Știri
Știri din categoria Start-up-uri
Un startup deep-tech fondat de doi ingineri români în Elveția a atras aproape 2 milioane de dolari (aprox. 9,2 milioane lei) în primul an, un semnal despre cât de rapid poate fi finanțată comercializarea cercetării academice atunci când există infrastructură și programe dedicate, potrivit libertatea.ro. Compania, NovoViz, a fost fondată în 2024 și este un spin-off al École polytechnique fédérale de Lausanne (EPFL).
NovoViz dezvoltă o tehnologie de imagistică bazată pe detectarea fotonilor individuali, folosind senzori SPAD (diode cu avalanșă pentru un singur foton), care pot produce imagini detaliate în condiții de lumină foarte slabă. Miza economică este trecerea din laborator în produse vandabile, într-un domeniu în care finanțarea inițială vine frecvent din granturi și programe de accelerare, înainte de capital privat.
Startup-ul este condus de Andrada Muntean (CEO) și Andrei Ardelean (CTO), ambii ingineri români cu studii universitare în Elveția. Tehnologia, potrivit articolului, este rezultatul a peste un deceniu de muncă în laboratoarele EPFL.
Aplicațiile vizate țin de industrii unde imagistica în lumină redusă și precizia sunt critice, inclusiv:
În primul an, NovoViz a atras finanțare din mai multe surse, inclusiv granturi și programe de sprijin pentru startup-uri. Printre contribuțiile menționate se numără:
Totalul indicat este de aproximativ 1,9 milioane de dolari, iar compania este descrisă ca fiind într-o etapă de dezvoltare accelerată, cu focus pe rafinarea produsului și validarea aplicațiilor comerciale, înaintea extinderii către piața globală.
Recomandate
Hermeus a atras 350 milioane de dolari pentru a dezvolta avioane hipersonice fără pilot , potrivit TechCrunch , într-o rundă care urcă evaluarea start-up-ului de apărare la 1 miliard de dolari. Compania, cu sediul în Los Angeles, spune că finanțarea îi va susține dezvoltarea a ceea ce numește „cel mai rapid avion fără pilot”, într-un moment în care investitorii de tip venture capital și corporațiile își cresc expunerea pe tehnologiile de apărare. Structura finanțării și investitorii implicați Din total, 200 milioane de dolari vin sub formă de capital (equity), runda fiind condusă de Khosla Ventures. Au participat și investitori existenți precum Canaan Partners, Founders Fund, In-Q-Tel și RTX Ventures. Bani noi au venit, între alții, de la fondul de investiții al conglomeratului media Cox Enterprises, de la Destiny Tech100 (o companie de investiții listată, de tip closed-end) și de la alți investitori menționați de companie. De ce 150 milioane de dolari sunt datorie și ce urmărește compania Restul de 150 milioane de dolari reprezintă finanțare prin datorie, iar cofondatorul și directorul general AJ Piplica a spus că această componentă ajută compania și acționariatul în extindere să păstreze mai mult control. „Construim mult hardware, ne extindem capacitățile de producție, iar dacă putem finanța o parte mare din cheltuieli fără diluare, aceasta este cu siguranță calea de urmat”, a declarat el. Contextul pieței: mai mulți bani către start-up-urile de apărare Runda Hermeus vine într-o perioadă în care finanțarea pentru start-up-urile din apărare crește, pe fondul interesului investitorilor financiari și strategici. TechCrunch citează date PitchBook, potrivit cărora investițiile de tip venture capital în „defense tech” au depășit 9 miliarde de dolari la nivel global anul trecut, în 265 de runde. În același set de date, investitorii corporativi au contribuit cu 2 miliarde de dolari, în 28 de runde, ceea ce sugerează o implicare mai mare a companiilor mari în finanțarea tehnologiilor cu utilizare militară. Schimbarea tehnică: de la motor propriu la colaborarea cu Pratt & Whitney Piplica pune o parte din succesul strângerii de fonduri pe seama unei decizii tehnice luate cu câțiva ani în urmă. Hermeus dezvoltase un motor propriu, „parțial din necesitate”, însă după discuțiile cu RTX Ventures a apărut o alternativă. Echipa a decis să lucreze cu Pratt & Whitney (subsidiară RTX) pentru a modifica motorul F100 al companiei aerospațiale, astfel încât să poată propulsa aeronava hipersonică Hermeus. Potrivit companiei, această alegere a însemnat un ritm mai rapid de dezvoltare, cu un motor deja testat, și a facilitat testarea și iterarea, în paralel cu obținerea de contracte cu guvernul SUA. Teste, prototipuri și planul de dezvoltare Luna trecută, Hermeus a zburat o versiune demonstrator a tehnologiei sale, de dimensiunea unui avion de vânătoare F-16. Compania a spus că următoarea iterație urmărește să atingă viteze supersonice, iar un al treilea avion este deja în lucru, potrivit lui Piplica. Abordarea de prototipare rapidă este rară în aviație, iar Piplica a indicat SpaceX drept un reper pentru cultura de a construi, testa, eșua, învăța și repeta până când vehiculul este „corect”. Angajări și riscul asumat în dezvoltare Noua rundă ar urma să ajute și la extinderea echipei, care se apropie deja de 300 de angajați. Piplica a spus că una dintre cele mai dificile probleme pentru Hermeus este formarea și atragerea de talent, în condițiile în care industria nu mai produce frecvent aeronave noi la scară completă. Compania a avut două zboruri de test reușite (un demonstrator mai mic, de trei ori, a zburat anul trecut), însă Piplica a insistat că programul trebuie construit cu așteptarea unor eșecuri pe parcurs, ca parte a prototipării rapide. Precizare despre „autonom” versus „fără pilot” TechCrunch notează și o corecție: o versiune anterioară a articolului folosea termenul „autonomous” în titlu. Aeronava Hermeus este „unmanned” (fără pilot la bord), ceea ce înseamnă că este controlată de la distanță, nu autonomă. [...]
Vodafone Business deschide înscrierile pentru un bootcamp gratuit dedicat antreprenorilor români , potrivit , evenimentul urmând să aibă loc pe 5-6 iunie 2026, în București, și să reunească până la 300 de participanți selectați. Programul, ajuns la o nouă ediție, este conceput ca o sesiune intensivă de mentorat și networking, în care antreprenorii pot lucra direct cu specialiști și oameni de afaceri cunoscuți pentru a-și dezvolta strategiile și a integra mai eficient tehnologia în propriile companii. Bootcamp-ul se desfășoară pe parcursul a două zile și propune o combinație de sesiuni practice, discuții aplicate și interacțiuni directe cu mentori. Accentul este pus pe soluții concrete și pe adaptarea afacerilor la cerințele actuale ale pieței, în care digitalizarea și eficiența operațională devin esențiale. Printre mentorii anunțați se regăsesc: Iancu Guda – analist financiar și antreprenor Andi Moisescu – realizator TV Horia Tecău – fondator Mind.Set.Match Radu Savopol – cofondator 5 to go Cristina Bâtlan – fondator Musette Temele abordate vizează domenii esențiale pentru dezvoltarea IMM-urilor: digitalizare și utilizarea inteligenței artificiale optimizarea proceselor interne securitate cibernetică raportare financiară și management branding personal și comunicare vânzări și comerț online Participarea este gratuită, însă accesul se face pe bază de selecție, în limita a 300 de locuri. Înscrierile sunt deschise până la 4 mai 2026, iar rezultatele selecției vor fi comunicate până pe 18 mai. Pentru eligibilitate, companiile trebuie să aibă sediul în România, minimum doi ani de activitate și o cifră de afaceri anuală de cel puțin 100.000 de euro. Programul a fost lansat în 2024 și a crescut constant ca amploare, de la 50 de participanți la prima ediție, la 300 în prezent. Inițiativa urmărește să ofere antreprenorilor instrumente practice pentru luarea deciziilor și adaptarea la un mediu economic în schimbare, în care tehnologia joacă un rol tot mai important. [...]
Start-up-ul Dexory , fondat de trei antreprenori români, a deschis sediul pentru America de Nord în Nashville , marcând un nou pas în strategia de extindere globală a companiei de tehnologie. Potrivit Ziarul Financiar , compania a atras până acum finanţări totale de aproape 285 de milioane de dolari. Dexory a fost fondată la Londra de antreprenorii români Andrei Dănescu, Adrian Negoiţă şi Oana Jinga , iar extinderea pe piaţa americană face parte din planul de scalare internaţională al companiei. Noul sediu din Nashville, statul Tennessee, va funcţiona drept hub regional pentru operaţiunile din America de Nord, o piaţă considerată esenţială pentru dezvoltarea soluţiilor de automatizare în logistică. Decizia vine la câteva luni după o rundă de finanţare de tip serie C în valoare de 165 de milioane de dolari , anunţată în toamna anului 2025. Structura finanţării a inclus: 100 de milioane de dolari capital (equity) 65 de milioane de dolari finanţare prin îndatorare (debt funding) După această rundă, totalul fondurilor atrase de companie de la înfiinţare a ajuns la aproximativ 285 de milioane de dolari . Ce tehnologie dezvoltă Dexory Compania dezvoltă un sistem integrat hardware-software destinat automatizării şi monitorizării depozitelor logistice . Elementul central este un robot autonom capabil să scaneze rafturi de depozit la înălţimi foarte mari. Caracteristicile principale ale tehnologiei includ: robot autonom care poate ajunge până la 16 metri înălţime scanare a depozitelor cu camere video, senzori LiDAR şi cititoare de coduri de bare sau QR colectarea datelor privind volum, dimensiuni şi stocuri Datele sunt integrate în platforma digitală DexoryView , un sistem de tip „geamăn digital” al depozitului, care oferă companiilor informaţii în timp real despre stocuri şi operaţiuni logistice. Modelul de business al companiei este bazat pe „Robotics as a Service” (RaaS) , ceea ce înseamnă că firmele plătesc un abonament lunar pentru acces la tehnologie şi la analiza datelor generate. Clienţi globali din logistică şi industrie Soluţiile Dexory sunt deja utilizate de mai multe companii mari din domeniul logisticii şi producţiei, printre care: GXO Maersk DHL DB Schenker Stellantis Jaguar Pentru companie, piaţa americană este considerată una dintre cele mai dinamice în domeniul logisticii, unde volumul depozitelor şi viteza operaţiunilor impun soluţii avansate de automatizare. Prin inaugurarea sediului din Nashville, Dexory încearcă să se apropie de marii operatori logistici şi să accelereze adoptarea tehnologiei sale pe una dintre cele mai competitive pieţe din lume. [...]
Startup-ul chinez Gestala a atras 21,6 milioane de dolari la două luni de la lansare , potrivit TechCrunch . Compania dezvoltă o interfață creier–calculator (BCI, tehnologie care conectează activitatea neuronală cu sisteme informatice) bazată pe ultrasunete neinvazive, într-un moment în care investițiile globale în această direcție cresc. Gestala este a doua companie de profil construită de antreprenorul Phoenix Peng, care mai conduce NeuroXess, un startup ce lucrează la sisteme BCI implantabile. În SUA, domeniul este împins înainte de jucători precum Neuralink, iar TechCrunch notează și prezența Merge Labs, susținută de OpenAI, în zona BCI. Finanțarea: evaluare, investitori și suprasubscriere Runda de finanțare a fost de 21,6 milioane de dolari (150 milioane yuani), la o evaluare estimată între 100 și 200 de milioane de dolari, a declarat fondatorul și directorul general Phoenix Peng pentru TechCrunch. Tranzacția vine la doar două luni după lansarea companiei. Runda a fost co-condusă de Guosheng Capital și Dalton Venture, cu participarea Tsing Song Capital, Gobi Ventures, Fourier Intelligence, Liepin și Seas Capital. Peng a mai spus că runda a fost suprasubscrisă, cu angajamente ale investitorilor de peste 58 de milioane de dolari. Cum vor fi folosiți banii și țintele pe termen scurt Peng afirmă că aceasta este cea mai mare finanțare de etapă timpurie din industria BCI din China. Capitalul ar urma să meargă către cercetare și dezvoltare, extinderea echipei și construirea unei facilități de producție în China. În prezent, Gestala are 15 angajați și vizează să ajungă la aproximativ 35 până la finalul lui 2026. Startup-ul, descris ca având trei luni, își propune să finalizeze prototipul de primă generație până la sfârșitul anului. De ce ultrasunete și ce promite abordarea neinvazivă Industria globală BCI trece printr-un val de investiții în tehnologia cu ultrasunete, iar Gestala se poziționează ca prima companie de acest tip din China, deși nu și la nivel global. În SUA au apărut în ultimii ani mai multe startup-uri care urmăresc această direcție, inclusiv Merge Labs, menționată ca fiind printre cele mai mari. Peng susține că ultrasunetele ar putea reprezenta „următoarea generație” de interfețe creier–calculator, prin potențialul de acces mai larg la activitatea cerebrală și prin noi moduri de interacțiune cu semnalele neuronale. Argumentul central este reducerea uneia dintre barierele majore de adopție: riscurile asociate intervențiilor chirurgicale pe creier. Aplicații medicale și „Ultrasound Brain Bank” Gestala explorează mai multe utilizări, iar programul principal vizează managementul durerii cronice. Peng a spus că durerea cronică afectează populații mari atât în SUA, cât și în China și că studii academice existente sugerează că stimularea cu ultrasunete poate reduce semnificativ nivelul durerii. Compania studiază și aplicații pentru afecțiuni de sănătate mintală, inclusiv depresie, stres post-traumatic (PTSD), autism și tulburare obsesiv-compulsivă (OCD), precum și reabilitare după accident vascular cerebral. Pe termen mai lung, țintele includ Alzheimer, tremor esențial și Parkinson, iar startup-ul spune că cercetează în total șase până la opt indicații, majoritatea fiind încă în fază de cercetare, nu în studii clinice. „Ambele țări aduc puncte forte diferite”, a spus Peng. „China oferă capacitate de cercetare clinică la scară mare și lanțuri de aprovizionare eficiente, în timp ce SUA are talent științific de clasă mondială.” Gestala își leagă avantajul competitiv de „viteză și scară”, invocând ecosistemul integrat de producție din China pentru a trece mai rapid de la dezvoltare la producție. În paralel, compania spune că lucrează cu spitale mari din China pentru a accelera studiile clinice la costuri mai mici — aproximativ 20% până la 33% din costurile unor studii comparabile din SUA sau Europa — și construiește un set mare de date clinice numit „Ultrasound Brain Bank”, destinat antrenării modelelor de inteligență artificială pentru decodarea semnalelor cerebrale și pentru viitoare instrumente de diagnostic neurologic. [...]
Startup-ul Refute a atras peste 5,7 milioane de euro pentru tehnologii AI anti-dezinformare , potrivit StartupCafe . Compania, co-fondată de românul Vlad Galu , dezvoltă o platformă care urmărește să detecteze din timp manipularea online și să ajute organizațiile să răspundă rapid la campanii coordonate. Runda seed a fost condusă de Amadeus Capital Partners, cu participarea Playfair, Episode 1, Osney Capital și National Security Strategic Investment Fund (NSSIF), un fond guvernamental britanic de capital de risc orientat spre „deep tech” (tehnologii avansate) și investiții cu dublă utilizare, pentru securitate națională și apărare. Finanțarea, de 5,7 milioane euro (echivalentul a 5 milioane lire sterline), va fi folosită pentru extinderea echipei europene de inginerie, creșterea prezenței pe piețele europene și dezvoltarea capacității de detectare și neutralizare a amenințărilor, conform companiei. Miza este accelerarea unui tip de infrastructură tehnologică tot mai cerută de instituții și companii, pe fondul creșterii volumului de conținut manipulator și al vitezei cu care acesta se propagă pe platforme sociale. Din perspectiva tehnologiilor AI pentru combaterea dezinformării, Refute spune că platforma sa „evidențiază semnale în stadii incipiente de manipulare online” și oferă „informații și strategii de răspuns recomandate în ritmul atacatorilor”. În practică, astfel de sisteme urmăresc tipare și anomalii în distribuția conținutului, comportamente coordonate și indicii de neautenticitate, pentru a semnala din timp campanii care pot influența percepții publice sau procese democratice. Un exemplu invocat de companie este legat de alegerile din România , despre care afirmă că au fost influențate de operațiuni coordonate: Refute susține că a identificat peste 32.500 de videoclipuri TikTok neautentice care ar fi amplificat artificial aria de acoperire a candidaților extremiști în comunitatea expaților. Cazul indică direcția în care se mută „frontul” anti-dezinformare: de la verificarea punctuală a unor afirmații, la detectarea operațiunilor de amplificare și a rețelelor care le susțin. Startup-ul a fost fondat de Tom Garnett (CEO) și Vlad Galu (CTO). Potrivit unui comunicat citat de StartupCafe, fondatorii au peste 40 de ani de experiență combinată în tehnologii pentru combaterea atacurilor teroriste și a infracțiunilor financiare, precum și pentru creșterea încrederii online; compania mai menționează că, după ieșirea din „stealth” (dezvoltare fără expunere publică), a încheiat în 2024 o rundă pre-seed de 2,3 milioane lire sterline și că soluțiile sale sunt folosite de clienți comerciali și guvernamentali. [...]
