorbirea de sâmbătă seara, Netanyahu ar fi subliniat că Israelul își va păstra libertatea de acțiune împotriva amenințărilor, inclusiv din Liban. În replică, Trump „a făcut clar” că va rămâne ferm pe două cerințe în negocierile cu Iranul: demontarea programului nuclear iranian; eliminarea întregii cantități de uraniu îmbogățit de pe teritoriul Iranului. Context: semnale că Israelul ar fi ținut „în afara” discuțiilor Mesajul vine după relatări potrivit cărora Netanyahu ar fi „marginalizat” de Trump pe dosarul Iran, informație atribuită de The Jerusalem Post unei știri din The New York Times. Cotidianul american, citând doi oficiali israelieni din domeniul apărării rămași anonimi, a susținut că Israelul ar fi „aproape complet” în afara discuțiilor dintre SUA și Iran și ar fi fost nevoit să caute informații pe canale ocolite, inclusiv prin alte conexiuni diplomatice și surse de informații din interiorul Iranului. Separat, Axios a relatat anterior că o convorbire telefonică între Netanyahu și Trump pe tema negocierilor cu Iranul ar fi fost „deosebit de tensionată”, citând o sursă americană care a descris reacția premierului israelian. Ce urmează Din informațiile prezentate, SUA își mențin negocierile pe un cadru de tip MOU și pe discuții către un acord final, însă condițiile formulate de Trump ridică ștacheta: demontarea programului nuclear și scoaterea uraniului îmbogățit sunt cerințe maximaliste, cu implicații directe asupra oricărei formule de înțelegere cu Teheranul și asupra coordonării cu Israelul. Publicația nu oferă detalii despre calendarul negocierilor sau despre reacția Iranului la aceste condiții. [...]
Folosirea repetată a rachetei Oreșnik ridică miza operațională a atacurilor asupra Kievului , într-un nou val de lovituri care a vizat zeci de ținte și a produs victime, potrivit Libertatea . Rusia a utilizat pentru a treia oară de la începutul războiului această rachetă în noaptea de 24 mai, în cadrul unui atac descris de Forțele Armate Ucrainene ca fiind masiv. Atacul a inclus, conform aceleiași surse, 90 de rachete, 600 de drone de atac și alte tipuri de armament, lovind 54 de locații. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a anunțat două decese și 69 de răniți, inclusiv copii; 36 de persoane au fost internate, iar restul au primit îngrijiri la fața locului, informații relatate de Meduza. Ținte și pagube: infrastructură urbană, comerț și instituții culturale Cele mai mari distrugeri au fost raportate în districtul Șevcenkivske, unde stația de metrou Lukyanivska, centrul comercial Kvadrat și piața cu același nume au fost aproape complet distruse de incendii. În zonă se află și uzina militară Artem, menționată ca țintă frecventă a atacurilor rusești anterioare. Au fost avariate și instituții culturale, între care Muzeul Național de Artă al Ucrainei , Muzeul Național de la Cernobîl și Casa Ucraineană, care găzduiește expoziția „Cernobîl: Adăpostul”. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și ministrul de interne, Ihor Klîmenko, au vizitat Muzeul din Cernobîl pentru a evalua pagubele, iar clădirea Ministerului Afacerilor Externe ar fi suferit avarii minore. Ce se știe despre lansarea Oreșnik și zona lovită Potrivit lui Yuriy Ignat, șeful departamentului de comunicații al Forțelor Aeriene Ucrainene, racheta Oreșnik ar fi fost lansată de pe poligonul Kapustin Yar și ar fi lovit o zonă din apropierea orașului Bila Țerkva, la aproximativ 80 de kilometri sud de Kiev. În regiune, o cooperativă și mai multe clădiri comerciale au fost avariate, conform declarațiilor lui Mykola Kalașnik, șeful administrației militare regionale Kiev. Martorii au surprins imagini în care focosul rachetei balistice se separă în submuniții care cad la sol fără a exploda, ceea ce ar sugera că acestea ar putea fi neexplozive. Publicația notează că submunițiile ar fi fost dispersate în zona Bila Țerkva, unde se află complexul aerian de marfă „Gayok”. Mesajul Moscovei și reacția lui Zelenski Ministerul rus al Apărării a confirmat utilizarea rachetei Oreșnik, alături de Iskander, Kinjal și Țirkon, susținând că țintele au fost „facilități militare de comandă și control” și că atacurile reprezintă un răspuns la „atacurile teroriste ale Ucrainei asupra unor ținte civile” de pe teritoriul rus. În acest context, Zelenski a reacționat într-un mesaj pe Telegram, indicând inclusiv lovituri asupra infrastructurii civile: „Trei rachete ruseşti asupra unei infrastructuri de alimentare cu apă, o piaţă incendiată, zeci de clădiri rezidenţiale avariate, mai multe şcoli, iar el (preşedintele rus Vladimir Putin) şi-a lansat racheta Oreşnik împotriva Bila Ţerkva. Sunt chiar nebuni”. Statul Major General al Forțelor Armate Ucrainene a respins, totodată, acuzațiile Moscovei privind un atac asupra unui colegiu din Starobilsk, calificându-le drept „manipulatorii” și afirmând că ar fi fost vizată o unitate militară rusă din apropierea orașului. [...]
Posibilele măsuri pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz ar putea reduce rapid riscul pe lanțurile energetice , după ce secretarul de stat american Marco Rubio a spus că s-au făcut „progrese semnificative” într-un cadru de negociere cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Rubio a declarat la New Delhi că lumea ar putea auzi „vești bune” în următoarele ore, iar obiectivele includ împiedicarea Iranului de a dobândi arme nucleare și menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz. De ce contează: Hormuz, punct critic pentru transportul maritim În varianta descrisă de agenția iraniană Tasnim, apropiată de Gardienii Revoluției (IRGC), un potențial memorandum de înțelegere ar permite ca numărul navelor care tranzitează Strâmtoarea Hormuz să revină la nivelurile de dinaintea războiului în 30 de zile. Publicația notează că Iranul a blocat în mare parte strâmtoarea după declanșarea războiului SUA–Israel cu Iranul, început pe 28 februarie. Rubio a indicat că înțelegerea ar răspunde preocupărilor președintelui Donald Trump legate de Hormuz și ar iniția un proces care să ducă la „o lume care nu mai trebuie să se teamă” de o armă nucleară iraniană, însă a subliniat că nu este vorba despre un progres „final”. Ce ar include, potrivit Tasnim: termene și condiții Tasnim susține că proiectul de acord ar conține, între altele: revenirea, în 30 de zile, la niveluri „pre-război” ale traficului de nave prin Strâmtoarea Hormuz; ridicarea completă, în 30 de zile, a blocadei navale americane asupra porturilor iraniene; eliberarea, în prima etapă, a cel puțin unei părți din fondurile iraniene înghețate; încetarea războiului „pe toate fronturile”, inclusiv în Liban. În același cadru, măsurile privind Hormuz ar urma să se aplice pe parcursul a 30 de zile, în timp ce negocierile privind programul nuclear iranian ar continua încă 60 de zile după semnarea potențialei înțelegeri, potrivit aceleiași relatări. Negocierile rămân fragile: clauze în dispută și riscul de blocaj Tasnim relatează că persistă dezacorduri asupra „unuia sau a două” articole, iar o sursă iraniană a avertizat că, dacă SUA „continuă să creeze obstacole”, nu va exista „nicio posibilitate” de finalizare a memorandumului. În evaluarea transmisă de corespondenții Al Jazeera, discuțiile sunt „delicate”, în special pe componenta Strâmtorii Hormuz. Ulterior, ar urma să se treacă la faza negocierilor nucleare, un dosar cu istoric îndelungat și rezultate fluctuante. Profesorul Mohamad Elmasry (Doha Institute for Graduate Studies) a spus că potențiala înțelegere ar fi, în esență, una de încetare a ostilităților și de redeschidere a strâmtorii, în timp ce subiectele „mai importante”, precum dosarul nuclear, ar fi împinse în viitor, cu posibilitatea revenirii la acțiuni militare dacă părțile nu obțin ce își doresc. [...]
Kievul cere accelerarea sprijinului militar și politic după un nou val de atacuri aeriene rusești, în condițiile în care bombardamentul a produs inclusiv „daune minore” clădirii Ministerului ucrainean de Externe, un reper arhitectural din centrul capitalei, potrivit G4Media . Mesajul a fost transmis de ministrul de externe Andrii Sîbiga , care le-a cerut aliaților „să insiste, nu să se retragă” în sprijinirea Ucrainei și să crească presiunea asupra regimului de la Moscova. El a enumerat, între priorități, capacități defensive suplimentare și protejarea spațiului aerian, investiții în industria de apărare, o presiune mai mare asupra Rusiei și „decizii politice ferme” privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Sîbiga a publicat pe platforma X imagini și videoclipuri cu efectele atacului, inclusiv pagubele de la sediul Ministerului Afacerilor Externe . Ministrul a spus că este pentru prima dată când clădirea, construită în 1939 de Josef Langbard, este avariată de la cel de-al Doilea Război Mondial, și a susținut că atacul a vizat o zonă istorică din Kiev. „Aliaților noștri, vreau să le spun următoarele: este timpul să insistăm, nu să ne retragem, asupra sprijinirii Ucrainei și a creșterii presiunii asupra regimului rus.” Dimensiunea atacului și apărarea antiaeriană Atacul a implicat peste 500 de drone și zeci de rachete, iar Forțele Aeriene Ucrainene au raportat că Rusia a folosit 690 de „sisteme de atac aerian”, între care drone și rachete de diferite tipuri. Potrivit aceluiași bilanț, 549 de drone au fost doborâte și 55 de rachete au fost interceptate, Kievul fiind ținta principală. În acest context, solicitarea Kievului vizează direct întărirea apărării aeriene și creșterea capacității interne de producție militară, pe fondul intensificării atacurilor asupra capitalei și a infrastructurii urbane. [...]
