Știri
Știri din categoria Știință
NASA a amânat lansarea Artemis II pentru martie 2026 după ce un test-cheie a fost întrerupt din cauza unei scurgeri de hidrogen lichid, potrivit Yahoo News. Incidentul a apărut în timpul repetiției generale (dress rehearsal) din 3 februarie, când a fost detectată o pierdere la conexiunea „umbilicală” de pe catargul de servicii, adică punctul prin care racheta este alimentată și monitorizată la rampă.
Amânarea lovește în calendarul celei mai așteptate misiuni cu echipaj din programul Artemis: Artemis II ar urma să fie primul zbor cu astronauți în apropierea Lunii după mai bine de 50 de ani. În termeni operaționali, o scurgere de hidrogen lichid este una dintre cele mai sensibile probleme la pregătirea lansării, deoarece combustibilul este extrem de volatil și necesită proceduri stricte de siguranță, ceea ce poate duce la oprirea testelor și reprogramări.
„Repetiția generală pentru Artemis II a fost întreruptă pe 3 februarie din cauza unei scurgeri de hidrogen lichid la conexiunea umbilicală de pe catargul de servicii.”
În același material, este menționat că întârzierea Artemis II se suprapune peste ambițiile europene din program: Agenția Spațială Europeană (ESA) a confirmat că primul european care va zbura spre Lună în cadrul Artemis va fi din Germania, în baza unui acord prin care Europa furnizează module de servicii pentru capsula Orion și componente pentru viitoarea stație Gateway. Totuși, această perspectivă depinde de ritmul în care NASA reușește să stabilizeze calendarul misiunilor, începând cu Artemis II.
Mai departe, Artemis III, misiunea care ar trebui să readucă oameni pe suprafața Lunii pentru prima dată din 1972, este indicată ca fiind planificată „nu mai devreme de finalul lui 2027”, conform informațiilor citate în articol din Space.com. În acest context, orice amânare la Artemis II poate crea efecte în lanț asupra etapelor următoare, inclusiv asupra momentului în care un astronaut european ar putea ajunge efectiv într-o misiune cu miză istorică.
Recomandate
NASA a publicat imagini cu Pământul surprinse de echipajul Artemis II spre Lună , pentru prima dată după 1972, potrivit Mediafax . Fotografiile au fost realizate în a treia zi a misiunii, la bordul capsulei Orion, și arată planeta văzută din drumul către Lună. Imaginile au fost făcute de comandantul misiunii, Reid Wiseman, folosind un dispozitiv personal (o tabletă cu cameră). Una dintre fotografii a fost descrisă de centrul de control al misiunii NASA de la Centrul Spațial Johnson din Houston drept un memento că, indiferent cât de departe ajung oamenii, rămân „o singură lume”, notează CNN . A doua imagine a fost realizată dintr-una dintre ferestrele navei Orion și oferă o altă perspectivă asupra Pământului, descris ca un „punct albastru pal”, așa cum îl vede echipajul. Într-o transmisiune live cu presa din a doua zi a zborului, specialista de misiune Christina Koch a spus că priveliștea Pământului văzut „în întregime prin fereastră” a amplificat emoția echipajului înaintea momentelor în care vor avea imagini similare ale Lunii. Tot atunci, Wiseman a relatat că, după o reorientare a navei făcută de controlul misiunii, echipajul a putut vedea globul „de la un pol la altul”, inclusiv Africa și Europa, iar la o privire atentă și aurora boreală. Astronauții au povestit că au amânat prima masă împreună în spațiu pentru a rămâne la ferestre și a face fotografii. Specialistul de misiune Jeremy Hansen, astronaut al Agenției Spațiale Canadiene, a spus că echipajul urmărea partea întunecată a Pământului iluminată de Lună, în timp ce Wiseman a menționat și o consecință practică a acestui interes: ferestrele capsulei Orion s-au murdărit, iar echipajul a cerut indicații despre procedurile corecte de curățare. [...]
Echipajul Artemis II a început o călătorie de 10 zile în jurul Lunii , potrivit Mediafax , într-o misiune NASA care marchează revenirea zborurilor cu oameni spre mediul lunar după mai bine de 50 de ani. Lansarea a avut loc de la Centrul Spațial Kennedy (Florida), iar astronauții se află la bordul capsulei Orion. Misiunea este prezentată ca un zbor care va duce echipajul în jurul părții ascunse a Lunii, înainte de întoarcerea pe Pământ. Conform articolului, traiectoria îi va purta „mai departe și mai repede decât orice alt om din istorie”, iar finalul este planificat printr-o amerizare în Oceanul Pacific. Calendarul misiunii în următoarele 10 zile Echipajul este format din comandantul Reid Wiseman, pilotul Victor Glover și specialiștii de misiune Christina Koch și Jeremy Hansen. În momentul relatării, nava se afla pe orbita Pământului, unde astronauții urmau să petreacă o zi pentru verificări de funcționare, notează Sky News , citat de Mediafax. „Echipajul misiunii Artemis II pornește acum într-o călătorie spațială de 10 zile, care îi va duce în jurul părții ascunse a Lunii, călătorind mai departe și mai repede decât orice alt om din istorie, înainte de a se întoarce pe Pământ”, potrivit Live Science, citat de Mediafax. Reperele de zbor descrise în material includ aprinderea motorului principal al capsulei Orion în zilele 2–5, pentru ieșirea din orbita Pământului și transferul spre Lună, aflată la aproximativ 392.000 km. Survolul Lunii este programat în ziua 6, când Orion ar urma să ajungă în punctul cel mai îndepărtat față de Pământ, la circa 8.000 km dincolo de Lună, iar echipajul va realiza imagini cu camerele de la bord. Comunicații, întoarcere și reintrare în atmosferă Comunicarea cu centrul NASA de la sol ar urma să continue până în ziua a 6-a, când nava trece în spatele Lunii și legătura se întrerupe temporar, urmând să fie restabilită după ieșirea pe cealaltă parte, consemnează Mediafax. În zilele 6–9, după survol, Orion ar urma să folosească gravitația Lunii și a Pământului pentru întoarcerea spre casă. La reintrarea în atmosferă, modulul de serviciu se separă de capsulă, iar reintrarea este descrisă ca generând temperaturi de aproximativ 1.650°C, înainte de amerizarea cu parașuta în Pacific. Elementele-cheie ale secvenței de misiune, așa cum sunt prezentate în articol, sunt: o zi de orbitare a Pământului pentru verificări; în zilele 2–5, aprinderea motorului principal și plecarea spre Lună; în ziua 6, survolul Lunii și atingerea distanței maxime față de Pământ; întreruperea temporară a comunicațiilor când nava trece pe partea ascunsă; în zilele 6–9, întoarcerea folosind asistență gravitațională; separarea modulului de serviciu, reintrare și amerizare în Oceanul Pacific. Recorduri și premiere anunțate pentru echipaj Materialul indică și o serie de premiere asociate componenței echipajului. Christina Koch este prezentată ca fiind pe cale să devină prima femeie care depășește orbita joasă a Pământului și prima femeie care vizitează mediul lunar. Victor Glover este menționat ca fiind pe cale să devină primul astronaut de culoare care se aventurează dincolo de orbita joasă a Pământului și ajunge în mediul lunar. Jeremy Hansen, din partea Agenției Spațiale Canadiene, este descris drept primul astronaut non-american care vizitează Luna, iar Reid Wiseman drept cel mai în vârstă astronaut care vizitează Luna, urmând să împlinească 50 de ani în noiembrie, potrivit Mediafax. [...]
Misiunea Artemis II pornește astăzi spre Lună, prima cu echipaj după 50 de ani , marcând revenirea oamenilor în apropierea satelitului natural al Pământului fără a include, de această dată, o aselenizare. Lansarea are loc pe 1 aprilie 2026, iar momentul decolării este programat la ora 01:24 (ora României), după ce transmisiunea live începe în aceeași seară. Misiunea Artemis II este un pas esențial în programul NASA de revenire pe Lună, după mai bine de jumătate de secol de la ultimele zboruri Apollo. Scopul principal este testarea sistemelor în condiții reale, înaintea unei viitoare aselenizări și a construirii unei stații spațiale în apropierea Lunii. Echipajul este format din patru astronauți: Reid Wiseman (comandant) Victor Glover (pilot) Christina Koch (specialist de misiune) Jeremy Hansen (Agenția Spațială Canadiană) Misiunea aduce și premiere importante: prima femeie și primul astronaut de culoare vor ajunge în apropierea Lunii. Ce presupune zborul Capsula Orion, montată pe racheta Space Launch System de 98 de metri, va efectua un zbor în jurul Lunii și înapoi, fără aselenizare. Întreaga misiune va dura aproximativ 10 zile. Date esențiale ale misiunii: Element Detaliu Durată ~10 zile Distanță maximă 402.000 km de Pământ Pierdere contact ~50 minute (în spatele Lunii) Viteză reintrare ~40.200 km/h Astronauții vor experimenta inclusiv o perioadă fără comunicații cu Pământul, când nava va trece pe partea nevăzută a Lunii. Revenirea pe Terra este considerată una dintre cele mai riscante etape, deoarece capsula Orion va intra în atmosferă la viteze record, iar scutul termic va fi supus unor temperaturi extreme, peste orice s-a testat până acum în zboruri cu echipaj uman. Artemis II nu va ateriza pe Lună, dar reprezintă un test critic pentru viitoarele misiuni care ar putea duce din nou oameni pe suprafața lunară și ar putea deschide drumul unei prezențe umane permanente în apropierea acesteia. [...]
Misiunea Artemis 2 va stabili un nou record istoric de distanță în spațiu NASA a anunțat că echipajul va ajunge la 406.773 km de Pământ, depășind recordul vechi de 56 de ani stabilit de Apollo 13, care atinsese aproximativ 400.171 km. Momentul este estimat pentru 6 aprilie 2026, când nava Orion va survola partea îndepărtată a Lunii și va începe întoarcerea spre Pământ, marcând cea mai mare distanță parcursă vreodată de oameni în spațiu. Misiunea nu include aselenizarea, fiind concepută ca un test critic pentru sistemele de transport uman în spațiul profund, în special pentru siguranța capsulei Orion în condiții reale. Echipajul este format din patru astronauți, trei din Statele Unite și unul din Canada, selecționați pentru experiență în zboruri și misiuni complexe: Reid Wiseman – comandant, fost pilot de test al Marinei SUA Victor Glover – pilot, căpitan în Marina SUA Christina Koch – specialist de misiune, inginer Jeremy Hansen – specialist de misiune, reprezentant al Agenției Spațiale Canadiene Traiectoria misiunii a fost stabilită în urma unei manevre esențiale realizate pe 2 aprilie, când motoarele navei au funcționat aproape șase minute pentru a o plasa pe direcția corectă către Lună. Această etapă a determinat și parametrii finali ai zborului, inclusiv atingerea distanței record. Pentru a înțelege importanța momentului, comparația cu trecutul este relevantă: Misiune Distanța maximă de Pământ Apollo 13 (1970) ~400.171 km Artemis 2 (2026) ~406.773 km Deși diferența este de câteva mii de kilometri, impactul este major: este prima dată după mai bine de jumătate de secol când oamenii depășesc limitele atinse în era Apollo. Dacă această misiune se încheie cu succes, NASA va face următorul pas în programul Artemis, care vizează revenirea oamenilor pe Lună până la finalul deceniului, cel mai probabil în jurul anului 2028. [...]
Echipajul Artemis 2 a transmis primele mesaje video din spațiu la circa două zile de la începutul zborului, potrivit Live Science . Astronauții aflați la bordul capsulei Orion au vorbit despre priveliștea Pământului dincolo de orbita terestră și au oferit detalii despre viața la bord, inclusiv despre o problemă tehnică rezolvată în timpul misiunii. Mesajul către Pământ și imaginile din capsula Orion În prima transmisie, comandantul misiunii, astronautul NASA Reid Weisman, a descris panorama vizibilă prin hublourile capsulei. El a spus că se poate vedea „întregul glob de la pol la pol” și că momentul i-a făcut pe toți cei patru membri ai echipajului să se oprească din activitățile curente. Pilotul NASA Victor Glover a transmis un mesaj direct către planetă, într-o formulare care a devenit rapid elementul central al clipului. „Crede-ne, arăți incredibil”, a fost mesajul transmis de pilotul NASA Victor Glover către întreaga planetă. „Al cincilea membru al echipajului” și incidentul cu toaleta de la bord Pe lângă cei patru astronauți, misiunea include și o mascotă, Rise, un mic pluș alb care simbolizează Luna. Rise a fost imaginată de Lucas Ye, în vârstă de 8 ani, și a fost aleasă din peste 2.600 de propuneri, fiind inspirată de fotografia „Earthrise” realizată în timpul misiunii Apollo 8. După ce Orion a ajuns la imponderabilitate, Glover a fost filmat jucându-se cu plușul plutitor, un detaliu folosit pentru a ilustra condițiile de microgravitație (starea în care obiectele par să plutească, deoarece nava și tot ce se află în ea se află în cădere liberă pe orbită). Transmisia a inclus și un episod tehnic: Christina Koch a povestit că a reușit să repare toaleta capsulei Orion, evaluată la 30 de milioane de dolari, după ce aceasta se blocase. Reprezentanții NASA au spus că echipajul și controlul misiunii au lucrat împreună pentru remediere, iar ulterior toaleta a revenit la funcționare normală. Koch a glumit pe seama situației, afirmând că este „instalator spațial”. [...]
ESA vrea să renegocieze cu NASA locurile pentru astronauți europeni în programul Artemis , potrivit HotNews.ro , după ce agenția americană a revizuit arhitectura misiunilor lunare și a suspendat proiectul stației orbitale Gateway. Declarația îi aparține directorului general al Agenției Spațiale Europene (ESA), Josef Aschbacher, într-un interviu acordat AFP, miercuri, din Florida. El spune că schimbarea de direcție a NASA ridică întrebări directe pentru Europa, în condițiile în care ESA avea acorduri legate de Gateway care includeau trimiterea a trei astronauți europeni în viitoarele misiuni Artemis. Conform Agerpres, NASA a anunțat cu o săptămână înainte că suspendă proiectul Gateway, pentru a se concentra pe construirea unei baze pe suprafața Lunii. În acest context, ESA încearcă să afle ce se întâmplă cu „locurile” negociate inițial pentru zboruri către stația orbitală și dacă acestea pot fi transferate către misiuni care vizează aselenizarea. „Aveam un acord cu NASA pentru trei locuri în zborurile spre Gateway. Proiectul Gateway este suspendat, aşadar va trebui să mă aşez la masă cu administratorul Jared Isaacman şi cu NASA, pentru a negocia în ce fel aceste locuri care au fost atribuite pentru Gateway vor putea fi utilizate pentru misiunile pe suprafaţa (lunară)”, a declarat Josef Aschbacher. Aschbacher a indicat că negocierile ar trebui să acopere atât numărul de locuri disponibile pentru misiuni către suprafața Lunii, cât și condițiile și „contrapartida” pe care Europa ar trebui să o ofere. „Este o discuţie care trebuie să aibă loc încă de pe acum”, a spus el, subliniind nevoia de a intra „în detalii” pentru a rezolva aspectele rămase în suspensie. Miza politică și tehnologică pentru ESA este ca astronauți europeni să ajungă pe Lună. Șeful agenției europene a afirmat că, cel puțin la început, acest lucru depinde de cooperarea cu Statele Unite, însă pe termen lung Europa urmărește să-și dezvolte propriile tehnologii și competențe pentru a crește autonomia în zborurile spațiale cu echipaj uman. În forma inițială a parteneriatului, Europa urma să furnizeze componente pentru Gateway, unele deja construite sau aflate în dezvoltare, la fel ca agenția spațială japoneză JAXA. În baza acordurilor, un astronaut german ar fi urmat să fie primul european care zboară în cadrul acestor aranjamente, posibil urmat de un francez (menționat ca posibil Thomas Pesquet) și de un italian, în timp ce un astronaut japonez ar fi urmat să zboare înaintea primului european. [...]
