Știri
Știri din categoria Statistici
Livrările globale de PC-uri au scăzut cu 4,9% în T2 2026, însă Mac-urile Apple au crescut cu 10,1% față de anul trecut, într-o piață afectată de scumpiri și de lipsa unor componente-cheie, potrivit IT之家, care citează date IDC.
IDC estimează că în trimestrul 2 din 2026 s-au livrat la nivel global 68,2 milioane de PC-uri, în scădere de la 71,7 milioane în T2 2025. Scăderea pune capăt unei perioade de nouă trimestre consecutive de creștere a livrărilor.
IDC indică drept cauză importantă presiunea din lanțul de aprovizionare: deficitul de memorii DRAM și de cipuri de stocare NAND, care a dus la creșteri puternice de preț. În consecință, consumatorii ar fi mai puțin dispuși să își înlocuiască dispozitivele.
Directorul de cercetare IDC, Jitesh Ubrani, descrie o „decuplare” între volume și venituri: vânzările scad, dar veniturile cresc, deoarece producătorii majorează prețurile mai repede decât se reduce cererea.
IDC mai avertizează că, pe fondul slăbirii mediului macroeconomic, ritmul de creștere din a doua jumătate a lui 2026 ar putea încetini vizibil. Producătorii s-ar pregăti, totodată, pentru noi scumpiri în 2027, iar canalele de distribuție și-ar fi exprimat îngrijorarea privind nivelul stocurilor la prețuri ridicate.
În topul celor mai mari cinci producători, Apple este compania cu cea mai mare creștere anuală a livrărilor în T2 2026, conform IDC:
Categoria „Others” (alți producători) a totalizat 17,5 milioane de unități, în scădere cu 10,5% an/an, cu o cotă de 25,7%.
În acest context, mesajul principal al datelor IDC este că piața intră într-o fază de ajustare condusă de costuri și constrângeri de ofertă, iar creșterea Apple pe Mac iese în evidență tocmai pentru că vine pe fondul unei contracții generalizate a livrărilor.
Recomandate
Cifra de afaceri din industrie a intrat pe minus în S1, semnalând o frânare în prelucrătoare , în condițiile în care scăderea de ansamblu a fost de 0,5% în termeni nominali, pe fondul unui recul de 0,9% în industria prelucrătoare , potrivit datelor INS citate de Agerpres . În același interval (1 ianuarie – 30 iunie 2026 față de perioada similară din 2025), industria extractivă a consemnat o creștere de 10,2%, însă aceasta nu a compensat scăderea din prelucrătoare la nivelul totalului industriei. Unde s-au văzut scăderile în prima jumătate a anului Pe marile grupe industriale, declinul a fost concentrat în segmentele cu profil investițional și de consum: industria bunurilor de capital: -4,8%; industria bunurilor de folosință îndelungată: -4,3%; industria bunurilor de uz curent: -0,8%. În același timp, au existat și zone de creștere: industria energetică: +14,4%; industria bunurilor intermediare: +1,7%. Iunie a adus o revenire lunară, dar cu diferențe între sectoare În luna iunie 2026 față de luna precedentă, cifra de afaceri din industrie a crescut, în termeni nominali, cu 6,1% pe total, susținută de avansul din industria extractivă (+29,1%) și din industria prelucrătoare (+5,1%). La nivel de grupe industriale, creșterile au fost generalizate, cu excepția energiei: bunuri intermediare: +8,4%; bunuri de capital: +7,8%; bunuri de folosință îndelungată: +4,9%; bunuri de uz curent: +3,5%; industria energetică: -3,1%. Comparativ cu iunie 2025, industria a crescut Față de luna iunie 2025, cifra de afaceri din industrie a urcat cu 4,4% pe ansamblu, pe fondul creșterilor din industria extractivă (+49,7%) și industria prelucrătoare (+2,8%). Pe grupe industriale, dinamica a fost mixtă: creșteri: industria energetică (+28,4%), bunuri intermediare (+8,8%), bunuri de folosință îndelungată (+2,2%); scăderi: bunuri de capital (-0,8%), bunuri de uz curent (-0,5%). [...]
Aproape 12.000 de beneficiari de pensii de serviciu în iulie 2026, cu magistrații la o medie de 25.638 lei – datele centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) , citate de Economedia , arată atât dimensiunea sistemului, cât și diferențe mari între categoriile de beneficiari și ponderea finanțării din bugetul de stat. În iulie 2026, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost de 11.971 de persoane , cu un beneficiar în plus față de luna precedentă. Dintre aceștia, 7.925 aveau pensie plătită din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) , adică partea bazată pe contributivitate. Magistrații: cei mai mulți beneficiari și cea mai mare pensie medie Cea mai numeroasă categorie este cea a beneficiarilor Legii 303/2022 (statutul procurorilor și judecătorilor): 5.851 de persoane, dintre care 2.541 cu pensie din BASS. Tot aici se înregistrează și cea mai mare pensie medie de serviciu , de 25.638 lei , compusă din: 7.601 lei din BASS; 22.502 lei suportați din bugetul de stat . Cum arată restul categoriilor de pensii de serviciu (CNPP) Datele CNPP indică și alte grupuri relevante, cu niveluri medii semnificativ mai mici decât la magistrați: Corpul diplomatic și consular (Legea 216/2015): 776 beneficiari (683 cu pensie din BASS), pensie medie 7.036 lei , din care 3.063 lei din bugetul de stat. Funcționari publici parlamentari (Legea 215/2015): 860 beneficiari (651 cu pensie din BASS), pensie medie 6.276 lei , din care 3.527 lei din bugetul de stat. Personal aeronautic civil navigant (Legea 83/2015): 1.317 beneficiari (1.316 cu pensie din BASS), pensie medie 13.133 lei , din care 8.076 lei din bugetul de stat. Curtea de Conturi : 706 beneficiari (toți cu pensie din BASS), pensie medie 10.727 lei , din care 2.696 lei din bugetul de stat. Personal auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor (Legea 130/2015): 2.461 beneficiari (2.028 cu pensie din BASS), pensie medie 7.341 lei , din care 4.491 lei din bugetul de stat. În ansamblu, statisticile CNPP evidențiază că, deși numărul total de beneficiari rămâne relativ stabil de la o lună la alta, diferențele de cuantum și dependența de bugetul de stat variază puternic între categoriile de pensii de serviciu. [...]
Creșterea prognozată a debitului Dunării nu rezolvă problema de operare de la Cernavodă , pentru că nivelul rămâne mult sub normalul sezonier, potrivit datelor citate de Economedia din prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru 22–29 august 2026. La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș , debitul Dunării este estimat să rămână staționar în primele trei zile ale intervalului, la 1.300 mc/s, apoi să crească până la 1.550 mc/s spre finalul săptămânii viitoare. Chiar și așa, valoarea rămâne „mult sub” media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s. Debitul este un parametru operațional critic pentru centrala nucleară de la Cernavodă, iar nivelul extrem de scăzut al Dunării „a dus deja la oprirea reactoarelor” și a determinat autoritățile să adopte măsuri de urgență, inclusiv intervenții temporare în zona centralei (context detaliat în materialul Economedia ). Ce indică prognoza INHGA pentru final de august În prognoza trimestrială, hidrologii estimează pentru luna august un debit maxim al Dunării de 2.000 mc/s și un minim de 1.450 mc/s, interval care sugerează menținerea unui regim hidrologic slab față de reperele multianuale. Pentru râurile interioare, INHGA anticipează debite „în general staționare” în intervalul analizat, dar notează posibilitatea unor creșteri de niveluri și debite pe unele râuri din zonele de deal și munte, ca urmare a precipitațiilor prognozate, cu probabilitate mai mare în prima parte a intervalului, în special în Muntenia, Dobrogea, estul Olteniei și sudul Moldovei. Context: regim hidrologic sub medie pe scară largă Pentru august 2026, regimul hidrologic este estimat la 30–50% din mediile multianuale lunare, cu diferențe regionale: mai ridicat (50–80%) pe râurile din bazinul Prahovei și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului, dar sub 30% în mai multe bazine (inclusiv Crasna, Barcău, Crișuri, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea). Pe acest fond, INHGA avertizează și asupra unor posibile fenomene episodice în timpul ploilor torențiale: scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie și viituri rapide. [...]
Bucureștiul și câteva județe mari concentrează din nou cele mai multe firme nou-înființate , în timp ce o parte din țară rămâne la coada clasamentului, potrivit datelor ONRC citate de Economica . Distribuția teritorială indică o polarizare a antreprenoriatului, cu efecte directe asupra bazei locale de taxe, a cererii de spații și a pieței muncii. În primele șapte luni din 2026, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în Municipiul București (20.276, +6,4% față de ianuarie–iulie 2025) și în județele Ilfov (5.561, +7,38%), Cluj (4.266, +5,91%), Timiș (4.256, +7,39%), Iași (3.435, -3,89%) și Constanța (4.266, +5,91%), conform informațiilor transmise de ONRC și preluate de Agerpres. Unde se înființează cel mai puțin și unde se vede reculul La polul opus, cele mai puține înmatriculări au fost consemnate în județele Covasna (459, -4,18%), Mehedinți (527, -7,71%), Tulcea (530, -14,52%), Teleorman (544, -10,67%), Ialomița (606, +9,19%) și Caraș-Severin (605, -7,21%). Din perspectiva dinamicii, cele mai mari creșteri ale numărului de înmatriculări au fost în Călărași (+28,29%), Constanța (+18,63) și Giurgiu (+16,71%), iar cele mai semnificative scăderi în Alba (-25,04%), Tulcea (-14,52%) și Dolj (-14,35%). Domeniile care trag înmatriculările Pe sectoare, ONRC indică drept principale motoare ale înmatriculărilor: transport și depozitare: 14.916 (+6,05% față de primele șapte luni din 2025); comerț cu ridicata și cu amănuntul: 12.238 (-13,9%); activități profesionale, științifice și tehnice: 9.098 (+9,46%). Ultima lună raportată: iulie 2026 În iulie 2026 au fost înmatriculate 11.035 de persoane fizice și juridice, cele mai multe în București (2.784), Ilfov (752), Timiș (599) și Cluj (577). În ansamblu, datele susțin o tendință de concentrare a noilor înregistrări în jurul marilor poli economici, în timp ce județele cu volume mici rămân vulnerabile la scăderi, ceea ce poate amplifica diferențele regionale de investiții și ocupare. [...]
România a înlocuit accelerat cărbunele cu energie „verde” în S1, dar consumul raportat rămâne discutabil , arată datele sintetizate de Biziday pe baza statisticii oficiale a Institutului Național de Statistică (INSSE). Potrivit INSSE, în prima jumătate a anului producția de cărbune a scăzut cu 18%, în timp ce utilizarea gazelor naturale pentru producția de energie a crescut cu 7%, pe fondul unei majorări semnificative a importurilor de gaze, de 30% față de aceeași perioadă a anului trecut. Per ansamblu, resursele de energie au crescut ușor, însă creșterea a venit mai ales din surse cu emisii reduse. Creșteri puternice la hidro, eolian și fotovoltaic Înlocuirea surselor poluante s-a făcut prin avansul producției din: hidro: +18%; eolian: +8,3%; fotovoltaic: +42%. INSSE susține că în producția fotovoltaică a inclus și peste 350.000 de prosumatori, însă aici apare o limitare importantă: producția lor „nu este dispecerizată și nu poate fi măsurată exact”, pentru că energia este injectată în rețelele locale. Efectul se vede în Sistemul Energetic Național (SEN) mai degrabă ca o scădere a consumului, nu ca o producție măsurată direct. Importuri mai mici, exporturi mai mari, dar fără valoare în statistică În primele șase luni, importul de energie electrică a scăzut cu 10%, iar exportul a crescut cu 11%. Totuși, statistica publică doar volumele, nu și valoarea balanței: România tinde să exporte energie mai ieftină în timpul zilei (când produc fotovoltaicele) și să importe mai scump la orele de vârf, dimineața și seara. Consumul raportat scade, dar INSSE avertizează implicit prin metodologie INSSE, care precizează că a folosit date Transelectrica (administratorul SEN), consemnează o scădere a consumului de curent al populației cu 12% și o reducere a consumului pentru iluminatul public cu 5%. În contextul includerii prosumatorilor și al faptului că producția acestora nu este măsurată exact, această „scădere a consumului” rămâne însă incertă, fiind posibil să reflecte parțial energia injectată local. După cum notează analiza, tabloul din S1 surprinde situația de dinaintea debutului perioadei secetoase: din iulie, pe fondul scăderii dramatice a debitului Dunării , România ar fi ajuns să importe masiv curent la orele de seară. [...]
Consumul final de energie electrică a scăzut cu 3,3% în România în primul semestru din 2026, deși resursele totale de energie electrică au urcat cu 1,1%, potrivit datelor INS citate de Economica . Divergența dintre ofertă și cerere contează pentru piață: poate pune presiune pe prețuri și pe planificarea producției, în condițiile în care mixul de generare s-a schimbat vizibil. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, consumul final de energie electrică a fost de 24,113 miliarde kWh, cu 3,3% sub nivelul din aceeași perioadă din 2025. Scăderea a fost trasă în special de consumul populației, care s-a redus cu 11,8%. În economie, consumul final a coborât cu 0,6%, iar iluminatul public a scăzut cu 4,6%. Producția: minus pe termic și nuclear, plus pe hidro și fotovoltaic Resursele de energie electrică au totalizat 34,691 miliarde kWh, în creștere cu 369 milioane kWh față de primele șase luni din 2025. În interiorul producției, evoluțiile au fost neuniforme: termocentrale: 7,680 miliarde kWh, în scădere cu 485,2 milioane kWh (-5,9%); hidrocentrale: 7,489 miliarde kWh, în creștere cu 1,136 miliarde kWh (+17,9%); nuclear: 4,530 miliarde kWh, în scădere cu 598,6 milioane kWh (-11,7%); eolian: 3,273 miliarde kWh, în creștere cu 268,9 milioane kWh (+9%); solar (fotovoltaic): 3,259 miliarde kWh, în creștere cu 965,3 milioane kWh (+42,1%). Exporturi mai mari și pierderi/consum tehnologic în creștere Pe partea de fluxuri externe, exportul de energie electrică a urcat la 7,691 miliarde kWh, cu 789,2 milioane kWh mai mult (+11,4%). În același timp, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut la 2,887 miliarde kWh, în plus cu 405,8 milioane kWh (+16,4%), ceea ce înseamnă o cantitate mai mare de energie „cheltuită” pentru funcționarea sistemului și transport/distribuție. Context: resursele de energie primară, în scădere În paralel, resursele de energie primară au scăzut cu 4,1%, la 15,502 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 656.400 tep mai puțin decât în primul semestru din 2025. Producția internă a fost de 7,929 milioane tep (-2,6%), iar importurile au totalizat 7,572 milioane tep (-5,5%), conform datelor INS transmise de Agerpres . [...]
