Știri
Știri din categoria Știință
Un studiu nou indică faptul că microgravitația poate afecta reproducerea umană, potrivit Digi24, iar concluziile ridică semne de întrebare pentru planurile de colonizare pe Lună sau pe Marte. Cercetarea, preluată de Digi24 de la Science Alert, sugerează că lipsa gravitației influențează procese-cheie, de la mișcarea spermatozoizilor până la dezvoltarea embrionilor.
Studiul a fost realizat pe oameni, șoareci și porci și a fost publicat pe 26 martie în revista Communications Biology. În condiții de microgravitație simulată, cercetătorii au observat spermatozoizi dezorientați, fertilizare mai rară la ovulele de șoarece și întârzieri în dezvoltarea embrionilor de porc, rezultate care pot complica ideea unei prezențe umane durabile în afara Pământului.
Pentru simulare a fost folosit un clinostat, un dispozitiv care rotește continuu probele în mai multe direcții, astfel încât direcția forței gravitaționale este „randomizată” rapid, imitând imponderabilitatea. În acest context, spermatozoizi umani și de șoarece au fost introduși în „labirinturi” care imită tractul reproductiv feminin, iar în ambele cazuri mai puțini au ajuns la destinație față de condițiile normale de pe Pământ.
„Din perspectiva celulei, nu există un «sus» sau «jos» constant, ci o stare de cădere liberă continuă, care imită îndeaproape condițiile de imponderabilitate din spațiu”, a explicat Nicole McPherson, coordonatoarea studiului, de la Universitatea din Adelaide.
Echipa a testat și dacă progesteronul, un semnal chimic care ajută în mod normal spermatozoizii să găsească ovulul, poate compensa efectele microgravitației. Potrivit cercetătorilor, hormonul a ajutat doar parțial, însă ar fi necesare concentrații mult mai mari decât cele naturale, ceea ce impune prudență și studii suplimentare înainte de o eventuală aplicare.
În experimentele pe șoareci și porci, rata de fertilizare a fost cu 30% mai mică la ovulele de șoarece și cu aproximativ 15% mai mică la cele de porc în microgravitație simulată, iar după șase zile embrionii de porc prezentau semne de întârziere în dezvoltare. Concluzia cercetătorilor este că gravitația ar putea avea un rol mai important decât se credea în etapele timpurii ale vieții, cu implicații directe pentru fezabilitatea pe termen lung a coloniilor umane în spațiu.
Recomandate
O echipă de cercetare din China a măsurat precis conductivitatea termică a unui singur grăunte de sol lunar , potrivit ITHome , care citează informații publicate de „Planetary Science” pe 22 martie. Demersul a fost realizat de un consorțiu format din Centrul pentru Aplicații Spațiale al Academiei Chineze de Științe, Universitatea Tsinghua și Institutul de Geochimie al Academiei Chineze de Științe. Ținta a fost solul lunar adus pe Pământ de misiunea Chang’e 5 (CE5), iar noutatea este măsurarea la nivel de particulă individuală, nu pe probe agregate. Rezultatele indică faptul că particulele de „ciment” (materialul care leagă fragmentele din regolit) au, în condiții de vid, o conductivitate termică de circa 8 mW·m⁻¹·K⁻¹. Echipa susține că această valoare plasează materialul la un nivel de izolare comparabil cu aerogelurile artificiale de înaltă performanță și că ar fi cea mai mică conductivitate termică raportată până acum pentru o substanță naturală. Autorii leagă această proprietate de „îmbătrânirea” în spațiu a solului lunar: caracterizări structurale și simulări de la scară atomică la mezoscară arată că porozități pe mai multe scări și interfețe între faze diferite acționează împreună pentru a reduce transportul fononilor (cuante ale vibrațiilor din rețea, care poartă căldura în solide). În interpretarea lor, mecanismul de izolare nu este dominat doar de porozitate, ci de combinația dintre goluri și interfețe. Dincolo de explicația, la scară microscopică, a conductivității termice foarte scăzute a solului lunar și a modului în care se formează mediul termic extrem de la suprafața Lunii, studiul este prezentat și ca un reper pentru proiectarea de materiale izolatoare destinate condițiilor dure. Lucrarea științifică este disponibilă în Nature Communications Earth & Environment . [...]
China a pus în funcțiune „Open-Sea Floating Island”, o platformă uriașă de cercetare marină . Proiectul a fost inaugurat sâmbătă, 28 martie, la Shanghai, și este prezentat ca prima instalație „ultra-mare” de cercetare oceanică plutitoare din lume, concepută ca teren de testare în larg. Platforma este destinată cercetării și testării în domenii precum echipamente maritime, resurse marine și științe oceanice. Inițiativa este susținută de Shanghai Jiao Tong University (SJTU), care a înființat un institut dedicat științei și tehnologiei pentru adâncimi mari. Din punct de vedere tehnic, instalația are trei componente principale: o platformă centrală, laboratoare pe nave și o infrastructură de sprijin la țărm. Elementul central este o platformă cu un design descris drept „dublu corp semisubmersibil”, o configurație care ar permite testarea echipamentelor pentru mare adâncime cu greutăți de câteva sute de tone și desfășurarea de activități de cercetare și explorare la adâncimi de până la 10.000 de metri. Până la finalizarea planificată în 2030, platforma ar urma să funcționeze ca „teren deschis” de testare pe mare, inclusiv pentru sisteme de minerit în adâncime, tehnologii maritime considerate esențiale și instalații offshore de petrol și gaze. În paralel, China își extinde o rețea de senzori în Pacific și Oceanul Indian, iar zeci de nave de cercetare cartografiază fundul mării și amplasează instrumente de măsurare. Oficial, datele sunt destinate cercetării climatice și oceanografice, însă, experți citați, indică și o posibilă motivație legată de îmbunătățirea capacităților de operare ale submarinelor chineze. O analiză a mișcărilor navelor realizată de compania Starboard Maritime Intelligence arată că, pe parcursul a peste cinci ani, 42 de nave chineze de cercetare au fost active. [...]
China construiește un pod feroviar de 1.800 km prin deșertul Gobi , un coridor gândit pentru transport mai rapid de resurse. Proiectul ar urma să lege zona punctului de frontieră Erenhot (China) de Mongolia și mai departe de Rusia, într-o regiune cu condiții de mediu considerate printre cele mai dificile. Investiția totală este estimată la aproximativ 28 de miliarde de dolari, iar efectul economic invocat este scurtarea timpului de transport: de la circa 20 de zile pe mare la aproximativ 3 zile pe calea ferată, conform aceleiași surse. Miza este reducerea costurilor și a timpilor de livrare în lanțurile logistice regionale, în special pentru materii prime. Din punct de vedere tehnic, traseul traversează zone cu temperaturi între -40°C iarna și peste 50°C vara, iar solul este afectat de cicluri repetate de îngheț-dezgheț. Pentru a limita riscurile asociate terenului instabil, aproximativ 60% din linie este realizată ca viaduct, pe piloni de beton, restul fiind construit la sol doar acolo unde stabilitatea permite. „Soluția tehnică de a ridica linia feroviară pe piloni permite menținerea alinierii șinelor și asigurarea siguranței structurii, în ciuda variațiilor solului”, a explicat un specialist, citat de Ok Diario. Articolul menționează și alte elemente de proiectare pentru operare în condiții extreme, inclusiv tuneluri cu ventilație și încălzire, mecanisme antiîngheț pentru șine și monitorizare seismică în timp real. Linia ar fi proiectată pentru trenuri de marfă grele și viteze de până la 120 km/h. Un detaliu cu impact operațional este alegerea ecartamentului internațional, pentru a evita schimbarea garniturilor la graniță, în contrast cu „standardul sovietic tradițional” menționat de sursă. În plan economic, coridorul este prezentat ca o rută pentru resurse minerale precum cărbune, cupru și metale rare, din Mongolia către porturile și capacitățile de procesare din China. Libertatea notează că Mongolia are rezerve importante (inclusiv Oyu Tolgoi și Tavan Tolgoi), iar China „domină deja procesarea globală”, cu 40% din producția de cupru și 85% din metalele rare, ceea ce ar amplifica relevanța strategică a unei legături logistice mai scurte. În context, Libertatea trece în revistă și alte proiecte recente de infrastructură din China, citând agenții de presă de stat și AFP, dar amintește și un exemplu negativ: prăbușirea parțială a Podului Hongqi în Sichuan, la câteva luni după inaugurare. Date-cheie din proiectul descris: lungime: 1.800 km investiție: aproximativ 28 de miliarde de dolari reducerea timpului de transport: de la 20 de zile (pe mare) la 3 zile (pe șine) soluție constructivă: circa 60% viaducte pe piloni de beton parametri de operare menționați: până la 120 km/h, ecartament internațional, sisteme antiîngheț și monitorizare seismică în timp real [...]
Astronautul NASA Mike Fincke spune că și-a pierdut brusc capacitatea de a vorbi în spațiu , potrivit Antena 3 CNN , într-un episod medical care a dus, în ianuarie, la prima evacuare medicală a agenției de pe Stația Spațială Internațională (ISS). Conform relatării, medicii nu au stabilit încă diagnosticul pentru problema apărută pe orbită, iar Fincke spune că simptomele au apărut rapid și fără durere, în timp ce lua cina, pe 7 ianuarie, după pregătiri pentru o ieșire în spațiu programată a doua zi. Publicația britanică The Independent a relatat că astronautul și-a pierdut brusc vorbirea, alarmându-și colegii, care au contactat echipa medicală de la sol. „A fost complet neașteptat. S-a întâmplat uimitor de repede”, a declarat Mike Fincke, într-un interviu acordat Associated Press de la Centrul Spațial Johnson din Houston. Fincke, în vârstă de 59 de ani, a spus că episodul a durat aproximativ 20 de minute și că după aceea s-a simțit bine, descriindu-l ca pe un eveniment „izbitor”, asemănător cu „un fulger foarte, foarte rapid”. El a adăugat că nu a mai trecut printr-o experiență similară nici înainte, nici după acel moment. Medicii au exclus un atac de cord, iar astronautul a precizat că nu s-a înecat cu mâncare. Investigațiile continuă, iar Fincke a spus că medicii iau în calcul o posibilă legătură cu cele 549 de zile petrecute în imponderabilitate; la momentul incidentului, se afla de cinci luni și jumătate pe stația spațială. Misiunea a fost scurtată, iar echipajul a revenit pe Pământ pe 15 ianuarie, cu o rachetă SpaceX, după care a mers direct la spital, mai notează The Independent. Fincke a mai spus că NASA analizează și dosarele medicale ale altor astronauți pentru a identifica eventuale cazuri similare și că el nu poate oferi mai multe detalii, invocând protejarea confidențialității medicale; în pofida incidentului, astronautul afirmă că speră să se poată întoarce în spațiu. [...]
NASA spune că episodul medical al astronautului Michael Fincke rămâne neexplicat , potrivit The New York Times , după evacuarea neobișnuită de pe Stația Spațială Internațională (ISS) din ianuarie. În mai multe interviuri acordate vineri, Fincke a confirmat că el a fost astronautul afectat de urgența medicală care a dus la scurtarea misiunii. Nu este cunoscut cât timp a fost incapabil să vorbească și nici momentul exact în care și-a recăpătat vorbirea, iar NASA nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, notează publicația. Fincke ajunsese pe ISS în august, într-o capsulă Crew Dragon a SpaceX, împreună cu Zena Cardman (NASA), Kimiya Yui (JAXA, agenția spațială japoneză) și Oleg Platonov (Roscosmos, agenția spațială rusă). Echipajul, denumit Crew-11, a petrecut 167 de zile în spațiu. Când evacuarea a fost anunțată, oficialii NASA au spus că astronautul afectat era stabil și nu avea nevoie de o întoarcere de urgență imediată, însă echipamentele medicale limitate de la bordul stației au cântărit în decizia de a reveni pe Pământ, reiese dintr-un material anterior al The New York Times . Misiunea urma inițial să se încheie în februarie, după sosirea Crew-12, dar Crew-11 s-a întors mai devreme, amerizând în Oceanul Pacific pe 15 ianuarie. În cei 25 de ani de istorie ai ISS, aceasta a fost prima situație în care astronauții au revenit anticipat din cauza unei probleme medicale. Toți cei patru membri ai echipajului au fost duși la spital pentru evaluări, inclusiv pentru a proteja viața privată a astronautului care avea nevoie de îngrijiri, consemnează The New York Times . Fincke a spus că episodul a început pe 7 ianuarie, în timpul cinei, când „dintr-odată” nu a mai putut vorbi, relatează The Associated Press . Ulterior, el a declarat că testele au exclus infarctul și accidentul vascular cerebral și că medicii încă nu au o explicație, potrivit NBC News ; Fincke a adăugat că este „aproape 100%” sigur că ar fi vorba despre un fenomen legat de mediul spațial. Conform profilului său de pe site-ul NASA, el a acumulat 549 de zile în spațiu, potrivit NASA . [...]
Un studiu coordonat de o cercetătoare română de la Cambridge a ajuns în Parlamentul britanic , după ce a indicat că politicienii din Marea Britanie și din Uniunea Europeană subestimează sistematic ce își dorește majoritatea și ajung să fie influențați de o minoritate vocală, potrivit Adevărul . Lisa-Maria Tănase, în vârstă de 28 de ani, este afiliată University of Cambridge, unde și-a susținut doctoratul în psihologie politică. Cercetarea ei a fost citată în Parlamentul Regatului Unit și a fost preluată, între altele, de „The Guardian”, fiind prezentată drept un exemplu de cercetare academică ce a intrat în circuitul dezbaterii publice la nivel înalt. Parcursul ei academic include studii la University College London (licență în Științe Politice și Neuropsihologie Cognitivă, masterat în Științe Cognitive și Decizionale), activitate la Centrul Winton pentru Comunicarea Riscului și Evidenței din cadrul Cambridge și cursuri la universități precum Stanford și London School of Economics. Într-un interviu acordat „Weekend Adevărul”, Tănase discută despre felul în care percepțiile greșite privind opinia publică pot bloca decizii politice, inclusiv în zona politicilor climatice. „Știm că mediul informațional actual este marcat de multă dezinformare, știri senzaționaliste, fapte distorsionate pe rețelele sociale și că, de multe ori, ajungem să auzim mai ales vocile cele mai extreme și mai zgomotoase.” Potrivit cercetătoarei, studiul a fost adus în atenția Camerei Comunelor după publicarea unui articol amplu în „The Guardian”, care ar fi fost citit de ministrul Energiei din Marea Britanie. Ulterior, un ministru de stat a discutat public cercetarea în Parlament, iar Tănase a fost invitată să își prezinte rezultatele în două grupuri parlamentare transpartinice (All-Party Parliamentary Groups), context în care lucrarea a fost receptată pozitiv atât de politicieni de stânga, cât și de dreapta, tocmai pentru că nu urmărea promovarea unei agende. În teza de doctorat, Tănase spune că a coordonat „primul experiment” realizat cu 100 de membri ai actualului Parlament britanic și peste 600 de politicieni europeni, comparând estimările acestora despre sprijinul public pentru politici climatice cu date de sondaj furnizate de Ipsos. Concluzia centrală: politicienii ar subestima sistematic nivelul de susținere publică și, în multe cazuri, ar confunda sprijinul majoritar cu unul minoritar, ceea ce poate reduce disponibilitatea aleșilor de a vorbi public sau de a vota pentru o politică atunci când cred că sprijinul public este scăzut. Din interviu reies câteva idei-cheie despre mecanismele care distorsionează percepția opiniei publice și despre consecințele politice ale acestora: politicienii și publicul pot confunda opiniile unei minorități vocale cu poziția majorității, mai ales când mesajele sunt amplificate pe rețele sociale; accesul la date solide despre preferințele reale ale publicului devine dificil într-un mediu informațional cu dezinformare și conținut „senzaționalist”; acceptarea unei politici depinde nu doar de cost, ci și de percepția de echitate a distribuirii poverii; atât cetățenii, cât și politicienii tind să supraestimeze polarizarea dintre grupuri, ceea ce poate accentua blocajele decizionale. Cercetătoarea susține că, dincolo de zona politică, și cetățenii pot reduce riscul de a fi influențați de „semnale” nereprezentative, printr-o evaluare mai prudentă a surselor media și prin evitarea concluziilor trase exclusiv din opiniile cercului social imediat. În lipsa unor date experimentale pentru România, ea apreciază totuși că mecanisme similare ar putea fi prezente și în politica locală. [...]
