Știri
Știri din categoria Statistici
Debitului scăzut al Dunării îi corespunde un risc operațional pentru energie, după ce autoritățile au început procedurile de oprire a Centralei nucleare de la Cernavodă, în contextul în care fluviul are la intrarea în țară un debit mult sub media perioadei, potrivit news.ro.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) anunță că, în intervalul 12–13 august 2026, ora 07:00, debitul Dunării la intrarea în România (secțiunea Baziaș) a fost staționar în ultimele 25 de ore, la 1.350 m³/s, față de media multianuală a lunii august de 3.900 m³/s.
Până vineri, la ora 07:00, hidrologii estimează o ușoară creștere a debitului la intrarea în țară, până la 1.400 m³/s.
Pentru sectorul din aval de Porțile de Fier, INHGA indică o evoluție mixtă:
Din cauza debitului scăzut al fluviului, joi dimineață autoritățile au început procedurile de oprire a Centralei nucleare de la Cernavodă, conform informațiilor transmise.
De la orele prânzului, centrala urmează să fie complet oprită; în ultimele zile, aceasta a furnizat în Sistemul Energetic Național aproximativ 680 MW.
Recomandate
Creșterea prognozată a debitului Dunării nu rezolvă problema de operare de la Cernavodă , pentru că nivelul rămâne mult sub normalul sezonier, potrivit datelor citate de Economedia din prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) pentru 22–29 august 2026. La intrarea în țară, în secțiunea Baziaș , debitul Dunării este estimat să rămână staționar în primele trei zile ale intervalului, la 1.300 mc/s, apoi să crească până la 1.550 mc/s spre finalul săptămânii viitoare. Chiar și așa, valoarea rămâne „mult sub” media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s. Debitul este un parametru operațional critic pentru centrala nucleară de la Cernavodă, iar nivelul extrem de scăzut al Dunării „a dus deja la oprirea reactoarelor” și a determinat autoritățile să adopte măsuri de urgență, inclusiv intervenții temporare în zona centralei (context detaliat în materialul Economedia ). Ce indică prognoza INHGA pentru final de august În prognoza trimestrială, hidrologii estimează pentru luna august un debit maxim al Dunării de 2.000 mc/s și un minim de 1.450 mc/s, interval care sugerează menținerea unui regim hidrologic slab față de reperele multianuale. Pentru râurile interioare, INHGA anticipează debite „în general staționare” în intervalul analizat, dar notează posibilitatea unor creșteri de niveluri și debite pe unele râuri din zonele de deal și munte, ca urmare a precipitațiilor prognozate, cu probabilitate mai mare în prima parte a intervalului, în special în Muntenia, Dobrogea, estul Olteniei și sudul Moldovei. Context: regim hidrologic sub medie pe scară largă Pentru august 2026, regimul hidrologic este estimat la 30–50% din mediile multianuale lunare, cu diferențe regionale: mai ridicat (50–80%) pe râurile din bazinul Prahovei și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului, dar sub 30% în mai multe bazine (inclusiv Crasna, Barcău, Crișuri, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea). Pe acest fond, INHGA avertizează și asupra unor posibile fenomene episodice în timpul ploilor torențiale: scurgeri importante pe versanți, torenți, pâraie și viituri rapide. [...]
Deși PIB-ul a urcat cu 2,1% în T3 față de T2, economia rămâne în contracție pe primele nouă luni , potrivit datelor INS citate de Mediafax . Imaginea de ansamblu indică o revenire trimestrială, dar insuficientă pentru a compensa scăderea acumulată față de 2025. Pe comparația anuală, în trimestrul III din 2026 PIB-ul a înregistrat o creștere de 0,1% față de același trimestru din 2025 pe seria brută și de 0,3% pe seria ajustată sezonier (adică după eliminarea variațiilor sezoniere). Față de trimestrul anterior, avansul a fost de 2,1%. De ce contează: creșterea din T3 nu schimbă încă trendul din 2026 În perioada 1 ianuarie–30 septembrie 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,3% comparativ cu aceeași perioadă din 2025 pe seria brută și cu 1,0% pe seria ajustată sezonier, conform INS. Asta înseamnă că, în pofida accelerării din trimestrul III, economia rămâne pe minus la nivelul întregului an, până la acest moment. Revizuiri statistice: INS a recalculat seria ajustată sezonier INS precizează că seria ajustată sezonier a PIB-ului trimestrial a fost recalculată după includerea estimărilor pentru trimestrul III 2026, ceea ce a dus la revizuiri față de varianta publicată în octombrie 2026. Publicația nu detaliază amplitudinea revizuirilor, ci doar faptul că acestea au avut loc. Context bugetar: așteptări pentru 2027 În același context, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat că prognozele bugetare pentru 2027 indică o creștere economică de 1,7–1,8 și că se aștepta ca trimestrul III să fie unul „de revenire”, potrivit informațiilor citate. [...]
Încrederea ridicată în 112 indică un serviciu public folosit pe scară largă , cu potențial direct de a susține funcționarea operațională a intervențiilor de urgență, potrivit datelor prezentate de Digi24 . Un sondaj INSCOP Research arată că peste 80% dintre români declară că au încredere în serviciul 112, iar aproape șase din zece spun că au apelat cel puțin o dată numărul unic de urgență. Ce arată cifrele despre utilizare și încredere Conform cercetării realizate la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, 81,2% dintre respondenți au declarat că au foarte multă sau destul de multă încredere în serviciul 112. Structura răspunsurilor indică: 38,2%: „foarte multă” încredere 43,1%: „destul de multă” încredere La polul opus, 16,6% spun că au „destul de puțină” sau „foarte puțină” încredere (12,1% respectiv 4,5%), iar 2,2% nu au știut sau nu au dorit să răspundă. Pe partea de utilizare, 58,3% dintre respondenți afirmă că au apelat cel puțin o dată 112 pentru a semnala o urgență. În același timp, 40,9% spun că nu au folosit niciodată serviciul, iar 0,8% nu au răspuns. De ce contează operațional: încrederea se leagă de experiența directă Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , pune nivelul ridicat de încredere pe seama utilității percepute a serviciului și a accesibilității lui, într-un context mai larg de neîncredere în instituții. „Într-un climat social marcat de neîncredere în numeroase instituții ale statului, nivelul foarte ridicat de încredere în serviciul 112 arată că românii apreciază serviciile publice operate de stat atunci când le percep ca fiind utile, accesibile și capabile să răspundă unor nevoi concrete.” Acesta mai arată că folosirea repetată poate consolida încrederea prin contact direct cu serviciul. „Faptul că majoritatea românilor au apelat cel puțin o dată la serviciul 112 arată cât de prezent este acesta în viața de zi cu zi și sugerează că încrederea ridicată nu se bazează doar pe imaginea publică a serviciului 112, ci poate fi susținută și de experiența directă a cetățenilor.” În același context, Ștefureac amintește că, potrivit datelor statistice publice, în ultimii 20 de ani serviciul 112 a fost apelat de peste 300 de milioane de ori. Cum a fost realizat sondajul Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026, prin metoda „mixed-mode secvențial” (CATI–CAWI, adică interviuri telefonice asistate de calculator și chestionare online). Eșantionul a inclus 1.197 persoane (1.081 CATI și 116 CATI to CAWI), reprezentativ pentru populația neinstituționalizată din România de 18 ani și peste, iar eroarea maximă admisă este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%. Detaliile metodologice sunt disponibile în documentul INSCOP: sondajului . [...]
Șase industrii au trecut de pragul de 10.000 lei net, semn că presiunea pe costurile cu forța de muncă se extinde dincolo de IT , potrivit unei analize din Ziarul Financiar , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) pentru august 2026. Datele arată că sectoarele cel mai bine plătite rămân un „grup distinct” față de restul economiei: în IT salariul mediu net a ajuns la 13.010 lei pe lună în august, în timp ce alte șase domenii au depășit 10.000 lei net. Unde se concentrează salariile mari și de ce contează În fruntea clasamentului rămân activitățile din IT, urmate de două ramuri din zona petrol și gaze, ceea ce indică o competiție puternică pentru specialiști în industrii cu cerere ridicată și bazin relativ limitat de candidați. În topul menționat de analiză, primele trei poziții sunt: programare și consultanță în tehnologia informației: 13.010 lei net/lună (august 2026); extracția petrolului și gazelor : 11.760 lei net/lună ; fabricarea produselor de cocserie și din prelucrarea țițeiului: 11.478 lei net/lună . În același timp, transporturile aeriene „vin din urmă”, cu un nivel care a trecut de 10.000 lei net. Domeniile care au intrat în „clubul” de peste 10.000 lei net Pe lângă IT și segmentele din oil&gas, analiza mai indică mai multe activități care au depășit pragul de 10.000 lei net în august: transporturi aeriene: 10.732 lei net/lună ; activități de editare: 10.698 lei net/lună ; activitățile centralelor, birourilor administrative, managementului și consultanței: 10.413 lei net/lună ; industria tutunului: 10.285 lei net/lună . Ritmul din IT: creștere anuală de 7,9% Pentru IT, Ziarul Financiar notează că salariul mediu net din august este cu 7,9% peste nivelul de anul trecut și o descrie drept „una dintre cele mai mari creșteri din IT din ultimii ani”. În interpretarea citată în articol, explicația ține de raportul cerere–ofertă pe piața muncii: „Sunt domenii care sunt mai «hot» şi acolo numărul de candidaţi nu este atât de mare. Deci totul ţine de cerere şi de ofertă.” Pentru companii, extinderea numărului de industrii cu salarii medii nete de peste 10.000 lei sugerează o presiune mai largă pe bugetele de personal, nu doar în tehnologie, ci și în energie și servicii specializate. [...]
Minimele de până la -10,5°C cresc riscul de îngheț local și pot afecta operațiunile din transport și agricultură , după noaptea 7–8 noiembrie, când temperaturile au fost negative pe aproape întreg teritoriul țării, potrivit datelor ANM citate de Mediafax . Cele mai scăzute valori s-au înregistrat în estul Transilvaniei, în special în depresiunile intramontane, unde aerul rece s-a acumulat peste noapte. La Miercurea-Ciuc s-au măsurat -10,5°C, la Toplița -9,9°C, iar la Poiana Stampei -9,6°C. Temperaturile au coborât la -9,9°C și la Întorsura Buzăului, în timp ce la Predeal minima a fost de -8,6°C. Unde s-a resimțit cel mai puternic răcirea Harta ANM indică minime negative inclusiv în marile orașe: Cluj-Napoca: -4,9°C Brașov: -5,7°C Sibiu: -4,4°C Iași: -3,4°C În nord, s-au înregistrat -6,8°C la Satu Mare, -5,6°C la Botoșani și -5,8°C la Suceava. În vest, Timișoara a avut -2,6°C, iar Oradea -1°C. În sud, au fost -0,2°C la Alexandria, -2,1°C la Giurgiu și -2,4°C la Călărași, iar pe litoral Constanța a coborât la -1,6°C și Mangalia la -0,3°C. Excepțiile: câteva minime pozitive În vest și sud-vest au existat zone cu temperaturi peste zero: Șiria (Arad) a avut 4,1°C, Caransebeș 0,7°C, Drobeta-Turnu Severin 1,4°C, iar Pitești 1,9°C. Explicația ANM: inversiunea termică în depresiuni Mediafax arată că frigul accentuat din estul Transilvaniei este favorizat de relieful depresionar și de inversiunea termică: în nopți cu cer senin și vânt slab, solul pierde rapid căldură, aerul rece (mai dens) coboară și rămâne „blocat” în zonele joase, ceea ce duce la minime foarte scăzute în localități precum Miercurea-Ciuc și Întorsura Buzăului. Ce urmează: maxime de 7–13°C, dar nopți reci în continuare Pentru duminică, 8 noiembrie, prognoza indică maxime în general între 7 și 13°C, cu cer predominant senin, dar și posibilitatea apariției norilor joși; dimineața și noaptea, izolat, se poate forma ceață cu depuneri de chiciură. Noaptea următoare, minimele ar urma să fie între -7 și 4°C, iar în depresiunile din estul Transilvaniei pot ajunge din nou spre -12°C. Luni, 9 noiembrie, maximele sunt estimate între 6 și 13°C, cu cer temporar noros și ploi slabe posibile pe arii restrânse în vest și sud-vest. În București, maxima de duminică este de aproximativ 9–10°C, iar luni sunt așteptate 10–11°C. Pe termen de câteva săptămâni, estimările ANM (actualizate la 6 noiembrie) arată că în intervalul 9–15 noiembrie temperaturile medii vor fi ușor sub normal în regiunile extracarpatice, iar precipitațiile ar putea fi mai abundente în vest și local în centru. Pentru 16–22 noiembrie sunt estimate temperaturi medii ușor peste normal, iar spre finalul lunii regimul termic ar urma să revină aproape de mediile climatologice. [...]
Românii indică drept prioritate crearea de locuri de muncă pentru tineri , înaintea măsurilor de reducere a inflației și a costului vieții, potrivit datelor publicate de INSCOP , care preia concluziile unui sondaj realizat de INSCOP Research în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026. Sondajul arată că 23,9% dintre respondenți consideră că noul guvern ar trebui să aibă ca prioritate „în primul rând” crearea de locuri de muncă pentru tineri. Pe locul al doilea se află reducerea inflației și a costului vieții, menționată de 19,2%, iar pe locul al treilea creșterea veniturilor populației, indicată de 16,4%. Din perspectiva impactului economic, ierarhia sugerează că presiunea socială se concentrează pe piața muncii și pe puterea de cumpărare, două zone care influențează direct consumul și, implicit, dinamica economiei interne. În același timp, faptul că reducerea inflației și a costului vieții apare imediat după ocuparea forței de muncă indică așteptări de măsuri cu efect rapid în bugetele gospodăriilor. Materialul publicat de INSCOP menționează că datele provin dintr-un sondaj INSCOP Research și trimite la articolul G4Media pentru detalii suplimentare, însă în conținutul disponibil aici nu apar alte rezultate sau defalcări care să permită o analiză mai fină pe categorii de populație ori pe alte priorități. [...]
