Știri
Știri din categoria Externe

Prin comparația cu „Imperiul Roman de Apus”, Aleksandar Vucic își întărește mesajul că UE își supraestimează poziția, dar cere în același timp accelerarea integrării Serbiei, fără pretenții de veto sau fonduri, potrivit Digi24. Declarațiile au fost făcute la World Policy Conference, organizată de IFRI la Chantilly, în apropiere de Paris, într-un discurs relatat de AFP și preluat de Agerpres.
Vucic a susținut că Europa „a rămas în urmă” la nivel global și că își „supraestimează” poziția, invocând ideea unei „superiorități morale și democratice” pe care o consideră „complet falsă”. În același registru, liderul sârb a spus că Europa nu ar fi înțeles ce se întâmplă „la granițele sale”, comparând situația cu cea a Imperiului Roman de Apus înainte de prăbușire.
Totuși, el a nuanțat imediat analogia, afirmând că nu crede că Europa se va prăbuși: „Asta nu se va întâmpla niciodată”.
În intervenția sa, Vucic a vorbit despre „bătălii importante” pe care europenii le pierd și despre tendința de a-i „minimaliza” și „subestima” pe alții. El a indicat explicit decalajele față de Statele Unite în domenii precum inteligența artificială și robotica, dar și față de China, avertizând totodată asupra provocărilor demografice și de securitate ale continentului.
În acest context, președintele sârb s-a declarat pesimist cu privire la ce ar putea realiza Europa în următorii 20 de ani, spunând că nu este „foarte optimist” în legătură cu viitorul construit „aici”.
Deși a criticat dur direcția Europei, Vucic a reiterat obiectivul Serbiei de aderare la Uniunea Europeană. El a spus că Serbia nu poate face parte din NATO, dar este „gata să se integreze” în UE și a cerut deschiderea granițelor pentru Serbia.
În același apel, Vucic a afirmat că Serbia nu ar avea nevoie de drept de veto, de comisari europeni și „nici măcar” de fondurile UE, potrivit relatării din articol.
Recomandate

Emmanuel Macron a cerut ca UE să trateze clauza de apărare reciprocă drept o obligație fără echivoc , într-un mesaj care mută presiunea de pe NATO spre mecanismele juridice ale Uniunii, potrivit Digi24 . Declarația, făcută la Atena, vine în contextul discuțiilor dintre cele 27 de state membre privind întărirea aplicării articolului 42.7 din tratatele UE. Într-o conferință de presă comună cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis, președintele Franței a spus că articolul 42.7 „este beton”, adică „este o obligație”. Mitsotakis a completat formula cu „beton armat”. Ce prevede articolul 42.7 și de ce contează Clauza de apărare reciprocă din tratatele UE prevede că, dacă un stat membru este „agresat armat pe teritoriul său”, celelalte state „îi datorează ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun”. Macron a susținut că textul nu lasă loc de interpretări și că, în opinia sa, nu există „ambiguitate” care să necesite modificări ale tratatelor. Compararea cu Articolul 5 din NATO Președintele francez a afirmat că articolul 42.7 este „în substanța sa, mai puternic decât Articolul 5” al Tratatului NATO, clauza de asistență reciprocă a alianței. În relatarea Digi24, comparația este plasată și pe fondul faptului că Articolul 5 este „pus la îndoială cu regularitate” de președintele american Donald Trump. Macron a argumentat că tratatul european „prevede o solidaritate între statele membre (UE) și nu lasă altă opțiune”. Ce urmează la nivelul UE La inițiativa Ciprului, care deține în acest semestru președinția UE, statele membre au discutat despre o consolidare a clauzei. Macron a indicat însă că, din perspectiva sa, nu este nevoie „în prezent” de schimbarea sau modificarea tratatelor, pe motiv că „sunt foarte clare”. [...]

UE și SUA își coordonează politicile comerciale pentru minerale critice, ca răspuns la riscul dependenței de China , după semnarea la Washington a unui nou plan de cooperare menit să consolideze lanțurile de aprovizionare și să pregătească terenul pentru un acord comercial în acest sector strategic, potrivit Agerpres . Planul a fost semnat de secretarul de stat american Marco Rubio și comisarul european pentru comerț Maros Sefcovic, într-un context în care competiția globală pentru accesul la resurse necesare tranziției energetice și industriei tehnologice se intensifică. „Concentrarea excesivă a acestor resurse, faptul că sunt dominate de unul sau două locuri, reprezintă un risc inacceptabil”, a declarat Rubio, făcând aluzie la China. Ce include planul și de ce contează pentru companii Comisia Europeană arată că, în baza planului, UE și SUA vor colabora pe „o gamă extinsă de politici și instrumente comerciale”, care vor fi aplicate inițial pentru anumite minerale critice și lanțurile de aprovizionare asociate. Domeniile menționate includ: stabilizarea prețurilor; unele subvenții; promovarea investițiilor și a cercetării; standarde comune pentru minerit și reciclare; mecanisme de răspuns rapid la întreruperile în aprovizionare. Pentru industrie, miza este reducerea riscului de șocuri de aprovizionare și de preț la materii prime care intră în produse cu valoare adăugată mare, de la electronice la echipamente pentru energie. Context: lanțuri de aprovizionare dominate de China Mineralele critice sunt folosite la fabricarea semiconductorilor, a bateriilor de ultimă generație și a unei game largi de componente electronice. Agerpres notează că China concentrează majoritatea rezervelor mondiale de pământuri rare și domină atât extracția, cât și rafinarea, având un cvasi-monopol în procesarea unor materiale. Este menționat și galiul, utilizat la fabricarea semiconductorilor. În același timp, UE a resimțit în pandemie vulnerabilitatea dependenței de importuri de materii prime critice din China, ceea ce a accelerat căutarea de parteneriate alternative. Ce urmează Planul vine după un acord de cooperare încheiat în februarie între SUA și UE pentru aprovizionarea cu materii prime critice, cu obiectivul de a contracara concurența Chinei, care poate furniza astfel de resurse la prețuri mult inferioare celor cerute de alte țări. Washingtonul și Bruxellesul mai arată că discuțiile sunt complementare celor din alte forumuri internaționale. [...]

Emmanuel Macron cere „măsuri decisive” pentru întărirea autonomiei strategice a UE , pe fondul unor îndoieli tot mai mari privind garanțiile de securitate din NATO și al presiunilor simultane din partea SUA, Rusiei și Chinei, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis la Atena, are o miză de reglementare și politică pentru mediul economic: o Uniune mai „suverană” înseamnă, în practică, decizii mai ferme în apărare, comerț și finanțe, cu efecte directe asupra companiilor europene. În timpul unei întâlniri cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis , la Agora Romană din centrul Atenei, președintele francez a descris contextul geopolitic drept „un moment unic” în care „un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez se opun cu îndârjire europenilor” și a susținut că acesta este „momentul potrivit” pentru decizii rapide. NATO și Articolul 5, în centrul avertismentului Macron a nuanțat afirmația privind SUA, arătând că președintele american rămâne un „aliat”, însă nu întotdeauna „de încredere” sau „previzibil”. În acest cadru, el a spus că există „îndoieli” legate de Articolul 5 din Tratatul NATO (clauza de apărare colectivă), pe care Donald Trump l-ar fi pus sub semnul întrebării. Potrivit lui Macron, această situație „slăbește de facto Alianța”, chiar dacă NATO rămâne, în evaluarea sa, o „alianță strategică bună”. În același timp, liderul francez a pledat pentru „consolidarea pilonului european” al NATO, adică pentru o capacitate mai mare a statelor europene de a acționa și finanța apărarea în interiorul alianței. „O adevărată putere”: argumentul economic din spatele suveranității Macron a reluat tema suveranității europene, susținând că „provocarea” pentru UE este să devină „o adevărată putere”. El a argumentat că, luate împreună, apărarea, comerțul și serviciile financiare ale statelor membre sunt deja suficient de importante pentru a fi comparabile cu cele ale Statelor Unite și Chinei. În logica prezentată la Atena, această masă economică ar trebui transformată într-o capacitate politică și strategică mai coerentă, într-un moment pe care Macron l-a descris drept o oportunitate: „Acest moment ar putea fi momentul european”. [...]

UE pregătește al 21-lea pachet de sancțiuni, semnalând înăsprirea presiunii economice asupra Rusiei , la doar o zi după ce statele membre au oficializat setul 20 de măsuri restrictive, potrivit G4Media . Discuțiile au fost anunțate de șefa diplomației europene, Kaja Kallas , aflată la Nicosia pentru o reuniune informală a Consiliului European. Kallas a indicat că noul pachet ar urma să includă măsuri care nu au fost discutate până acum din cauza opoziției guvernului Viktor Orban, sugerând o reevaluare a „liniilor roșii” anterioare. „Avansăm într-adevăr cu al 21-lea pachet de sancţiuni. Acest lucru le transmite ruşilor un mesaj foarte clar că nu pot rezista mai mult decât noi, că Ucraina este mai importantă pentru noi decât este pentru ei şi că vom continua să o sprijinim.” Ce ar putea intra în pachetul 21 În acest stadiu, măsurile sunt la nivel de discuție, iar publicația notează doar direcțiile posibile. Printre opțiunile menționate se află: sancțiuni împotriva unor oligarhi ruși; sancțiuni împotriva unor reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Ruse care susțin războiul împotriva Ucrainei. Context: pachetul 20 și deblocarea prin renunțarea Ungariei la veto Cele 27 de state membre au validat joi, în mod definitiv, atât pachetul de asistență financiară de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 miliarde lei) pentru Kiev, cât și al 20-lea pachet de sancțiuni , după ce Ungaria a renunțat la veto, potrivit președinției cipriote a Consiliului UE, citată în material. Al 20-lea pachet include, între altele: interzicerea tranzacțiilor cu 20 de bănci ruse; interzicerea tranzacțiilor cu criptomoneda RUBx; interzicerea accesului în porturile UE pentru noi nave din așa-numita „flotă din umbră” folosită pentru ocolirea sancțiunilor; sancțiuni asupra a 120 de persoane și entități. În total, măsurile restrictive ale UE legate de acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei se aplică în prezent la peste 2.600 de persoane și entități. De ce contează pentru mediul economic Succesiunea rapidă a pachetelor 20 și 21 indică intenția UE de a menține și extinde constrângerile asupra finanțării și logisticii ruse, inclusiv prin măsuri care vizează sectorul bancar, transportul maritim și, posibil, persoane cu influență economică și instituțională. În același timp, materialul subliniază că sancțiunile sunt temporare și sunt reanalizate periodic, putând fi calibrate, diminuate sau oprite în funcție de obiectivele UE. [...]

Administrația SUA ar analiza retragerea sprijinului pentru suveranitatea britanică asupra Insulelor Falkland , ca instrument de presiune asupra Londrei în contextul divergențelor legate de războiul cu Iranul, potrivit Libertatea . Mișcarea, prezentată ca posibilă schimbare de poziție într-un dosar sensibil, a stârnit reacții dure în Marea Britanie și în Falkland. Informația apare pe fondul unei deteriorări a relației dintre Washington și Londra, alimentată de refuzul premierului britanic Keir Starmer de a se alătura războiului dus de SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, un „raport exploziv” al agenției Reuters, citat în material, indică faptul că SUA ar lua în calcul să nu mai recunoască dreptul de proprietate al Regatului Unit asupra arhipelagului disputat cu Argentina. Miza: un semnal de presiune politică în interiorul alianței Potrivit relatării, Pentagonul ar evalua sprijinirea pretențiilor de suveranitate ale Argentinei, poziționându-se astfel împotriva unui aliat-cheie. În interpretarea prezentată, o asemenea decizie ar funcționa ca represalii pentru lipsa de aliniere a Londrei la strategia americană în conflictul cu Iranul. Materialul mai menționează că Donald Trump ar fi criticat public poziția premierului britanic, sugerând în martie că Starmer nu este „un Winston Churchill” și afirmând că relațiile americano-britanice „nu mai sunt ceea ce au fost odată”. Reacția din Falkland și ecoul în Marea Britanie Guvernul Insulelor Falkland a respins ideea unei schimbări de statut, afirmând că „Insulele Falkland rămân britanice – și nimic nu se va schimba în această privință”. În aceeași declarație, autoritățile locale au invocat rezultatul unui referendum în care 99,8% dintre locuitori au votat pentru menținerea statutului de teritoriu britanic de peste mări și au transmis că au „deplină încredere” în angajamentul guvernului britanic de a apăra dreptul la autodeterminare. Criticile au venit și din partea veteranilor britanici ai Războiului Malvinelor (Falkland), citați de publicația Telegraph, potrivit materialului. Simon Weston a spus că locuitorii „nu merită să fie transformați într-un pion al intereselor politice”, iar Peter Robinson a acuzat: „Trump este un tiran care abuzează de puterea Americii pentru a-și atinge obiectivele personale”. Context: tensiuni și cu Spania, pe tema Iranului În același registru al presiunilor asupra aliaților europeni, materialul notează că Spania s-ar afla, la rândul ei, „în vizorul” SUA după ce Madridul s-a declarat împotriva războiului din Iran. Conform unui e-mail de la Pentagon menționat în articol, SUA ar lua în calcul excluderea Spaniei din NATO , deși textul subliniază că Statele Unite nu pot decide singure o astfel de măsură. În lipsa unor confirmări oficiale publice privind o schimbare de politică, informațiile rămân la nivelul unor evaluări și scurgeri de informații descrise în material, însă reacțiile de la Londra și din Falkland indică potențialul de escaladare într-un punct sensibil al relației transatlantice. [...]

Un incident de aprovizionare pe front a dus la schimbarea comandantului responsabil , după ce imagini cu patru soldați ucraineni vizibil subnutriți au devenit virale, potrivit HotNews . Cazul scoate în evidență vulnerabilitatea logistică a unităților aflate foarte aproape de liniile rusești, unde livrările se fac aproape exclusiv pe cale aeriană. Imaginile au fost publicate pe rețelele sociale de Anastasiia Silchuk, soția unuia dintre militari. Familia susține că soldații au fost lăsați luni de zile pe linia frontului fără hrană și apă adecvate, iar după apariția fotografiilor Ministerul Apărării din Ucraina a demis un comandant de rang înalt, relatează The Guardian . Ce spun rudele: luni pe poziții, livrări rare Potrivit rudelor, cei patru soldați au petrecut opt luni apărând un teritoriu tot mai restrâns pe malul stâng al râului Oskil, în apropierea orașului Kupiansk (nord-estul Ucrainei), iar proviziile de hrană și medicamente puteau fi livrate doar cu drone. Silchuk a susținut că militarii au slăbit puternic față de momentul în care au ajuns pe linia frontului și că, după o livrare, „nu a mai venit mâncare timp de 10 zile”. În acest interval, spune ea, soldații au băut apă de ploaie și au topit zăpadă pentru a supraviețui. „Cel mai mult au stat fără mâncare 17 zile”, a susținut femeia. O altă rudă, Ivanna Poberejniuk, a declarat că soldații din Brigada 14 Mecanizată Separată au fost lăsați într-o situație extrem de dificilă și că „luptătorii își pierd cunoștința de foame”. Tatăl ei a fost evacuat, dar alții ar fi rămas blocați acolo. Reacția armatei: probleme logistice și livrări doar pe cale aeriană Statul Major General al Ucrainei a anunțat că a înlocuit comandantul responsabil de aprovizionarea cu mâncare a soldaților. Brigada a recunoscut probleme logistice și a precizat că livrările sunt posibile doar pe cale aeriană, deoarece poziția este foarte aproape de liniile inamice. Un purtător de cuvânt a explicat că aprovizionarea se face cu drone și că forțele ruse urmăresc în mod special logistica, încercând să intercepteze și să doboare transporturile. Context operațional: „zona gri” și presiunea dronelor În contextul războiului, „zona gri” dintre cele două părți s-a extins, iar dronele sunt folosite pe scară largă atât pentru supraveghere, cât și pentru lovirea țintelor. În acest sector, soldații sunt forțați să meargă pe jos 10–15 km până la pozițiile avansate. În ultimele luni, Ucraina a folosit tot mai mulți roboți pentru a trimite provizii în zone expuse și pentru a evacua răniți. În sectorul Kupiansk, Rusia a distrus poduri peste râul Oskil, în încercarea de a izola forțele ucrainene de pe malul stâng. [...]