Știri
Știri din categoria Apărare
Serbia accelerează modernizarea armatei prin „digitalizare și robotizare”, mizând pe drone, rachete și sisteme fără pilot, pe fondul tensiunilor regionale după alianța de apărare dintre Albania, Croația și Kosovo, potrivit Focus. Miza operațională este crearea rapidă a unor capabilități moderne de supraveghere și lovire, într-un context în care Belgradul spune că presiunea de securitate a crescut față de începutul anului.
Planul, relatat de agenția sârbă Tanjug, include întărirea armatei cu drone, rachete și apărare antiaeriană, iar președintele Aleksandar Vučić a indicat că centrul de greutate al transformării ar urma să fie introducerea pe scară mai largă a tehnologiilor digitale și a sistemelor robotizate.
Potrivit Tanjug, Serbia ar urma să înființeze o unitate specială orientată pe sisteme fără pilot, cu roluri care țin de recunoaștere și sprijin pentru operațiuni. În această structură ar intra:
Aceeași unitate ar urma să fie folosită pentru recunoaștere, operațiuni speciale și pentru identificarea precisă a țintelor în sprijinul artileriei.
Albania, Croația și Kosovo au semnat în martie 2025 un acord de apărare și cooperare. Guvernele implicate au susținut că înțelegerea nu vizează o anumită țară, ci este un răspuns la evoluțiile de securitate din interiorul NATO. În Belgrad, însă, există temeri că situația din Balcani s-ar putea tensiona și că regiunea ar putea fi destabilizată.
Vučić a declarat că mediul de securitate pentru Serbia este „semnificativ mai tensionat” decât la începutul anului și a invocat, comparativ cu ianuarie, un „potențial negativ al situației”, pe fondul unor activități militare atribuite de el „alianței Priștina–Tirana–Zagreb”.
Președintele sârb a susținut că presiunea asupra Serbiei de a-și întări armata și de a accelera modernizarea crește, dar a afirmat că obiectivul rămâne păstrarea păcii și stabilității.
„Angajamentul nostru pentru păstrarea păcii și stabilității nu s-a schimbat. Însă le putem păstra doar dacă suntem suficient de puternici.”
În fundal, Focus amintește că tensiunile dintre Serbia și vecinii săi au rădăcini în războaiele din fosta Iugoslavie din anii 1990 și în relația dificilă cu Kosovo: intervenția aeriană NATO din 1999, declararea independenței Kosovo în 2008 (nerecunoscută de Serbia) și orientarea pro-occidentală a Croației (stat membru NATO) și a Kosovo. Serbia se declară oficial neutră militar și menține relații apropiate cu Rusia.
Recomandate
China pregătește drone subacvatice pentru a planta mine și a bloca rute maritime-cheie , o capabilitate care ar putea afecta nu doar operațiunile militare din jurul Taiwanului, ci și fluxurile comerciale din Pacific, potrivit Focus . Planul, relatat pe baza informațiilor din publicații de specialitate, vizează folosirea unor vehicule subacvatice fără echipaj pentru a crea „baraje” de mine în zone înguste și strategice. Miza este așa-numitul lanț al „Primei insule”, care se întinde de la Japonia, trece pe lângă Taiwan și ajunge până în Filipine – o linie considerată importantă de SUA și partenerii săi pentru controlul accesului către Pacific. Ce tehnologie ar urma să folosească China Conform Marine Insight (citat de Focus), marina Armatei Populare de Eliberare ar intenționa să utilizeze vehicule subacvatice mari, fără echipaj, pentru a plasa mine marine. Platforma menționată este AJX002 , descrisă ca un vehicul „în formă de torpilă”, care operează autonom sub apă. Interesting Engineering notează că AJX002 ar avea o rază de acțiune de aproximativ 1.800 de kilometri și ar fi destinată plantării de mine în ape străine sau internaționale, potrivit articolului. De ce contează: risc direct pentru rutele comerciale, nu doar pentru flote Scenariul de utilizare descris se concentrează pe strâmtori și culoare maritime unde o minare ar putea restrânge sever navigația. Marine Insight indică drept ținte posibile lanțul insulelor Ryukyu (Japonia) și rute importante din apele din jurul Filipinelor. Într-o criză în jurul Taiwanului, astfel de câmpuri de mine ar putea face dificilă sau nesigură trecerea navelor. Impactul nu s-ar limita la nave militare: aceeași sursă arată că ar fi afectate și nave comerciale, inclusiv petroliere și portcontainere, dacă rutele ar deveni impracticabile sau prea riscante. „Mine inteligente”: selecție de ținte, dar cu risc pentru civili Un element sensibil este evoluția tehnologică a minelor. Marine Insight susține că China ar încerca să programeze minele astfel încât să „evalueze” o navă înainte de detonare, pe baza unor semnale măsurate de senzori (de exemplu dimensiune, formă, câmp magnetic sau zgomot). În teorie, acest lucru ar permite țintirea mai precisă a navelor militare. În practică, Focus notează că riscul pentru navele civile rămâne ridicat, inclusiv din cauza erorilor de identificare sau a deplasării minelor către rute intens folosite, sub influența curenților. Costuri și efecte secundare: presiune economică și risc de sancțiuni Articolul subliniază că minele nu lovesc doar flotele: chiar și suspiciunea existenței unor mine poate devia traficul comercial, iar operațiunile de deminare sunt periculoase și consumatoare de timp. Marine Insight apreciază că simpla teamă de mine ascunse poate frâna comerțul în Pacific. În plus, o astfel de minare în ape internaționale ar putea declanșa crize diplomatice și sancțiuni, ceea ce ar pune presiune și pe propriile rute comerciale ale Chinei, potrivit Interesting Engineering. Focus face o paralelă cu Strâmtoarea Hormuz , unde, conform unor evaluări americane menționate în articol, ar exista mii de mine marine. [...]
Decizia din august pentru F/A-XX pune presiune pe capacitatea de producție a industriei americane , într-un program în care US Navy cere un salt de rază de acțiune și compatibilitate cu portavioanele, iar finanțarea a fost până acum oscilantă, potrivit WinFuture . Northrop Grumman a publicat la final de aprilie 2026 primul său videoclip-concept pentru avionul stealth din program, sincronizat cu anunțul conducerii Marinei că atribuirea contractului este programată în august. Ce urmărește US Navy și de ce contează operațional Programul F/A-XX vizează dezvoltarea unui avion de luptă de generația a șasea, care să înlocuiască F/A-18E/F Super Hornet și să completeze F-35C Lightning II. Una dintre cerințele centrale este un „raius de acțiune” (distanța la care poate opera eficient) de aproape 1.600 km, adică o creștere de circa 25% față de modelele actuale din flotă. În același timp, aeronava trebuie să rămână compatibilă cu sistemele existente de catapultare și prindere (cabluri de oprire) de pe portavioane, ceea ce limitează opțiunile de proiectare și integrare. Ce arată videoclipul Northrop Grumman și ce rămâne incert Clipul are 15 secunde și prezintă un avion stealth fără ampenaj (fără coadă), conceput pentru operare de pe portavioane. Conform The Warzone, imaginile generate pe calculator indică mai multe elemente de design: prize de aer amplasate sus, spre partea din spate; un bot foarte lat; o cupolă a cockpitului neobișnuit de mare; aripi rabatabile, pentru economisirea spațiului la bordul portavionului. WinFuture notează că posibilele compartimente interne pentru armament sugerează o sarcină utilă ridicată, dar experții se așteaptă ca designul din clip să difere de configurația reală din motive de secretizare. În special prizele de aer sunt considerate zone sensibile la avioanele stealth, iar forma finală este, de regulă, păstrată confidențial până la prezentarea oficială. Competiția și riscul de calendar: „capacitatea de producție” devine subiect Pe lângă Northrop Grumman, și Boeing concurează pentru contractul care ar urma să fie atribuit în august 2026. Rezultatul este descris ca fiind deschis, iar șeful operațiunilor navale, amiralul Daryl Caudle , a ridicat recent semne de întrebare privind capacitățile de producție ale ofertanților. Potrivit acestuia, o companie neprecizată nu ar putea respecta calendarul de livrare. Ambele grupuri sunt implicate, în paralel, în alte programe militare majore, ceea ce poate tensiona resursele industriale. Finanțare fluctuantă Finanțarea programului a fost, de asemenea, neuniformă. US Navy a cerut pentru anul bugetar 2026 doar 140 milioane dolari (aprox. 630 milioane lei), însă Congresul a intervenit de mai multe ori în trecut pentru a suplimenta bugetul proiectului. În perioada următoare, miza imediată este dacă US Navy poate atribui contractul în august fără ca riscurile de producție și de calendar să împingă programul în întârzieri — un aspect care, dincolo de designul prezentat public, poate cântări decisiv în selecția finală. [...]
Militari din 30 de țări discută la Londra un plan comun pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , miză directă pentru siguranța rutelor maritime și continuitatea fluxurilor comerciale , potrivit Economica , care citează Agerpres . Reuniunea are ca scop „planificarea detaliată” a redeschiderii strâmtorii „imediat ce condițiile o vor permite”, după „progresele” obținute la discuțiile de la Paris din săptămâna precedentă, potrivit Ministerului britanic al Apărării. „Obiectivul de astăzi şi mâine este de a traduce consensul diplomatic într-un plan comun pentru a garanta libertatea de navigaţie în strâmtoare şi a sprijini un armistiţiu durabil.” Declarația îi aparține ministrului britanic al apărării, John Healey, care a spus că are încredere că „se pot face progrese concrete”. Misiune multinațională, condiționată de „pace durabilă” Discuțiile de la Londra vin imediat după tratativele de la Paris, unde vineri s-au reunit peste 40 de țări sub conducerea premierului britanic Keir Starmer și a președintelui francez Emmanuel Macron. Starmer a indicat că Franța și Regatul Unit ar urma să conducă o misiune multinațională pentru a asigura libertatea de navigație în strâmtoare „imediat ce condițiile o vor permite”. Londra și Parisul au precizat că forța ar fi „exclusiv defensivă” și ar fi desfășurată doar după instaurarea unei păci durabile în regiune. Statele Unite și Iranul, descrise ca părți beligerante, nu au participat la discuții. Ce urmează Înaintea reuniunii de la Paris, Downing Street anunțase un summit de planificare militară în această săptămână, fără detalii suplimentare. În acest moment, calendarul redeschiderii rămâne condiționat de evoluția situației din regiune, iar planul comun este prezentat ca pregătire pentru momentul în care „condițiile o vor permite”. [...]
Bugetul de apărare al SUA urcă la 1,5 trilioane de dolari (aprox. 6,9 trilioane lei) în anul fiscal 2027, iar structura propusă indică o accelerare a achizițiilor și a investițiilor în tehnologii militare, cu efect direct asupra marilor contractori și a lanțului de furnizori din industria de apărare, potrivit Agerpres , care citează Reuters. Pentagonul a prezentat detalii despre bugetul solicitat de președintele Donald Trump pentru 2027, descris ca fiind „de departe cea mai mare creștere anuală” a cheltuielilor de apărare din perioada de după al Doilea Război Mondial. Unde se duc banii: nave, avioane, drone și „Golden Dome” O noutate este introducerea unei categorii numite „priorități prezidențiale”, care include apărarea antirachetă „Golden Dome”, supremația în domeniul dronelor, inteligența artificială și infrastructura de date, precum și baza industrială de apărare, potrivit oficialilor Pentagonului citați în material. Pe componente, bugetul include: Construcții navale: peste 65 miliarde dolari (aprox. 300 miliarde lei) pentru achiziția a 18 nave de război și 16 nave de sprijin , construite de General Dynamics și Huntington Ingalls Industries, în cadrul inițiativei „Flota de Aur”, descrisă drept cea mai mare comandă în domeniu din 1962. Aviație militară: creșterea achizițiilor de F-35 (Lockheed Martin) la 85 de unități pe an și 102 miliarde dolari (aprox. 470 miliarde lei) pentru achiziții, cercetare și dezvoltare, o creștere de 26% față de anul precedent. Sunt menționate și programe de nouă generație, inclusiv avionul de vânătoare F-47 (Boeing), plus o solicitare de 6,1 miliarde dolari (aprox. 28 miliarde lei) pentru bombardierul B-21 (Northrop Grumman). Drone și anti-drone: 53,6 miliarde dolari (aprox. 247 miliarde lei) pentru platforme autonome de drone și logistică pentru utilizare în zone de război și 21 miliarde dolari (aprox. 97 miliarde lei) pentru muniții, tehnologii anti-drone și sisteme avansate. Contracte pe termen lung și extinderea efectivelor Bugetul propune și contracte de achiziții publice plurianuale pentru mai multe programe de muniții, argumentul fiind că termenele mai lungi oferă stabilitate atât marilor companii, cât și furnizorilor mici și mijlocii, pentru a-și extinde producția. Pe partea de personal, se are în vedere o majorare salarială diferențiată și o extindere a trupelor: creștere a remunerației cu 7% pentru soldații de rang inferior; 6% pentru comandanții lor; 5% pentru gradele superioare; +44.000 de membri suplimentar ai trupelor în anul fiscal 2027 (față de o suplimentare prevăzută de 20.000 în anul fiscal în curs). Ce lipsește: finanțarea conflictului cu Iranul Bugetul nu include fonduri pentru conflictul cu Iranul. Un oficial de rang înalt al Pentagonului a spus că, din cauza calendarului alocărilor, ar putea fi necesară o cerere de buget suplimentară pentru costurile operaționale pe termen scurt și pentru reaprovizionare generate de conflict. În context, materialul amintește că Trump a cerut anterior Congresului un buget de apărare națională de 892,6 miliarde dolari , la care a adăugat 150 miliarde dolari printr-o solicitare suplimentară, ducând totalul la peste 1 trilion de dolari pentru prima dată în istoria SUA. [...]
Germania își calibrează reînarmarea pe „amenințarea rusă” printr-o nouă strategie militară națională prezentată de ministrul apărării Boris Pistorius , care fixează organizarea, structura și mărimea Bundeswehr-ului, potrivit Digi24 . Documentul este însoțit de o analiză a capacităților armatei, însă detaliile sunt clasificate. În acest cadru, Pistorius a indicat drept obiectiv „dezvoltarea Bundeswehr până la nivelul de cea mai puternică armată convențională din Europa”, pe fondul unei „amenințări în creștere” din partea Moscovei, conform relatării dpa, preluată de Agerpres. Ce schimbă strategia: priorități operaționale și tehnologice Strategia Berlinului pune accent pe capabilități cu relevanță directă pentru apărarea teritoriului și descurajare, în special: arme de precizie cu rază lungă; sisteme de apărare aeriană; dezvoltarea unor tehnologii precum inteligența artificială, computerele cuantice și robotica. Pistorius a descris direcția pe etape, de la creșterea rapidă a capacităților de apărare și rezistență, la o extindere „semnificativă, cuprinzătoare” și, ulterior, la obținerea unei superiorități tehnologice. De ce contează: Rusia, definită drept „principala amenințare” Ministerul Apărării de la Berlin vede Rusia ca pe principala amenințare pentru Germania. Pistorius a susținut că Moscova „prin reînarmare se pregătește pentru o confruntare militară cu NATO” și că folosește forța militară ca instrument pentru afirmarea intereselor sale. În paralel, NATO urmărește să-și sporească forțele la 460.000 de soldați pentru a contracara agresiunea rusă, mai notează materialul. Context: reînarmare și recrutare Bundeswehr-ul se află într-un program de reînarmare după invazia rusă din Ucraina , iar Germania a reintrodus serviciul militar voluntar în ianuarie, ca măsură pentru creșterea numărului de militari, potrivit aceleiași surse. [...]
NATO cere accelerarea producției de apărare, pe fondul presiunii pe stocuri și lanțuri de aprovizionare : secretarul general Mark Rutte a avertizat, într-un discurs susținut în Turcia, că alianța trebuie să crească rapid capacitatea industrială și să modernizeze tehnologiile militare, potrivit Digi24 . Mesajul vine în pregătirea summitului NATO de la Ankara, programat în iulie, unde liderii ar urma să discute noi angajamente privind cheltuielile militare și cooperarea industrială în domeniul apărării. În acest context, Rutte a legat direct urgența de războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, dar și de evoluțiile din China și Iran, pe care le-a indicat drept factori care apasă pe stabilitatea internațională. În cadrul întâlnirilor dedicate industriei de apărare, oficialul NATO a insistat că statele membre au nevoie de „sisteme de apărare solide” și de integrarea celor mai noi tehnologii. „Trăim într-o lume mai periculoasă, iar asta înseamnă că avem nevoie de sisteme de apărare solide pentru a ne proteja securitatea. Avem nevoie de cele mai bune capacități. Trebuie să incorporăm cele mai noi tehnologii.” De ce contează: industria de apărare devine o temă operațională, nu doar bugetară Din perspectiva NATO, miza nu mai este doar nivelul cheltuielilor, ci capacitatea efectivă de a produce și livra echipamente, inclusiv pentru refacerea stocurilor. Digi24 notează că războiul din Ucraina a dus la o creștere semnificativă a cheltuielilor militare în rândul statelor membre, în timp ce alianța încearcă să își refacă stocurile de armament și să își consolideze flancul estic. În același timp, NATO își ajustează strategia pe termen lung, punând accent pe creșterea capacităților industriale și pe reducerea dependențelor logistice față de lanțuri de aprovizionare vulnerabile. Turcia, exemplu invocat pentru „revoluția” industrială în apărare În timpul vizitei la Aselsan , Rutte a spus că membrii alianței „au multe de învățat” din experiența Turciei, descrisă ca o transformare accelerată a industriei sale de apărare. Potrivit Digi24, discursul a fost relatat de The Guardian. Rutte a enumerat și riscurile pe care le vede în actualul context geopolitic, invocând atât războiul din Ucraina, cât și modernizarea militară și expansiunea nucleară a Chinei, respectiv rolul Iranului în instabilitatea regională. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să facă ravagii, modernizarea militară și expansiunea nucleară a Chinei continuă, iar Iranul răspândește teroarea și haosul.” Ce urmează Tema accelerării producției și a cooperării industriale este așteptată să fie pe agenda summitului NATO de la Ankara din iulie, unde, potrivit Digi24, liderii alianței urmează să discute noi angajamente privind cheltuielile militare și colaborarea în industria de apărare. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre ținte sau termene concrete, rămâne de văzut ce măsuri vor fi asumate la nivel politic și cum vor fi transpuse în contracte și capacități de producție. [...]
