Știri
Știri din categoria Statistici
Livrările globale de PC-uri au scăzut cu 4,9% în T2 2026, însă Mac-urile Apple au crescut cu 10,1% față de anul trecut, într-o piață afectată de scumpiri și de lipsa unor componente-cheie, potrivit IT之家, care citează date IDC.
IDC estimează că în trimestrul 2 din 2026 s-au livrat la nivel global 68,2 milioane de PC-uri, în scădere de la 71,7 milioane în T2 2025. Scăderea pune capăt unei perioade de nouă trimestre consecutive de creștere a livrărilor.
IDC indică drept cauză importantă presiunea din lanțul de aprovizionare: deficitul de memorii DRAM și de cipuri de stocare NAND, care a dus la creșteri puternice de preț. În consecință, consumatorii ar fi mai puțin dispuși să își înlocuiască dispozitivele.
Directorul de cercetare IDC, Jitesh Ubrani, descrie o „decuplare” între volume și venituri: vânzările scad, dar veniturile cresc, deoarece producătorii majorează prețurile mai repede decât se reduce cererea.
IDC mai avertizează că, pe fondul slăbirii mediului macroeconomic, ritmul de creștere din a doua jumătate a lui 2026 ar putea încetini vizibil. Producătorii s-ar pregăti, totodată, pentru noi scumpiri în 2027, iar canalele de distribuție și-ar fi exprimat îngrijorarea privind nivelul stocurilor la prețuri ridicate.
În topul celor mai mari cinci producători, Apple este compania cu cea mai mare creștere anuală a livrărilor în T2 2026, conform IDC:
Categoria „Others” (alți producători) a totalizat 17,5 milioane de unități, în scădere cu 10,5% an/an, cu o cotă de 25,7%.
În acest context, mesajul principal al datelor IDC este că piața intră într-o fază de ajustare condusă de costuri și constrângeri de ofertă, iar creșterea Apple pe Mac iese în evidență tocmai pentru că vine pe fondul unei contracții generalizate a livrărilor.
Recomandate
Scăderea salariului mediu net în august prelungește erodarea puterii de cumpărare , într-un context în care INS indică deja 14 luni consecutive de diminuare a salariului real, potrivit datelor citate de Agerpres . În august 2026, câștigul salarial mediu net a coborât la 5.688 de lei, cu 132 de lei mai puțin decât în iulie, ceea ce înseamnă o scădere de 2,3% de la o lună la alta. Câștigul salarial mediu brut a fost de 9.497 de lei, în minus cu 212 lei față de luna precedentă (-2,2%). De ce contează: salariul real rămâne pe trend descendent INS notează că august este a 14-a lună consecutivă de scădere a salariului real (salariul ajustat cu evoluția prețurilor, adică un indicator al puterii de cumpărare). Instituția arată că în iulie 2025 față de iulie 2024 indicele era 97,6%, iar „de atunci lunar a fost în scădere”. Pe termen scurt, indicele câștigului salarial real a fost de 97,5% în august față de iulie 2026, iar de la un an la altul (august 2026 față de august 2025) a fost 99,5%, conform datelor INS. Explicațiile INS pentru scăderea din august INS pune scăderea lunară a câștigului mediu net, în majoritatea activităților din sectorul economic, pe seama unor factori sezonieri și operaționali, între care: acordarea în lunile precedente a unor prime ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, inclusiv sume din profit și bilete de valoare; nerealizări de producție și încasări mai mici, în funcție de contracte/proiecte; concedii de odihnă, perioadă în care nu se acordă tichete de masă și alte drepturi salariale. Diferențe mari între domenii: IT și petrol, la vârf; servicii și pescuit, la coadă Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu net au fost raportate în: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.010 lei; extracția petrolului brut și a gazelor naturale: 11.760 de lei. La polul opus, cele mai mici salarii medii nete au fost în: alte activități de servicii: 2.985 de lei; pescuit și acvacultură: 2.998 de lei. Unde au fost cele mai mari variații lunare Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net, la nivel de diviziuni CAEN , au fost consemnate în: fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor: -18,3%; activități de arhitectură și inginerie, testări și analiză tehnică, fabricarea altor mijloace de transport, activități juridice și de contabilitate, precum și extracția petrolului brut și a gazelor naturale: între -10,5% și -14%. Pe de altă parte, cele mai semnificative creșteri au fost în: jocuri de noroc și pariuri: +8%; producție cinematografică, video și programe de televiziune, înregistrări audio și editare muzicală, difuzare și transmitere de programe, agenții de știri și alte activități de distribuție de conținut, activități sportive, recreative și distractive, fabricarea produselor din tutun: între +3% și +6,5%. Sectorul bugetar: scăderi ușoare În sectorul bugetar, în august 2026 față de iulie 2026, câștigul salarial mediu net a scăzut ușor în: sănătate și asistență socială: -1,1%; învățământ: -1%; administrația publică: -0,6%. Raportat la august 2025, câștigul salarial mediu net a fost mai mare cu 5,6% în august 2026, însă INS indică, prin indicele câștigului salarial real, că puterea de cumpărare nu a crescut în același ritm. [...]
Ritmul creșterilor salariale încetinește, dar se stabilizează în teritoriu , cu mai puține județe care intră pe scădere și cu tot mai multe care trec pragul de 1.000 de euro net (aprox. 5.341 lei) pe lună, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , bazată pe datele Institutului Național de Statistică . La jumătatea lui 2026, semnalul principal este că „frânarea” salariilor începe să se atenueze: în iunie 2026, nouă județe au avut salariul mediu net mai mic decât în iunie 2025, în scădere de la 12 județe aflate pe minus în aprilie, conform calculelor ZF. Mai puține județe pe minus, mai multe peste pragul de 1.000 de euro net În iunie 2026, 11 județe au ajuns la un salariu mediu net de 1.000 de euro sau mai mult. În același timp, cele mai mari salarii rămân concentrate în centrele economice mari: București, Cluj, Timiș și Sibiu. Pe dinamica anuală, Sibiul rămâne județul cu cea mai puternică creștere: +11,5% în iunie 2026 față de iunie 2025, singurul avans „cu două cifre” la nivel județean. În aprilie, tot Sibiul era lider, dar cu o creștere mai mică, de 10,2%. Context național: salariul mediu net, +3,5% în iunie La nivel național, salariul mediu net a ajuns în iunie 2026 la 5.734 de lei, în creștere cu 3,5% față de iunie 2025. Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de resurse umane BPI România , pune evoluțiile din 2026 în legătură cu incertitudinile legate de inflație și cu efectul creșterii salariului minim. „Unii au mărit chiar în două tranşe salariile ca să se ajusteze mai bine cu inflaţia. Nu aşteptăm creşteri suplimentare, odată ce şi creşterea salariului minim va fi fost absorbită.“ În acest context, angajatorii ar fi folosit ca reper procentul de 6,7% al majorării salariului minim, aplicată de la 1 iulie, mai notează analiza. [...]
Veniturile medii ale gospodăriilor au urcat în T2 2026, dar cheltuielile continuă să crească ușor mai repede , ceea ce indică o presiune persistentă asupra bugetelor, în pofida unei reveniri susținute de salariile din mediul privat, potrivit Biziday , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INSSE). INS a calculat pentru trimestrul al doilea din 2026 un venit mediu lunar pe gospodărie de 10.204 lei . Față de trimestrul I 2026, creșterea este de 8% , iar comparativ cu aceeași perioadă din 2025, veniturile sunt mai mari cu 7,4% . Publicația notează că dinamica sugerează o revenire a veniturilor, „în special din salarii”, după scăderile din toamnă și iarnă. Cheltuielile rămân la un nivel ridicat în raport cu veniturile Cheltuielile totale medii lunare ale unei gospodării au fost de 8.650 lei în T2 2026, adică 84,8% din venituri . Comparativ cu trimestrul I 2026, cheltuielile au crescut cu 635 lei pe gospodărie (echivalentul a +8,2% ), iar față de T2 2025 sunt mai mari cu 7,6% . Biziday subliniază că variațiile trimestriale pot fi influențate de sezonalitate (Paște, concedii), în timp ce comparațiile anuale sunt mai relevante statistic. Inflația și taxele împing gospodăriile spre ajustarea consumului În contextul unei inflații „foarte mari, de peste 10% ” în a doua parte a anului 2026, publicația arată că impactul se vede în cheltuielile nominale, dar „numai parțial”, ceea ce ar indica o redimensionare a consumului , inclusiv la nivelul cheltuielilor de întreținere. În același timp, gospodăriile ar fi nevoite să aloce un procent mai mare pentru taxe și impozite . Pe partea de venituri, în condițiile tăierilor salariale din sectorul bugetar, evoluția din T2 ar sugera o creștere a salariilor în mediul privat , menționată ca fiind reflectată și în statistica INSSE. [...]
Creșterea șomajului la 3,26% în august indică o presiune persistentă pe piața muncii , în condițiile în care numărul total al șomerilor a urcat la 260.919 de persoane, potrivit Economedia , care citează date ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) . Rata șomajului înregistrat la nivel național a crescut cu 0,01 puncte procentuale față de luna precedentă, până la 3,26%. Din totalul șomerilor, 61.718 au fost șomeri indemnizați și 199.201 neindemnizați. Pe componente, dinamica este mixtă: numărul șomerilor indemnizați a crescut cu 3.960 de persoane față de luna anterioară, în timp ce șomerii neindemnizați au scăzut cu 2.930 de persoane, conform ANOFM. Unde se concentrează șomajul: ruralul domină Distribuția pe medii de rezidență arată o concentrare puternică în mediul rural: 188.421 de șomeri provin din rural, față de 72.498 din urban. Structura pe gen și vârstă La 31 august 2026, ANOFM raportează 127.510 șomeri femei și 133.409 șomeri bărbați. Pe grupe de vârstă, cei mai mulți șomeri aveau peste 55 de ani (65.981), urmați de categoria 40–49 de ani (61.052). La polul opus se află persoanele între 25 și 29 de ani (14.675). Educația, factor major în profilul șomajului ANOFM indică o pondere ridicată a șomerilor cu nivel educațional scăzut: șomerii fără studii și cei cu educație primară reprezintă 28,48% din total, iar cei cu educație gimnazială 33,17%. Șomerii cu studii universitare au o pondere de 5,09%. „Referitor la structura şomajului după nivelul de educaţie, şomerii fără studii şi cei cu nivel de educaţie primar au o pondere însemnată în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (28,48%). Şomerii cu nivel de educaţie gimnazial reprezintă 33,17% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare 5,09%.” În lipsa altor detalii în comunicatul citat, datele descriu mai ales compoziția șomajului înregistrat, cu o concentrare în rural și în rândul persoanelor mai în vârstă și cu educație redusă—categorii care, de regulă, se reintegrează mai greu pe piața muncii. [...]
Peste jumătate dintre români spun că vor reduce cheltuielile în următoarele șase luni , pe fondul unor așteptări aproape unanime de scumpiri și al unui sentiment economic care rămâne puternic negativ, potrivit datelor din Indexul Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP prezentate de Economedia . Mesajul dominant pentru economie este unul de prudență: gospodăriile își ajustează bugetele și își calibrează deciziile pentru „rezistență”, nu pentru o revenire rapidă. Indexul Sentimentului Economic a urcat marginal, de la -39,5 puncte în iunie la -38,1 puncte, dar fără să indice o schimbare de climat. În același timp, 86,1% dintre respondenți se așteaptă ca prețurile să crească în următoarele șase luni, iar 51,2% nu cred că situația economică se va îmbunătăți în viitorul previzibil. Semnalul cu impact direct: intenția de a cheltui mai puțin Sondajul arată o înclinație netă spre restrângerea consumului: 56,4% dintre români declară că intenționează să cheltuiască mai puțin în următoarele șase luni (30,7% „ceva mai puțin” și 25,7% „mult mai puțin”). Doar 9,4% spun că vor cheltui mai mult, iar 33% estimează cheltuieli „aproximativ la fel”. Această tendință este relevantă economic pentru că sugerează presiune asupra cererii interne, într-un context în care inflația „percepută” rămâne, în evaluarea INSCOP, „nucleul dur” al pesimismului. De ce persistă prudența: scumpiri așteptate și redresare împinsă în viitor Pe lângă așteptările de creștere a prețurilor (86,1%), percepția asupra redresării rămâne slabă: 4,3% cred că oamenii vor simți o îmbunătățire clară în următoarele 6 luni, 6% în 6–12 luni, 15,9% peste 1–2 ani, iar 17,1% peste mai mult de 2 ani. Majoritatea relativă (51,2%) nu vede o îmbunătățire în viitorul previzibil. Directorul INSCOP Research , Remus Ștefureac, descrie această evoluție ca o „normalizare a incertitudinii economice”, în sensul adaptării deciziilor la ipoteza că dificultățile vor persista: „Nu asistăm la o schimbare de climat, ci la o stabilizare a unei stări de neîncredere în economie deja instalată.” Venituri: experiență încă slabă, așteptări ușor mai bune În ultimele 12 luni, 12,2% dintre respondenți spun că veniturile le-au crescut, 44,5% că au rămas la fel, iar 42,3% că s-au diminuat. Pentru următoarele șase luni, așteptările se îmbunătățesc față de iunie: 16,3% anticipează creșterea veniturilor familiei, 45,1% se așteaptă să rămână la fel, iar 34,7% prevăd o scădere. Totuși, această ușoară îmbunătățire a anticipațiilor nu se traduce într-o relaxare a temerilor legate de puterea de cumpărare, în condițiile în care scumpirile sunt văzute ca aproape inevitabile. „Paradoxul” din date: pesimism, dar mai multe intenții de acțiune Deși tabloul general rămâne negativ, sondajul indică o creștere a intențiilor de economisire și a unor achiziții, interpretată ca adaptare, nu ca revenire a optimismului. Printre intențiile declarate pentru următoarele șase luni: economisire în depozit bancar: 27,4% (de la 20,6% în iunie); cumpărare de euro: 24,1% (de la 17%); cumpărare de electrocasnice/mobilier: 34,1% (de la 23,6%); cumpărare de mașină: 15,4% (de la 9,5%); cumpărare de locuință: 11,3% (de la 8,7%); cumpărare de titluri de stat: 7,3% (de la 5,2%). Metodologie Datele au fost culese în perioada 1–7 septembrie 2026, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±2,95%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Valul de insolvențe din Germania se adâncește, iar presiunea se vede deja în sectoare-cheie , cu transportul și depozitarea, hotelăria și construcțiile în topul domeniilor afectate, potrivit datelor preliminare citate de Economica . În iunie, tribunalele locale au înregistrat 2.266 de solicitări de insolvență ale companiilor, în creștere cu 15,8% față de aceeași lună din 2025. Destatis (Oficiul federal de statistică) notează că „ușoara redresare din mai nu a continuat”, semnalând că deteriorarea nu este un episod izolat, ci o tendință care persistă în prima parte a anului. Unde se concentrează riscul: sectoarele cu cele mai multe insolvențe În perioada ianuarie–iunie 2026, Germania a avut 36,2 insolvențe la 10.000 de companii. Cele mai afectate domenii au fost: transport și depozitare: 71,6 cazuri la 10.000 de companii; industria hotelieră: 59,6; construcții: 53,4. În paralel, insolvențele consumatorilor au crescut cu 5,1%, la 6.839 de cazuri, ceea ce indică o presiune mai largă asupra economiei, dincolo de mediul corporativ. Impact financiar: creanțe mai mici, dar volum ridicat de cazuri Creanțele creditorilor înregistrate în instanțele locale în primul semestru din 2026 au totalizat aproximativ 18,5 miliarde de euro (aprox. 92,5 miliarde lei), în scădere de la 28,2 miliarde de euro (aprox. 141 miliarde lei) în primul semestru din 2025. Datele sugerează că, deși numărul cazurilor urcă, mărimea medie a expunerilor raportate poate fi mai redusă decât anul trecut (fără ca sursa să detalieze distribuția pe companii). Ce urmează: tendința ar putea continua până în 2027 Pe fondul unei scăderi prelungite a activității economice, agenția de credit Creditreform nu se așteaptă la o schimbare semnificativă a tendinței până în 2027. Analiștii avertizează că numărul insolvențelor ar putea crește și mai mult în 2026 față de 2025, pe măsură ce mai multe sectoare se confruntă cu „provocări majore”, fiind menționate explicit industria auto și cea medicală. [...]
