Știri
Știri din categoria Statistici
România rămâne statul UE cu cea mai mare pondere a populației care nu își permite o săptămână de vacanță, un indicator direct al presiunii pe veniturile gospodăriilor și al diferențelor de nivel de trai din Uniune, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres.
În 2025, aproximativ 27,5% dintre cetățenii Uniunii Europene cu vârsta de peste 16 ani nu și-au putut permite o săptămână de vacanță pe an departe de casă. Proporția este cu 1,5 puncte procentuale mai mare față de 2024, dar cu 7,7 puncte procentuale sub nivelul din 2015.
Cele mai ridicate proporții ale persoanelor care nu și-au putut permite o săptămână de vacanță s-au înregistrat în 2025 în:
La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate în:
Datele Eurostat sunt folosite frecvent ca indicator de „deprivare materială” (dificultatea de a acoperi cheltuieli considerate uzuale), iar diferențele mari între state sugerează un decalaj persistent de putere de cumpărare și reziliență financiară a gospodăriilor în interiorul UE.
Recomandate
Insolvențele au urcat cu peste 12% în S1 2026, cu presiune concentrată în București și în câteva sectoare-cheie , potrivit datelor ONRC citate de Economica . În primele șase luni din 2026, cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București: 725 de cazuri, în creștere cu 6,93% față de aceeași perioadă din 2025. Unde se vede cel mai puternic creșterea După București, următoarele județe au avut cele mai multe insolvențe în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026: Bihor: 275 (minus 5,82%) Cluj: 218 (minus 15,18%) Timiș: 187 (plus 18,35%) Ilfov: 185 (plus 8,82%) Prahova: 138 (plus 23,21%) La polul opus, cele mai puține insolvențe au fost consemnate în: Covasna: 17 (plus 13,33%) Harghita: 18 (0% – fără modificări) Botoșani: 21 (plus 10,53%) Mehedinți: 24 (plus 4,35%) Sălaj: 24 (minus 46,67%) Teleorman: 29 (plus 70,59%) Ritmul din iunie: 709 insolvențe într-o singură lună Numai în luna iunie au intrat în insolvență 709 firme și PFA. Cele mai multe au fost în: București: 119 Bihor: 63 Ilfov: 45 Timiș: 42 Cluj: 29 Prahova: 29 Sectoarele care trag în sus statistica Pe domenii de activitate, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în: Comerț cu ridicata și amănuntul: 229 (plus 388,14% față de S1 2025) Construcții: 210 (plus 412,20%) Transport și depozitare: 132 (plus 266,67%) Industria prelucrătoare: 128 (plus 312,90%) Creșterile procentuale foarte mari pe aceste sectoare indică o deteriorare rapidă a situației pentru firmele din lanțurile de distribuție, șantiere și logistică, cu potențial de propagare în restul economiei prin întârzieri la plată și blocaje în relațiile comerciale. [...]
România a urcat pe locul trei în UE la scumpirea anuală a carburanților în iunie , un semnal de presiune suplimentară pe costurile de transport și, implicit, pe prețurile din economie, potrivit Economedia , care citează date Eurostat publicate miercuri. La nivelul Uniunii Europene , creșterea medie anuală a prețurilor la combustibili și lubrifianți a fost de 13,7% în iunie, în scădere ca ritm față de mai (20,7%) și aprilie (20,8%). Eurostat arată că scumpiri au fost raportate în toate statele membre, însă într-un ritm mai lent decât în luna precedentă. România, între cele mai mari creșteri anuale din UE Cele mai mari creșteri ale prețurilor la combustibili în iunie (față de aceeași lună din 2025) au fost: Bulgaria: 26% Lituania: 23,5% România: 23,1% Finlanda: 22% La polul opus, cele mai mici creșteri au fost în Ungaria (2,3%) și Polonia (5,8%). În restul statelor, creșterile s-au situat între 7,9% în Spania și 18,6% în Cipru. În iunie, scăderi lunare în UE la motorină și benzină, cu excepții punctuale Față de luna mai, în iunie motorina a scăzut în medie în UE cu 6,4%, iar benzina cu 4,2%. Cu o lună mai devreme, motorina scăzuse cu 5,8%, în timp ce benzina crescuse cu 0,8% față de aprilie. În iunie, motorina s-a ieftinit în toate țările UE, cele mai mari scăderi fiind în Republica Cehă (11,3%), Polonia (9,7%) și Bulgaria (9,4%). Cele mai mici scăderi au fost în Ungaria (0,6%), Italia (1,4%) și Slovenia (1,6%). La benzină, Cipru și Italia au fost singurele țări unde prețurile au crescut în iunie față de mai (cu 0,7%, respectiv 0,5%). În restul statelor, benzina s-a ieftinit, cele mai mari scăderi fiind în Suedia (7,8%), Belgia (7%) și Polonia (6,6%). [...]
Diferența dintre salariile din România trece de 10.000 de lei net pe lună între domenii , potrivit unei analize din Adevărul bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna mai 2026, un semnal al polarizării pieței muncii între sectoare cu specializare ridicată și activități cu productivitate mai mică. Salariul mediu net pe economie a fost de 5.684 lei în mai 2026, în scădere cu 159 de lei față de aprilie (minus 2,7%), iar salariul mediu brut a fost 9.483 lei, cu 257 de lei sub luna precedentă. INS explică scăderea în principal prin faptul că în lunile anterioare au fost acordate prime ocazionale și bonusuri care au ridicat temporar mediile din unele domenii; în alte sectoare, diminuarea producției sau a încasărilor a tras câștigurile în jos. Unde sunt cele mai mari salarii: IT, energie, finanțe În vârful clasamentului sunt domenii cu nivel ridicat de specializare. Pe primul loc se află activitățile de programare și consultanță IT, cu un salariu mediu net de 13.150 lei în mai 2026, urmate de extracția petrolului brut și a gazelor naturale (12.405 lei net). Top 10 domenii cu cele mai mari salarii medii nete (mai 2026): Activități de programare și consultanță în tehnologia informației – 13.150 lei net Extracția petrolului brut și a gazelor naturale – 12.405 lei net Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului – 11.310 lei net Activități de editare – 10.914 lei net Intermedieri financiare – 10.795 lei net Transporturi aeriene – 10.774 lei net Fabricarea produselor din tutun – 10.736 lei net Activități de management și consultanță în management – 10.698 lei net Activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii – 9.531 lei net Activități de servicii anexe extracției – 9.184 lei net Diferența dintre primul loc și media pe economie este de aproape 7.500 de lei lunar, conform calculelor prezentate în material. Unde sunt cele mai mici salarii: servicii și activități sezoniere La polul opus, INS indică domenii în care salariul mediu net rămâne sub 4.000 de lei, în special în activități cu productivitate mai redusă, sezoniere sau cu pondere mai mare a muncii cu calificare redusă. Top 10 domenii cu cele mai mici salarii medii nete (mai 2026): Pescuit și acvacultură – 2.863 lei net Alte activități de servicii – 2.895 lei net Activități de asistență socială fără cazare – 2.970 lei net Activități de investigații și protecție – 3.226 lei net Restaurante și alte activități de servicii de alimentație – 3.348 lei net Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3.443 lei net Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri – 3.447 lei net Fabricarea de mobilă – 3.687 lei net Repararea și întreținerea calculatoarelor, a articolelor personale și de uz gospodăresc și a autovehiculelor – 3.743 lei net Hoteluri și alte facilități de cazare – 3.823 lei net Între cel mai bine plătit domeniu și ultimul din clasament este o diferență de peste 10.000 de lei net pe lună. Scăderi lunare în multe sectoare și presiune pe puterea de cumpărare INS arată că în mai, în cea mai mare parte a economiei, câștigul salarial mediu net a scăzut față de aprilie, pe fondul dispariției unor plăți excepționale (prime trimestriale/anuale, bonusuri de performanță). Printre cele mai mari scăderi sunt menționate asigurările și fondurile de pensii (minus 29,8%) și mai multe domenii cu scăderi „între 10% și 20%”, inclusiv extracția petrolului și gazelor, leasingul, fabricarea autovehiculelor, tutunul și telecomunicațiile. Chiar și IT-ul a avut o scădere față de aprilie, „cuprinsă între 7% și 9%”. Pe de altă parte, au existat și creșteri lunare, cea mai mare fiind în extracția minereurilor metalifere (plus 22,4%), alături de avansuri „între 3% și 5,5%” în decontaminare, fabricarea de utilaje, electronice și transporturi aeriene. În sectorul bugetar, salariul mediu net a crescut în învățământ (plus 2,4%) și administrație publică (plus 0,5%), în timp ce în sănătate și asistență socială a scăzut ușor (minus 0,5%). Deși față de mai 2025 salariul mediu net a crescut cu 3,2%, INS indică o erodare a puterii de cumpărare: indicele câștigului salarial real a fost de 93,1% în mai 2026 comparativ cu mai 2025, ceea ce înseamnă că, ajustate cu inflația, salariile nu au ținut pasul cu creșterea prețurilor. Pentru companii și angajați, tabloul sugerează o piață a muncii tot mai segmentată, în care diferențele de productivitate și de calificare se văd direct în nivelul veniturilor. [...]
Producția industrială a României a scăzut cu 3,3% în primele cinci luni din 2026 , pe fondul contracției din industria prelucrătoare și cea extractivă, ceea ce indică o presiune persistentă asupra sectorului care generează o parte importantă din valoarea adăugată și exporturi, potrivit datelor INS citate de Economica . În perioada 1 ianuarie – 31 mai 2026, față de aceeași perioadă din 2025, producția industrială (serie brută) s-a diminuat cu 3,3%, în condițiile în care industria prelucrătoare a scăzut cu 4,5%, iar industria extractivă cu 1,8%. Singura evoluție pozitivă a venit din segmentul de energie (producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat), care a crescut cu 4,1%, conform informațiilor transmise de Agerpres . Ajustat sezonier, scăderea rămâne: -3,1% la cinci luni Pe seria ajustată (care elimină influențele sezoniere), producția industrială a fost mai redusă cu 3,1% în primele cinci luni din 2026. Dinamica a fost trasă în jos tot de: industria prelucrătoare: -4,3%; industria extractivă: -1,8%. În același timp, segmentul de energie a consemnat o creștere de 3,6%. Mai 2026: creștere lunară pe seria brută, dar recul pe seria ajustată În luna mai 2026, față de aprilie 2026, producția industrială (serie brută) a crescut cu 3,1%, susținută de: industria prelucrătoare: +4,7%; industria extractivă: +1,5%. În schimb, producția și furnizarea de energie a scăzut cu 7,7%. Pe seria ajustată, producția industrială a scăzut cu 2,8% de la o lună la alta, ca urmare a diminuărilor din toate cele trei sectoare: energie (-3,2%), industria prelucrătoare (-2,4%) și industria extractivă (-1,1%). Comparativ cu mai 2025, scăderea este mai abruptă Față de luna mai 2025, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 7,3%, pe fondul scăderilor din: industria prelucrătoare: -7,9%; industria extractivă: -5,0%; energie: -3,8%. Pe seria ajustată, scăderea anuală a fost de 5,3%, determinată de industria prelucrătoare (-5,5%), industria extractivă (-4,8%) și energie (-3,1%). [...]
România rămâne pe ultimul loc în UE la durata medie a vieții profesionale, un semnal direct despre participarea redusă la muncă și ieșirile timpurii din piața muncii , potrivit HotNews , care citează date Eurostat publicate joi. În România, viața profesională durează în medie 32,7 ani , cel mai mic nivel din Uniunea Europeană. Contrastul este puternic cu țările din nord-vestul UE, unde durata medie a vieții active depășește frecvent 40 de ani. România, singura țară din UE cu scădere între 2015 și 2024 Între 2015 și 2024, durata așteptată a vieții active a crescut în toate statele UE, cu excepția României , notează Biroul de Statistică al UE. Cele mai mari creșteri au fost raportate în: Malta: +5,2 ani Ungaria: +4,8 ani Estonia: +4,4 ani Irlanda: +4,4 ani La polul opus, Spania, Suedia, Letonia și Austria au avut evoluții relativ stabile, cu creșteri de cel mult 2 ani. Unde se vede decalajul: media UE și țările cu peste 40 de ani de muncă În 2025, durata vieții active în UE a fost, în medie, 37,5 ani (față de 37,2 ani în 2024). Eurostat arată că în șapte țări durata medie este de 40 de ani sau mai mult : Olanda (44,0 ani), Suedia (43,4), Danemarca (42,6), Estonia (41,5), Irlanda (40,7), Germania (40,2) și Finlanda (40,1). La capătul clasamentului sunt România (32,7 ani), Italia (33,0) și Bulgaria (34,6) , potrivit Eurostat . Cauzele invocate: participarea femeilor, pensionări timpurii, muncă nedeclarată Materialul indică mai mulți factori care explică poziția României (și a Italiei) în coada clasamentului: participare scăzută a femeilor pe piața muncii, asociată cu ieșiri mai timpurii din activitate din motive de îngrijire a copiilor și obligații familiale; pensionări timpurii și pensii speciale , care pot reduce numărul mediu de ani lucrați; șomaj ridicat în rândul tinerilor și intrare întârziată pe piața muncii; muncă informală („la negru”) , care nu apare în statisticile oficiale; factori demografici și de sănătate , inclusiv speranță de viață mai scăzută și ieșiri din activitate din motive medicale; disparități mari între bărbați și femei în numărul de ani lucrați. Diferențe pe gen: România, printre cele mai slabe rezultate la femei În 2025, în UE se așteaptă ca bărbații să lucreze în medie 39,5 ani , iar femeile 35,4 ani . Pentru România, Eurostat indică o durată a vieții active așteptată de 36,0 ani la bărbați și 29,1 ani la femei , ceea ce plasează România între cele mai scăzute valori din UE la componenta feminină (alături de Italia și Grecia). În practică, aceste cifre contează pentru economie prin efectul asupra forței de muncă disponibile , a contribuțiilor la buget și a presiunii pe sistemul de pensii , într-un context european în care multe state își prelungesc, treptat, durata de viață profesională. [...]
Salariul mediu net a coborât cu 2,7% în mai, un semnal de volatilitate lunară alimentată de prime și rezultate operaționale , potrivit datelor publicate de INS și relatate de Agerpres . Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.684 lei, cu 159 de lei sub nivelul din aprilie, iar salariul mediu brut a scăzut cu 2,6%, la 9.483 lei (minus 257 de lei). De ce au scăzut salariile față de aprilie INS explică diminuarea prin efectul de bază după luni în care au fost acordate plăți ocazionale și beneficii care au umflat temporar veniturile: prime trimestriale/anuale, prime pentru performanță sau pentru sărbătorile de Paște, drepturi în natură, ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). În unele activități, scăderile au fost influențate și de „nerealizările de producție ori încasările mai mici”, în funcție de contracte și proiecte. „În luna mai 2026, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a scăzut ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (...). De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte)”, precizează INS. Unde s-au văzut cele mai mari variații La nivel de diviziuni CAEN, cele mai puternice scăderi ale câștigului salarial mediu net au fost în asigurări, reasigurări și fonduri de pensii (cu excepția sistemului public), cu minus 29,8%. INS mai indică scăderi între 10% și 20% în mai multe activități, între care extracția petrolului și gazelor, închiriere și leasing, fabricarea autovehiculelor, tutun, telecomunicații, cocserie și rafinare, industria farmaceutică. În același timp, au existat și creșteri punctuale: extracția minereurilor metalifere (+22,4%) și avansuri între 3% și 5,5% în activități precum decontaminare, fabricarea de mașini/echipamente, electronice și optice, respectiv transporturi aeriene. Diferențe mari între domenii: IT-ul rămâne în top, pescuitul la coadă Cele mai mari salarii medii nete au fost raportate în: programare și consultanță IT: 13.150 lei; extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 12.405 lei. La polul opus, cele mai mici valori au fost în: pescuit și acvacultură: 2.863 lei; alte activități de servicii: 2.895 lei. Sectorul bugetar: creșteri în educație, ușoară scădere în sănătate În mai 2026, față de aprilie, câștigul salarial mediu net a crescut în învățământ (+2,4%) și în administrația publică (+0,5%), dar a scăzut ușor în sănătate și asistență socială (-0,5%). Ce arată comparația anuală și salariul „real” Raportat la mai 2025, câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 3,2%. INS mai notează că indicele câștigului salarial real (care ține cont de evoluția prețurilor) a fost 93,1% de la un an la altul și 96,7% de la o lună la alta (mai față de aprilie 2026). [...]
