Știri
Știri din categoria Statistici
Bucureștiul a concentrat 557.319 sosiri de turiști în ianuarie–aprilie 2026, un volum care pune presiune directă pe capacitatea de cazare și pe gradul de ocupare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică citate de Economica.
Din totalul sosirilor înregistrate în Capitală, cele mai multe au fost consemnate în hoteluri: 463.122, adică 83% din total. Pe locul următor s-au situat apartamentele și camerele de închiriat, cu 77.511 sosiri (14% din total).
În perioada ianuarie–aprilie 2026, numărul total al înnoptărilor în București a fost de 1.146.632. Cea mai mare valoare lunară a fost în martie, cu 316.692 de înnoptări, iar cea mai mică în ianuarie, cu 246.476.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a variat între 35,6% în ianuarie și 42,6% în martie, ceea ce indică o creștere a ocupării în lunile de început de primăvară.
La nivel național, în structurile de primire turistică din România (inclusiv apartamente și camere de închiriat) au fost înregistrate 3,166 milioane sosiri de turiști în primele patru luni ale anului, iar numărul de înnoptări a fost de 5,969 milioane, conform INS.
Recomandate
Insolvențele au urcat cu peste 12% în S1 2026, cu presiune concentrată în București și în câteva sectoare-cheie , potrivit datelor ONRC citate de Economica . În primele șase luni din 2026, cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București: 725 de cazuri, în creștere cu 6,93% față de aceeași perioadă din 2025. Unde se vede cel mai puternic creșterea După București, următoarele județe au avut cele mai multe insolvențe în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026: Bihor: 275 (minus 5,82%) Cluj: 218 (minus 15,18%) Timiș: 187 (plus 18,35%) Ilfov: 185 (plus 8,82%) Prahova: 138 (plus 23,21%) La polul opus, cele mai puține insolvențe au fost consemnate în: Covasna: 17 (plus 13,33%) Harghita: 18 (0% – fără modificări) Botoșani: 21 (plus 10,53%) Mehedinți: 24 (plus 4,35%) Sălaj: 24 (minus 46,67%) Teleorman: 29 (plus 70,59%) Ritmul din iunie: 709 insolvențe într-o singură lună Numai în luna iunie au intrat în insolvență 709 firme și PFA. Cele mai multe au fost în: București: 119 Bihor: 63 Ilfov: 45 Timiș: 42 Cluj: 29 Prahova: 29 Sectoarele care trag în sus statistica Pe domenii de activitate, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în: Comerț cu ridicata și amănuntul: 229 (plus 388,14% față de S1 2025) Construcții: 210 (plus 412,20%) Transport și depozitare: 132 (plus 266,67%) Industria prelucrătoare: 128 (plus 312,90%) Creșterile procentuale foarte mari pe aceste sectoare indică o deteriorare rapidă a situației pentru firmele din lanțurile de distribuție, șantiere și logistică, cu potențial de propagare în restul economiei prin întârzieri la plată și blocaje în relațiile comerciale. [...]
Diferența dintre salariile din România trece de 10.000 de lei net pe lună între domenii , potrivit unei analize din Adevărul bazate pe datele Institutului Național de Statistică (INS) pentru luna mai 2026, un semnal al polarizării pieței muncii între sectoare cu specializare ridicată și activități cu productivitate mai mică. Salariul mediu net pe economie a fost de 5.684 lei în mai 2026, în scădere cu 159 de lei față de aprilie (minus 2,7%), iar salariul mediu brut a fost 9.483 lei, cu 257 de lei sub luna precedentă. INS explică scăderea în principal prin faptul că în lunile anterioare au fost acordate prime ocazionale și bonusuri care au ridicat temporar mediile din unele domenii; în alte sectoare, diminuarea producției sau a încasărilor a tras câștigurile în jos. Unde sunt cele mai mari salarii: IT, energie, finanțe În vârful clasamentului sunt domenii cu nivel ridicat de specializare. Pe primul loc se află activitățile de programare și consultanță IT, cu un salariu mediu net de 13.150 lei în mai 2026, urmate de extracția petrolului brut și a gazelor naturale (12.405 lei net). Top 10 domenii cu cele mai mari salarii medii nete (mai 2026): Activități de programare și consultanță în tehnologia informației – 13.150 lei net Extracția petrolului brut și a gazelor naturale – 12.405 lei net Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului – 11.310 lei net Activități de editare – 10.914 lei net Intermedieri financiare – 10.795 lei net Transporturi aeriene – 10.774 lei net Fabricarea produselor din tutun – 10.736 lei net Activități de management și consultanță în management – 10.698 lei net Activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii – 9.531 lei net Activități de servicii anexe extracției – 9.184 lei net Diferența dintre primul loc și media pe economie este de aproape 7.500 de lei lunar, conform calculelor prezentate în material. Unde sunt cele mai mici salarii: servicii și activități sezoniere La polul opus, INS indică domenii în care salariul mediu net rămâne sub 4.000 de lei, în special în activități cu productivitate mai redusă, sezoniere sau cu pondere mai mare a muncii cu calificare redusă. Top 10 domenii cu cele mai mici salarii medii nete (mai 2026): Pescuit și acvacultură – 2.863 lei net Alte activități de servicii – 2.895 lei net Activități de asistență socială fără cazare – 2.970 lei net Activități de investigații și protecție – 3.226 lei net Restaurante și alte activități de servicii de alimentație – 3.348 lei net Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3.443 lei net Activități de peisagistică și servicii pentru clădiri – 3.447 lei net Fabricarea de mobilă – 3.687 lei net Repararea și întreținerea calculatoarelor, a articolelor personale și de uz gospodăresc și a autovehiculelor – 3.743 lei net Hoteluri și alte facilități de cazare – 3.823 lei net Între cel mai bine plătit domeniu și ultimul din clasament este o diferență de peste 10.000 de lei net pe lună. Scăderi lunare în multe sectoare și presiune pe puterea de cumpărare INS arată că în mai, în cea mai mare parte a economiei, câștigul salarial mediu net a scăzut față de aprilie, pe fondul dispariției unor plăți excepționale (prime trimestriale/anuale, bonusuri de performanță). Printre cele mai mari scăderi sunt menționate asigurările și fondurile de pensii (minus 29,8%) și mai multe domenii cu scăderi „între 10% și 20%”, inclusiv extracția petrolului și gazelor, leasingul, fabricarea autovehiculelor, tutunul și telecomunicațiile. Chiar și IT-ul a avut o scădere față de aprilie, „cuprinsă între 7% și 9%”. Pe de altă parte, au existat și creșteri lunare, cea mai mare fiind în extracția minereurilor metalifere (plus 22,4%), alături de avansuri „între 3% și 5,5%” în decontaminare, fabricarea de utilaje, electronice și transporturi aeriene. În sectorul bugetar, salariul mediu net a crescut în învățământ (plus 2,4%) și administrație publică (plus 0,5%), în timp ce în sănătate și asistență socială a scăzut ușor (minus 0,5%). Deși față de mai 2025 salariul mediu net a crescut cu 3,2%, INS indică o erodare a puterii de cumpărare: indicele câștigului salarial real a fost de 93,1% în mai 2026 comparativ cu mai 2025, ceea ce înseamnă că, ajustate cu inflația, salariile nu au ținut pasul cu creșterea prețurilor. Pentru companii și angajați, tabloul sugerează o piață a muncii tot mai segmentată, în care diferențele de productivitate și de calificare se văd direct în nivelul veniturilor. [...]
Sibiul devine reperul creșterilor salariale , fiind singurul județ care a trecut de pragul de 10% avans anual al salariului mediu net în aprilie 2026, într-un context în care județele cu cele mai mari salarii (București și Cluj) au avut majorări mult mai lente, potrivit Mediafax . Salariul mediu net din județul Sibiu a fost cu 10,2% mai mare în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Conform datelor citate de publicație din Ziarul Financiar , este singurul județ cu o creștere anuală de peste 10%, în condițiile în care media națională a fost de 3,5%. Unde s-au văzut cele mai mari creșteri După Sibiu, cele mai mari creșteri ale salariului mediu net au fost raportate în: Galați: 7,6% Timiș: 6,7% Mehedinți: 6,5% Ilfov: 6,3% București și Cluj: salarii mari, dar ritm mai lent Datele arată că un nivel salarial ridicat nu se traduce automat în cele mai mari majorări de la un an la altul. Bucureștiul rămâne lider la salariul mediu net, cu 7.631 de lei în aprilie 2026, însă creșterea anuală a fost de 3,9%, apropiată de media națională. Clujul, al doilea județ după nivelul salariilor, a avut una dintre cele mai reduse creșteri din țară: 2%. În schimb, Timișul, aflat pe locul al treilea în clasamentul salariilor, a raportat un avans de 6,7%, aproape dublu față de media națională. Ce indică schimbarea de ritm Față de începutul anului, când patru județe (Giurgiu, Bacău, Hunedoara și Olt) aveau încă salarii medii nete sub nivelul din ianuarie 2025, datele pentru aprilie arată că toate județele au revenit pe creștere. Totuși, diferențele de ritm rămân semnificative, iar tendința sugerată de date este că recuperarea se face mai rapid în unele județe din afara polilor tradiționali de venituri. [...]
Așteptările de scumpiri rămân ridicate în economie, cu cele mai puternice semnale în construcții și retail , potrivit datelor publicate de Economedia , care citează ancheta de conjunctură din iunie a Institutului Național de Statistică (INS) pentru perioada iunie–august 2026. În paralel, managerii indică o activitate în general stabilă în industrie, dar cu semne de răcire în servicii și comerț. Unde se văd cele mai mari presiuni pe prețuri Estimările managerilor arată creșteri de prețuri în toate sectoarele analizate, însă amplitudinea diferă: Construcții: prețurile lucrărilor sunt așteptate să aibă o „dinamică accentuată”, cu sold conjunctural +45% . Comerț cu amănuntul: managerii anticipează creștere accentuată a prețurilor , sold conjunctural +41% . Industria prelucrătoare: prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, sold conjunctural +25% . Servicii: prețurile de vânzare/facturare sunt estimate în creștere, sold conjunctural +16% . Activitatea și cererea: stabilitate în industrie, slăbiciune în servicii Pe partea de volum de activitate, semnalele sunt mixte: Industria prelucrătoare: relativă stabilitate a producției, sold conjunctural +1% . Construcții: tendință de creștere a volumului producției, sold conjunctural +17% . Comerț cu amănuntul: scădere moderată a cifrei de afaceri, sold conjunctural -14% . Servicii: scădere a cererii de servicii, sold conjunctural -24% . Piața muncii: stabilitate în construcții, scăderi în servicii În privința forței de muncă, managerii indică: Industria prelucrătoare: relativă stabilitate a numărului de salariați, sold conjunctural -3% . Construcții: relativă stabilitate, sold conjunctural +2% . Comerț cu amănuntul: scădere moderată a numărului de salariați, sold conjunctural -7% . Servicii: scădere a numărului de salariați, sold conjunctural -29% . Datele sugerează că, pentru următoarele trei luni, companiile se așteaptă la presiuni de cost și prețuri în creștere , chiar și în sectoare unde cererea sau cifra de afaceri sunt anticipate în scădere, ceea ce poate complica deciziile de bugetare și politica de preț în a doua parte a verii. [...]
Deficitul comercial al României s-a redus ușor în primul semestru, pe fondul unei creșteri mai lente a importurilor decât a exporturilor , arată datele INS citate de Economedia . În perioada 1 ianuarie – 30 iunie, exporturile au urcat cu 3,0% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce importurile au crescut cu 1,7%. În termeni nominali, exporturile au totalizat 49,0 miliarde euro, iar importurile 65,5 miliarde euro. Diferența dintre cele două a dus la un deficit comercial de 16,5 miliarde euro, mai mic cu 332,1 milioane euro (-2,0%) față de primul semestru din 2025. Structura comerțului: greutatea rămâne la industrie Cele mai mari ponderi în structura exporturilor și importurilor au fost deținute de: mașini și echipamente de transport : 46,8% la export și 36,5% la import; alte produse manufacturate : 27,2% la export și 27,3% la import (în principal după materia primă, precum fier, oțel, cauciuc, metal etc., plus articole manufacturate diverse, inclusiv îmbrăcăminte și încălțăminte). Unde s-au văzut mișcările: alimente și combustibili în creștere, băuturi și tutun în scădere la export Pe partea de exporturi, produsele alimentare și animalele vii au avut o pondere de 7,5% din total și au fost cu 7,8% peste nivelul din semestrul I 2025. Combustibilii au reprezentat 6,3% din exporturi, în creștere cu 10,9%. În schimb, exportul de băuturi și tutun a scăzut cu 11,3%, până la o pondere de 2,3% din total. La importuri, produsele alimentare au avut o pondere de 9,% din total, în ușoară creștere cu 0,3% față de primul semestru din 2025. Importurile de combustibili au cântărit 8,7% din total și au crescut cu 11,7% comparativ cu semestrul I 2025. [...]
România a fost singurul stat UE care a tăiat finanțarea publică pentru cercetare pe cap de locuitor în ultimul deceniu , coborând de la 20,8 euro în 2015 la 18,8 euro în 2025 (minus 9,6%), potrivit datelor Eurostat prezentate de Economedia . Evoluția plasează România la coada Uniunii la acest indicator și accentuează decalajul față de statele care au crescut consistent alocările. În 2025, guvernele din Uniunea Europeană au alocat aproximativ 130,2 miliarde de euro pentru cercetare și dezvoltare , cu 60,5% mai mult decât în 2015 și cu 2,4% peste nivelul din 2024. La nivelul UE, alocarea medie a fost de 288 euro pe locuitor. România, la minimul UE la alocări pe cap de locuitor Eurostat compară sumele bugetare pentru cercetare și dezvoltare raportate la populație. În 2025, cele mai mari alocări pe cap de locuitor au fost în: Luxemburg: 917,2 euro Danemarca: 627,1 euro Germania: 553,5 euro La polul opus, cele mai scăzute valori au fost în: România: 18,8 euro Ungaria: 57,4 euro Malta: 73,7 euro Toate celelalte state au crescut, Bulgaria a avut cel mai mare avans Comparativ cu 2015, România a fost singura țară din UE cu scădere a alocărilor pe cap de locuitor (de la 20,8 euro la 18,8 euro). În restul Uniunii, creșterile au variat de la 14,7% în Suedia până la 495,5% în Bulgaria, unde alocările au urcat de la 15,5 euro la 92,3 euro pe locuitor în zece ani. Unde s-au dus banii la nivelul UE În 2025, distribuția fondurilor publice pentru cercetare și dezvoltare în UE a fost dominată de: 37,3% pentru dezvoltarea generală a cunoașterii 9,5% pentru producția industrială și tehnologie 6,7% pentru sănătate 5,8% pentru apărare Datele indică faptul că, pe fondul creșterii bugetelor de cercetare în aproape toată Uniunea, România nu doar că rămâne la un nivel foarte redus al alocărilor pe cap de locuitor, dar este și singura care a mers în sens invers față de tendința europeană din ultimul deceniu. [...]
