Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

Serbia mizează pe investiții chineze și „fabrici de date” pentru a intra pe lanțul roboților umanoizi; președintele Aleksandar Vucic spune că țara va începe asamblarea între 10 și 20 iulie, într-un proiect în trei etape care leagă producția de dezvoltarea infrastructurii de antrenare a inteligenței artificiale, potrivit HotNews.
Vucic a făcut anunțul la Jiaxing, în China, în timpul unei vizite oficiale, susținând că în „două luni” Serbia va avea roboți umanoizi și că ar fi prima țară europeană cu o astfel de producție. HotNews notează însă că afirmația este inexactă, deoarece roboți umanoizi care integrează modele de inteligență artificială există deja în Europa.
Președintele sârb a descris un proces în trei pași:
Mesajul economic al vizitei a fost dublat de un anunț privind investițiile: Vucic a spus că la Jiaxing au fost semnate acorduri de 953 de milioane de euro (aprox. 4,8 miliarde lei) pentru noi investiții în Serbia, care ar urma să ajungă în mai multe orașe, între care Niš, Novi Sad, Zrenjanin, Šabac, Ćuprija și Inđija.
Dincolo de componenta de imagine, miza operațională este că proiectul nu se oprește la montaj, ci include explicit „fabrici de date” pentru antrenarea roboților. Asta sugerează o încercare de a construi capabilități locale în jurul inteligenței artificiale (date, antrenare, integrare), nu doar de a atrage activități cu valoare adăugată mai mică.
În același timp, HotNews plasează declarațiile lui Vucic în contextul faptului că în Europa există deja utilizări industriale ale roboților umanoizi: compania BMW a anunțat că folosește astfel de roboți într-un proiect pilot la fabrica din Leipzig, în cooperare cu Hexagon Robotics, care a prezentat robotul AEON în iunie 2025 (detalii în comunicatul BMW Group).
Ce urmează, din informațiile disponibile, este testul de execuție: dacă asamblarea începe în intervalul indicat și dacă etapa a doua – infrastructura de date pentru antrenare – se materializează efectiv, nu rămâne doar la nivel de promisiune politică.
Recomandate

Mai mulți angajați OpenAI au ieșit public în apărarea CEO-ului Sam Altman , respingând ideea unei culturi interne care ar penaliza critica și susținând că managementul acceptă dezacordul — o temă cu impact direct asupra modului în care compania își poate păstra și atrage talent într-o perioadă în care guvernanța OpenAI rămâne intens discutată, potrivit IT之家 . Declarațiile au apărut ca reacție la o postare (între timp ștearsă) a lui Nick Huber, responsabil de produse de inteligență artificială la OpenAI. Dintr-o captură a postării, Huber relata că, la un interviu, un intervievator i-ar fi cerut să folosească date pentru a valida o opinie „presupus” deținută de Altman. Mesajul central: critica ar fi tolerată, nu sancționată Eric Mitchell, co-lider al echipei „post-training frontier” (zona de ajustare a modelelor după antrenarea inițială), spune că l-a contrazis de mai multe ori direct pe Altman, i-a corectat afirmații sau și-a exprimat nemulțumirea față de conducere, fără consecințe negative. Potrivit lui Mitchell, de fiecare dată Altman ar fi ascultat „cu curiozitate și deschidere”, uneori fiind dispus să cedeze. El menționează că unul dintre aceste conflicte de opinii a avut loc în primele șase luni după ce s-a alăturat OpenAI. Mitchell mai susține că afirmația potrivit căreia OpenAI ar avea o cultură în care angajații ar suferi represalii pentru critici directe la adresa conducerii „nu corespunde realității”. Foști angajați: „toleranță neobișnuită” față de dezacord În comentariile la postarea lui Mitchell, doi foști angajați au lăudat atitudinea lui Altman față de feedback: Gabriel Petersson, fost cercetător la OpenAI și Midjourney, care ulterior și-a fondat propria companie, afirmă că poate confirma că Altman este „foarte dispus să accepte opinii”. Un fost angajat care a plecat din OpenAI în aprilie (menționat ca „Depp” în material) spune că, indiferent dacă abordarea se dovedește bună sau rea pe termen lung, OpenAI a arătat o „toleranță neobișnuită” față de dezacord și critică internă. Separat, cercetătorul OpenAI Brandon McKinzie a scris pe X că nu evită să critice conducerea și că liderii nu doar ascultă criticile, ci le tratează „extrem de serios” și chiar acționează, considerând acest lucru unul dintre avantajele majore ale companiei. Context: guvernanța OpenAI, sub lupă după criza din 2023 Discuția despre stilul de conducere al lui Altman continuă de la episodul din 2023, când a fost îndepărtat temporar și apoi reinstalat ca CEO. La acel moment, consiliul de administrație a susținut că Altman „nu a fost întotdeauna sincer în comunicare”. Într-un context separat, Altman a declarat recent, în procesul cu Elon Musk , că se consideră „un om de afaceri onest și demn de încredere”. De ce contează: „siguranța psihologică” ca avantaj operațional Materialul amintește și o cercetare din 2021 potrivit căreia posibilitatea ca angajații să critice deschis — inclusiv ca aceste critici să fie discutate la nivelul întregului loc de muncă — poate crește „siguranța psihologică” (sentimentul că poți vorbi fără teama de consecințe). În același registru, un angajat responsabil de instrumentul de programare OpenAI Codex, Victor Nuñez, descrie frecvența „discuțiilor dificile” din companie și susține că, deși OpenAI e concentrată pe inteligență artificială și automatizare, cultura internă ar fi „foarte umană”. [...]

Samsung Health condiționează păstrarea și sincronizarea datelor de sănătate de acceptul pentru antrenarea AI , potrivit 9to5Google . Utilizatorii care refuză consimțământul sau îl retrag din setările aplicației sunt avertizați că datele lor vor fi șterse și nu vor mai fi sincronizate în contul Samsung, ceea ce ridică miza deciziei într-o zonă sensibilă: informațiile medicale. Ce cere Samsung și ce date intră la „AI training” Publicația notează că notificarea de consimțământ le permite celor de la Samsung să folosească datele din Samsung Health pentru „antrenare și modelare” a inteligenței artificiale, inclusiv cu „revizuire umană” (adică persoane care pot verifica datele în procesul de îmbunătățire a modelelor). Pe o pagină de suport a companiei, Samsung explică: Datele de sănătate pe care ne-ați permis să le colectăm și să le procesăm vor fi folosite pentru antrenarea și modelarea AI, inclusiv revizuire umană, pentru a îmbunătăți Samsung Health, inclusiv algoritmi care analizează condiții de sănătate și funcțiile noastre AI. Conform articolului, setul de date vizat include, între altele: numărul de pași; date despre somn; informații despre medicație; monitorizarea ciclului; „dosarul complet de sănătate”, inclusiv tratamente, rezultate ale testelor și alte informații. Ce se întâmplă dacă refuzi: ștergere și oprirea sincronizării Dacă utilizatorul renunță la consimțământ din setările aplicației, apare un mesaj care indică faptul că Samsung Health va șterge datele și nu le va mai sincroniza pe viitor. În practică, asta înseamnă cel puțin că istoricul nu va mai fi disponibil între dispozitive, dar 9to5Google notează că pot exista și efecte suplimentare. Samsung formulează astfel consecința retragerii consimțământului: Nu veți putea sincroniza datele de sănătate cu contul Samsung, iar datele dvs. de sănătate vor fi șterse, cu excepția cazului în care păstrarea este necesară conform legii aplicabile. Dacă păstrarea este obligatorie, le vom șterge imediat ce se încheie perioada legală de retenție. Context: redesign cu funcții AI și lansări hardware în apropiere Schimbarea apare în timp ce redesignul Samsung Health „se lansează treptat” și aduce mai multe funcții bazate pe AI, mai scrie publicația. Momentul este, de asemenea, apropiat de lansarea Galaxy Watch 9 , ceea ce sugerează o integrare mai puternică între ceasurile companiei și funcțiile AI din aplicație, fără ca articolul să detalieze exact ce funcții noi depind de acest consimțământ. [...]

Folosirea repetitivă a formulei „nu doar X, ci Y” devine un indiciu operațional pentru textele generate de AI , pe măsură ce această structură apare de circa trei ori mai des în conținutul produs de chatbot-uri decât în textele scrise de oameni, potrivit Mediafax , care citează o analiză a companiei Pangram . Formulări de tipul „nu este doar o rețetă, ci un simbol” sau „nu este doar orașul iubirii, ci…” au devenit suficient de frecvente în răspunsurile chatbot-urilor încât sunt descrise ca un „tic de limbaj”, notează publicația italiană Il Post , citată de Mediafax. De ce contează: un tipar util, dar imperfect, pentru detectarea conținutului AI Pangram, companie care dezvoltă instrumente de detectare a textelor generate de inteligența artificială, susține că structurile „nu doar X, ci Y” sunt de aproximativ trei ori mai frecvente în textele produse de AI decât în cele redactate de oameni. În practică, asta înseamnă că repetiția acestei construcții poate funcționa ca semnal de verificare în procese editoriale, în evaluarea conținutului din mediul online sau în controlul calității textelor „asistate” de AI. Totuși, prezența unei singure astfel de formulări nu este o dovadă că un text a fost generat de un chatbot, pentru că structura există de secole în limbajul uman. De unde vine „ticul”: retorică clasică, date de antrenare și evaluări umane Construcția „nu este X, ci Y” ține de retorica clasică și este asociată cu epanortoza – o figură de stil prin care o afirmație este corectată sau intensificată pentru a obține un efect mai puternic. Potrivit lingvistei Beatrice Cristalli, citată în material, formula atrage atenția și creează impresia unei explicații mai elaborate sau mai surprinzătoare, ceea ce o face eficientă într-un mediu online cu atenție limitată. Cercetătorii indicați în articol avansează mai multe explicații pentru frecvența ridicată la chatbot-uri: modelele lingvistice mari (LLM), precum cele din spatele ChatGPT, Gemini sau Copilot, au fost antrenate pe volume mari de texte de pe internet, unde această construcție este deja răspândită; în etapa de rafinare a modelelor, numită „ reinforcement learning from human feedback ” (învățare prin feedback uman), evaluatorii tind să favorizeze răspunsurile care par mai nuanțate și mai bine argumentate; expertul Tuhin Chakrabarty, citat de The Atlantic, sugerează că acest tipar ar fi putut primi constant evaluări mai bune, încurajând utilizarea lui. Efect de contagiune în comunicarea companiilor și riscul unui cerc vicios Materialul semnalează și o posibilă amplificare în zona corporativă: revista Barron’s a observat că, între 2023 și 2025, utilizarea structurii în comunicările companiilor s-a multiplicat de peste patru ori, pe fondul creșterii redactării cu ajutorul inteligenței artificiale. Specialiștii mai avertizează asupra unui risc pe termen mediu: pe măsură ce internetul se umple de texte generate de AI, acestea pot ajunge să fie folosite la antrenarea noilor modele, ceea ce ar crea un „cerc vicios” în care chatbot-urile învață din conținut produs de alte chatbot-uri și repetă tot mai des aceleași clișee. Cum ar trebui folosit indiciul Lingviștii citați în articol subliniază că problema nu este existența figurilor de stil, ci transformarea lor în automatism. Ca urmare, „nu doar X, ci Y” poate fi cel mult un indiciu, mai relevant atunci când apare excesiv și alături de alte tipare repetitive, nu un criteriu unic de identificare a textelor generate sau asistate de AI. [...]

Prezența lui Xi Jinping la WAIC 2026 ridică miza politică pentru AI în China , într-un semnal că Beijingul tratează inteligența artificială ca motor de creștere economică și instrument de influență în regulile globale ale tehnologiei, potrivit South China Morning Post . Ministerul chinez de Externe a anunțat luni că președintele Xi va participa la ceremonia de deschidere a World Artificial Intelligence Conference (WAIC) 2026 , la Shanghai, unde va susține un discurs principal. Este prima apariție în persoană a lui Xi la acest eveniment anual, lansat în 2018. De ce contează pentru economie și companii Participarea lui Xi este prezentată ca un indicator al priorității crescute pe care conducerea de la Beijing o acordă AI pentru: stimularea creșterii economice, consolidarea competitivității tehnologice, influențarea „stabilirii regulilor” la nivel global (setarea de norme și standarde). În anii anteriori, Xi a transmis doar o scrisoare de felicitare la prima ediție, în timp ce premierul Li Qiang a participat la deschiderile din 2024 și 2025. Dimensiunea evenimentului și componenta de guvernanță Conferința, programată să înceapă vineri și să dureze patru zile, are loc în paralel cu o reuniune la nivel înalt privind guvernanța globală a AI (reguli și coordonare internațională). Organizatorii au anunțat pentru ediția din acest an: peste 140 de forumuri, 1.400 de invitați, 1.100 de expozanți, peste 300 de produse care ar urma să aibă debuturi globale. Context: presiune pe adoptare comercială și reguli mai ferme În 2025, în timpul unei vizite la un incubator de start-up-uri din Shanghai, Xi a spus că AI intră într-o perioadă de „dezvoltare explozivă” și a cerut orașului să conducă atât dezvoltarea, cât și guvernanța tehnologiei. În plus, raportul de lucru al guvernului pentru 2026 cere construirea unei „noi forme de economie inteligentă”, extinderea campaniei „AI+”, accelerarea adoptării comerciale a AI și întărirea guvernanței. Pentru mediul de afaceri, mesajul combină două direcții: presiune pentru implementare mai rapidă și așteptări mai ridicate privind conformarea la reguli. [...]

Boomul exporturilor de servere pentru centre de date a devenit principalul motor al revenirii industriale din Ungaria , iar o singură fabrică a grupului Foxconn , cu circa 2.500 de angajați, a ajuns să cântărească mai mult în comerțul extern decât întregul sector auto al țării într-o lună, potrivit Ziarul Financiar . În ultimele șase luni, producția industrială maghiară a reintrat pe creștere după ani de recesiune și stagnare, iar exporturile au accelerat. Relansarea nu este însă împinsă de industria auto, ci de cererea generată de inteligența artificială (AI), arată o analiză citată de ZF, publicată de Portfolio.hu. O fabrică „invizibilă” care a schimbat structura exporturilor Ungaria are, în acest domeniu, un singur jucător major: o fabrică din Komárom a subsidiarei Cloud Network Technology (parte a Foxconn), care produce și exportă servere pentru centre de date – infrastructura esențială pentru dezvoltarea și rularea aplicațiilor AI. Din datele statistice oficiale invocate în analiză, mai mult de jumătate din avansul exporturilor industriale provine din categoria „mașini de procesare automată a datelor și componente”, iar o privire mai atentă indică drept principală componentă „unitățile de procesare a datelor digitale” – o denumire largă sub care intră, în practică, serverele. În luna mai, exporturile acestor produse au depășit exporturile de autovehicule, iar concluzia analizei este că, dacă o singură fabrică livrează acest volum, ea poate depăși la export toate uzinele auto la un loc – iar Ungaria are exact o astfel de fabrică, la Komárom. Saltul exporturilor: de la 1,6–1,7 mld. dolari la aproape 8 mld. dolari Exporturile fabricii Foxconn din Komárom „au explodat”, notează ZF. Dacă în 2022–2023 s-au situat la 1,6–1,7 miliarde de dolari (aprox. 7,3–7,8 mld. lei), anul trecut au ajuns la aproape 8 miliarde de dolari (aprox. 36,6 mld. lei), conform datelor prezentate în material. Către cine merge producția nu este public, însă analiza deduce posibile destinații din statisticile comerciale: un sfert din exporturile maghiare din această categorie ar ajunge în India, urmate de SUA, Olanda, Marea Britanie și Germania. Auto: revenire, nu relansare Industria auto rămâne importantă, dar rolul ei în actuala accelerare a exporturilor este mai mic decât în anii anteriori. Materialul arată că declinul sectorului s-a oprit la finalul anului trecut, producția a început să crească în vară, iar exporturile „se fac din nou simțite”, pe fondul operaționalizării uzinei BMW de la Debrețin și al unei dezghețări a pieței auto europene. Totuși, contribuția sectorului auto la creșterea exporturilor de până acum în acest an este de 28%, potrivit datelor citate. În paralel, producția de mașini pe benzină scade, hibridele revin pe creștere, iar vehiculele pur electrice își revin puternic; piesele și componentele rămân în scădere, posibil și din cauza tranziției către electric, care reduce numărul de componente necesare. De ce contează: creștere mare, valoare adăugată locală mică Concluzia de fond a analizei este că Ungaria „participă la revoluția AI” în stilul său tradițional: volume mari, dar valoare adăugată redusă pentru economia locală. Chiar și așa, rămâne remarcabil că o fabrică de circa 2.500 de angajați poate susține o parte atât de mare din creșterea exporturilor industriale ale unei țări. În același timp, subsidiara Cloud Network Technology ar putea fi ajuns, ca mărime după venituri, a treia companie din Ungaria, după MOL și MVM, depășind nume precum Audi și Samsung, potrivit materialului. Extinderea Foxconn în regiune ZF mai notează că Foxconn este pe cale să devină un jucător industrial major și în Polonia, unde a fost ales să participe la dezvoltarea brandului auto național printr-un parteneriat pentru construirea de mașini electrice. Separat, Taiwan ar urma să contribuie la dezvoltarea industriei poloneze prin producție de servere AI, semiconductori și drone, conform informațiilor din articol. [...]

Apple accelerează calendarul de cipuri pentru Mac din cauza AI , finalizând designul M7 la doar șase luni după M6 și sărind peste variantele M6 Pro și M6 Max, potrivit Wccftech , care citează informații din Bloomberg. Mișcarea indică o presiune operațională tot mai mare pentru upgrade-uri de procesare neurală (accelerare dedicată pentru sarcini de inteligență artificială rulate local, pe dispozitiv). Ce se schimbă în roadmap-ul Apple pentru Mac Conform lui Mark Gurman (Bloomberg), Apple „rupe tradiția” lansărilor de SoC-uri (cipuri „system-on-chip”, care integrează CPU, GPU și alte componente) începând cu generația M6, tocmai pentru a aduce mai repede îmbunătățiri orientate spre AI. În loc să completeze familia M6 cu Pro, Max și Ultra, compania ar trece direct la M7. Calendarul menționat în material: M7 : așteptat în prima jumătate din 2027 ; M7 Pro și M7 Max : programate pentru finalul lui 2027 ; M7 Ultra : ar urma în 2028 . De ce contează: AI împinge Apple să crească performanța „pe dispozitiv” Publicația notează că M7 ar urma să aducă upgrade-uri importante pentru AI rulat local. Un exemplu concret din informațiile atribuite lui Gurman: lățimea de bandă a memoriei unificate (memorie partajată între componentele cipului) ar ajunge la 240 GB/s , cu 56% peste limita de 153 GB/s de la M5. În practică, asta ar susține modele și funcții AI mai solicitante fără a depinde la fel de mult de cloud. Tot potrivit citatului din Gurman, Apple ar fi planificat „upgrade-uri majore” de procesare neurală pentru familia M7 și ar fi decis că sunt suficient de importante încât să justifice accelerarea generației următoare, mai ales în cazul M7 Ultra , unde performanța AI ar fi adusă mai aproape de „acceleratoare AI dedicate” precum Blackwell de la Nvidia. Ce produse ar putea fi afectate Materialul indică faptul că M7 ar urma să alimenteze un MacBook Pro redesenat , care ar putea primi și o cameră de vapori (soluție de răcire) ca upgrade. În plus, este menționat că viitorul silicon „workstation-class” ar urma să apară într-un Mac Studio redesenat intern . Wccftech mai amintește, pe baza raportărilor anterioare, că M7 Ultra ar putea ajunge la până la 1,5 TB de memorie unificată , însă detaliul rămâne în zona de informații neconfirmate public de Apple. Context: presiune și pe tehnologia de fabricație În același material se menționează că M8 ar fi deja în dezvoltare și că Apple ar rămâne la procesul de fabricație pe 2 nm al TSMC doar pentru două generații, înainte de a trece la 1,4 nm , pe fondul competiției pentru capacități de producție alimentate de cererea de cipuri pentru AI. Publicația notează și un posibil efect colateral: prețuri în creștere la memorie , în timp ce ritmul de upgrade al produselor ar putea deveni mai frecvent. [...]