Știri
Știri din categoria Diverse
Diferențele de salarii între județe rămân mari în 2026, iar un singur județ a reușit o creștere anuală de două cifre, semn al unei piețe a muncii tot mai polarizate, potrivit Digi24, pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS).
În aprilie 2026, câștigul salarial mediu brut a fost de 9.740 de lei, ceea ce înseamnă un salariu mediu net de 5.843 de lei, în creștere cu 3,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Harta salariilor nete pe județe indică în continuare Bucureștiul pe primul loc, cu un câștig salarial mediu net de peste 7.600 de lei pe lună. Urmează Timiș și Cluj, unde salariul mediu net depășește 6.700 de lei lunar, iar apoi Sibiu, cu peste 6.400 de lei net pe lună.
Sibiul este județul care se remarcă prin cea mai mare creștere salarială: conform INS, a fost singurul județ cu un avans de peste 10% al salariului mediu net în aprilie 2026 față de aprilie 2025. Prin comparație, media națională a creșterii a fost de 3,5%.
La coada clasamentului se află Giurgiu, Suceava, Vrancea, Vaslui, Botoșani și Teleorman. Aici, salariul mediu net este de puțin peste 4.100 de lei pe lună, cu aproximativ 3.500 de lei mai mic decât în București.
Pe domenii de activitate, cele mai mari salarii sunt în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, cu peste 15.400 de lei net pe lună. În acest sector s-a consemnat și o creștere de peste 40% față de luna precedentă, INS explicând evoluția prin acordarea unor prime și bonusuri în aprilie.
În topul domeniilor bine plătite intră și:
La celălalt capăt al clasamentului sunt acvacultura, serviciile de asistență socială și sectorul hotelurilor și restaurantelor, unde salariile rămân mult sub media națională, conform INS.
Recomandate
Eliberarea rapidă a soldatului care l-a amenințat pe Putin indică o gestionare strictă a riscurilor interne în armată , într-un moment în care orice semnal public de contestare poate alimenta tensiuni în aparatul de securitate al Rusiei, potrivit Digi24 . Militarul rus Aleksandr Lunin , reținut după publicarea unui videoclip viral în care cerea o întâlnire directă cu Vladimir Putin și avertiza asupra unei posibile revolte, a fost între timp eliberat și și-a șters mesajul. Înregistrarea strânsese milioane de vizualizări, iar cazul a ajuns să fie comentat inclusiv de Kremlin. Ce a cerut soldatul și de ce a devenit cazul sensibil Potrivit portalului de știri Verstka, citat în material, Lunin a publicat pe 25 iunie un mesaj video în care solicita să fie primit de Putin pentru a-i spune „tot adevărul” despre situația Rusiei și a forțelor armate implicate în războiul din Ucraina. În același mesaj, el avertiza că, dacă nu are loc întâlnirea, „consecințele vor fi foarte grave”, mergând până la afirmația că armata „ar întoarce armele împotriva Kremlinului”. Reacția autorităților și semnalul pentru controlul intern După eliberare, Lunin a transmis că este „teafăr și nevătămat”, fără să explice de ce a șters înregistrarea. Înainte de asta, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , comentase public mesajul, spunând că autorul a folosit „formulări destul de ciudate”. Soldatul a mai susținut că a publicat mesajul după ce s-ar fi întâlnit cu „responsabili de rang înalt din Ministerul Apărării și din organismele de securitate”, care ar fi decis să îl folosească pentru a transmite un mesaj către președinte. Afirmația nu este detaliată sau verificată independent în material. De ce contează Din perspectivă operațională, episodul arată cât de rapid poate fi încadrat și „închis” un incident de comunicare cu potențial destabilizator: un mesaj viral, o reacție publică de la Kremlin, apoi eliberarea și dispariția conținutului. Pentru mediul de afaceri și investitori, astfel de semnale sunt relevante prin prisma riscului politic și a predictibilității deciziilor într-un stat care gestionează strict orice contestare publică venită din zona militară. [...]
Benjamin Netanyahu spune că riscul de escaladare rămâne ridicat , după ce a avertizat că „ războiul cu Iranul ” este departe de a se fi încheiat și că „noi provocări” urmează, potrivit Digi24 . Mesajul indică o prelungire a tensiunilor regionale, cu potențiale efecte asupra securității și stabilității în Orientul Mijlociu. Netanyahu a spus că Israelul va continua să împiedice Iranul să obțină arme nucleare „fie că există un acord, fie că nu”, în pofida „loviturilor puternice” pe care Teheranul le-ar fi suferit în ultimele săptămâni. Declarațiile au fost relatate de presa israeliană, inclusiv The Times of Israel . „Regimul iranian a suferit o lovitură severă, iar politica noastră este clară: Iranul nu va deține arme nucleare, fie că există un acord, fie că nu. Războiul nu s-a încheiat încă, iar noi provocări se profilează în fața noastră.” În același timp, premierul israelian a reiterat poziția guvernului său potrivit căreia Iranul ar fi obținut deja arme nucleare dacă Israelul nu ar fi intervenit. Autoritățile iraniene resping constant acuzațiile și susțin că programul nuclear are exclusiv scopuri civile. Prezența militară în sudul Libanului, menținută „atât timp cât va fi necesar” Netanyahu a mai anunțat că trupele israeliene vor rămâne în sudul Libanului „atât timp cât va fi necesar”, invocând amenințările reprezentate de Hezbollah, grupare susținută de Iran. „Vom rămâne în zona de securitate din sudul Libanului atât timp cât va fi necesar pentru a garanta securitatea comunităților noastre din nord.” În paralel, Libanul cere ca Israelul să își respecte angajamentul de retragere din două „zone pilot” din sudul țării și să le predea armatei libaneze înainte de a accepta participarea la următoarea rundă de negocieri directe, programată pentru săptămâna viitoare la Roma. Potrivit informațiilor prezentate, forțele israeliene ar păstra totuși o zonă tampon în sudul Libanului. Referință la rolul SUA și la tema superiorității aeriene Referindu-se la campania împotriva Iranului, Netanyahu a afirmat că armata SUA a fost „un multiplicator de forță extraordinar” pentru Israel. Fără să menționeze explicit, el a făcut și o aluzie la anunțul președintelui american Donald Trump privind intenția de a vinde avioane de vânătoare F-35 Turciei, critic vocal al Israelului și stat membru NATO. „Menținerea superiorității aeriene a Israelului este o piatră de temelie a doctrinei noastre de securitate națională. Este la fel de esențială pentru menținerea stabilității în turbulenta regiune a Orientului Mijlociu.” [...]
„MECCHA CHAMELEON” își păstrează poziția de lider în vânzările globale pe Steam în săptămâna 30 iunie–7 iulie 2026, într-un clasament care arată și efectul reducerilor asupra titlurilor consacrate, potrivit IT之家 . Platforma Steam a publicat topul celor mai vândute jocuri pentru intervalul menționat (fără a include jocurile gratuite). În fruntea clasamentului global rămâne „MECCHA CHAMELEON”, descris în material ca un joc de „ascuns” cu stil „graffiti”, care obține astfel a doua săptămână consecutivă pe locul 1. Ce se vede în topul global: precomenzi și titluri vechi împinse de discounturi În același top, jocul aflat la precomandă „Assassin’s Creed: Black Flag Memory Remastered” intră pentru prima dată în primele 10 poziții. În paralel, mai multe jocuri populare aflate la reducere urcă în clasament, semn că promoțiile continuă să influențeze puternic vânzările pe Steam. Top 10 global (30 iunie–7 iulie 2026, fără jocuri gratuite): MECCHA CHAMELEON Cyberpunk 2077 Dead by Daylight Assassin’s Creed: Black Flag Memory Remastered EA SPORTS FC 26 ARK: Survival Ascended GTA 5 Enhanced Edition The Binding of Isaac: Rebirth Red Dead Redemption 2 Baldur’s Gate 3 Diferențe față de China: „Cyberpunk 2077” pe primul loc Materialul include și clasamentul pentru regiunea China, unde primul loc este ocupat de „Cyberpunk 2077”, iar „MECCHA CHAMELEON” coboară pe poziția a doua. Top 10 China: Cyberpunk 2077 MECCHA CHAMELEON The Binding of Isaac: Rebirth Call of Duty: Modern Warfare II (2022) GTA 5 Enhanced Edition Stardew Valley Cyberpunk 2077: Phantom Liberty Watch Dogs 2 Assassin’s Creed: Black Flag Memory Remastered Red Dead Redemption 2 [...]
Franța a devenit prima semifinalistă la CM 2026 , după 2-0 cu Maroc, iar parcursul echipei începe să aibă și o dimensiune „de record” la nivel de staff, potrivit Adevărul : selecționerul Didier Deschamps a ajuns la 25 de meciuri la turneele finale, egalând borna stabilită de Helmut Schön. Franța a câștigat la Boston, într-un meci în care Kylian Mbappé a ratat un penalty (Bono a apărat), dar a deschis scorul în repriza a doua (min. 60), înainte ca Ousmane Dembélé să ducă diferența la 2-0 cu un șut de la 18 metri, șase minute mai târziu. Mbappé a fost schimbat în minutul 77, după un contact mai dur. Recordul lui Deschamps și bilanțul de victorii Deschamps a bifat al 25-lea meci la turneele finale de Cupă Mondială, egalând recordul lui Helmut Schön, care a condus Germania de Vest la edițiile 1966, 1970 și 1974. În cazul lui Deschamps, cele 25 de partide sunt strânse la patru turnee finale: 2014, 2018, 2022 și 2026. În același timp, selecționerul Franței are 20 de victorii în aceste 25 de meciuri, în timp ce Schön a rămas cu 16, conform datelor din articol. Următorul în ierarhie este Carlos Alberto Parreira, cu 23 de meciuri. Ce urmează pentru Franța în semifinale Franța este prima echipă calificată în semifinale, fază pe care o atinge pentru a treia oară la rând. În penultimul act, va întâlni câștigătoarea duelului Spania – Belgia (programat vineri, 10 iulie 2026, ora 22.00). Context: Mbappé urcă în ierarhia golgheterilor Pe lângă calificare, Mbappé rămâne în fruntea clasamentului golgheterilor turneului, la egalitate cu Lionel Messi, cu câte opt goluri fiecare, potrivit sursei. Dembélé a punctat și el în meciul cu Maroc, contribuind la desprinderea decisivă din repriza a doua. [...]
Comisia Europeană propune un regim nou de sancțiuni care poate bloca banii și mobilitatea rețelelor de trafic , prin înghețarea activelor și interdicții de călătorie în UE, într-un demers care ar extinde instrumentele folosite până acum mai ales în dosare geopolitice către criminalitatea organizată transfrontalieră, potrivit Digi24 . Propunerea, prezentată joi de Comisia Europeană împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, vizează persoanele și organizațiile implicate în introducerea ilegală de migranți, traficul de persoane și alte forme grave de criminalitate organizată. Executivul european susține că astfel de grupări „destabilizează societățile, subminează statul de drept și democrația și slăbesc stabilitatea și securitatea economică”. Ce se schimbă: sancțiuni financiare și restricții de circulație Mecanismul propus ar permite sancționarea celor implicați nu doar în traficul de migranți, ci și în: traficul de droguri; traficul și fabricarea ilicită de arme de foc; spălarea banilor. Măsurile avute în vedere includ înghețarea activelor și interdicția de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziția celor incluși pe lista de sancțiuni, precum și interdicții de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene. Miza operațională: „să-i scoatem din afaceri” Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , a indicat drept obiectiv destructurarea rețelelor care profită de migrația ilegală. „Astăzi, prezentăm un nou regim de sancțiuni împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și a traficanților de migranți. Toți avem un obiectiv comun. Pentru a le scoate din afaceri. Și pentru a salva viețile a mii de oameni care visează la o viață mai bună. Noi, cei din Europa, trebuie să decidem cine vine la noi și în ce circumstanțe.” Comisia mai arată că, deși numărul sosirilor ilegale în UE a scăzut cu peste 50% în ultimii doi ani, mii de persoane continuă să își riște viața din cauza rețelelor de trafic. Ce urmează: decizia depinde de unanimitatea statelor membre Noile instrumente ar urma să fie aplicate coordonat, iar lista sancțiunilor să fie revizuită periodic. Propunerile intră acum în analiza Consiliului UE și pot intra în vigoare doar dacă sunt aprobate în unanimitate de statele membre. [...]
O nouă gafă publică a lui Donald Trump riscă să complice mesajul SUA despre sprijinul militar pentru Ucraina , după ce, la summitul NATO de la Ankara , a confundat Iranul cu Japonia în timpul unei conferințe de presă despre sistemele antiaeriene Patriot, potrivit Digi24 . Momentul a apărut când președintele american a fost întrebat despre împrumutul unor sisteme Patriot către Ucraina. Trump a lăudat Patriot, descriindu-l drept unul dintre „cele mai bune din lume”, și a insistat că este „o armă defensivă”, înainte de a face confuzia de exprimare. În declarația redată de publicație, Trump a vorbit despre un portavion american – „Abraham Lincoln” – și a spus că „111 rachete au fost lansate de Republica Islamică a Japoniei”, deși se referea, în realitate, la Iran. El și-a continuat discursul fără să își corecteze afirmația, adăugând că rachetele ar fi fost doborâte. Contextul: discuția despre Patriot și sprijinul pentru Ucraina Episodul s-a produs în cadrul unei conferințe de presă susținute alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , în marja summitului NATO de la Ankara. Tema întrebării – împrumutul sistemelor Patriot – este una sensibilă, pentru că ține de capacitatea de apărare antiaeriană a Ucrainei și de modul în care aliații gestionează transferul de echipamente militare. Un tipar de declarații inexacte Digi24 notează că nu este prima dată când Trump confundă nume de state sau face afirmații inexacte în discursuri publice. Printre exemplele menționate: în septembrie 2025, a susținut că a contribuit la încheierea unui război între Armenia și Cambodgia, deși un astfel de conflict nu a existat, referindu-se la tensiunile dintre Armenia și Azerbaidjan; ulterior, în timpul unei vizite în Marea Britanie, a spus că a rezolvat conflictul dintre Azerbaidjan și Albania, confundând din nou Armenia cu Albania; într-un alt episod, a declarat că urmează să meargă „în Rusia” când se referea la Alaska; în 2025, l-a acuzat pe fostul premier canadian Justin Trudeau că ar fi avut un rol în excluderea Rusiei din G8, deși suspendarea Moscovei a avut loc în 2014, înainte ca Trudeau să devină prim-ministru. În acest context, gafa de la Ankara riscă să mute atenția de la subiectul operațional – sprijinul militar pentru Ucraina – către credibilitatea și coerența mesajului public transmis de liderul de la Casa Albă. [...]
