Știri
Știri din categoria Societate
Decizia de redenumire a viitorului stadion Dinamo în „Arena Mircea Lucescu” fixează de pe acum identitatea și poziționarea publică a proiectului, într-un moment în care infrastructura sportivă din București rămâne un subiect sensibil de interes public. Informația a fost anunțată de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, potrivit Agerpres.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), numele ales urmărește să celebreze „nu doar un antrenor, ci o instituție a fotbalului românesc, european și mondial”, iar Mircea Lucescu este prezentat drept un reper construit prin „cunoaștere și muncă neîntreruptă”, care a influențat modul în care se joacă fotbalul.
În același comunicat, MAI descrie parcursul lui Mircea Lucescu de la jucător la antrenor, insistând pe ideea de „identitate de joc”, „model de organizare” și „cultură a performanței” asociate carierei sale, dincolo de trofee. Instituția îl caracterizează și ca „un mare pedagog”, cu rol de mentor pentru generații de sportivi.
Mircea Lucescu a decedat pe 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, mai arată sursa citată.
Recomandate
România riscă să intre într-un vârf de presiune pe piața muncii în 2032–2034 , odată cu pensionarea „decrețeilor”, pe fondul unei rate de ocupare pe care ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , o numește „o catastrofă”, potrivit Wall-Street . Mesajul central: deficitul de forță de muncă nu mai poate fi tratat ca o problemă punctuală, pentru că devine structural și va lovi direct capacitatea economiei de a crește. Pîslaru afirmă că, la grupa de vârstă 20–64 de ani, rata de ocupare este de 69%, în timp ce România speră să ajungă la 74,7% în 2030, sub ținta UE de 78%. În același timp, el susține că „aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi”, iar migrația amplifică tensiunile. Presiune demografică și decalaj mare între bărbați și femei Ministrul indică un dezechilibru puternic între ratele de ocupare: 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce înseamnă un decalaj de gen de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”, potrivit declarațiilor citate de Agerpres. În acest context, Pîslaru avertizează că presiunea va crește în perioada 2032–2034, când o generație numeroasă va ieși la pensie, iar piața muncii „se va contracta și mai mult”. „Capcana veniturilor medii” și miza pe capitalul uman Pîslaru leagă problema ocupării de un blocaj economic mai larg, pe care îl descrie drept „capcana veniturilor medii” – situația în care o economie nu mai poate avansa doar prin consum, fără creșterea productivității. În viziunea sa, depășirea acestui prag depinde de două direcții: investiții în capitalul uman (competențe); investiții în inovație (modernizarea tehnologiei). El susține că „nu există nicio modalitate” ca România să evolueze fără investiții în capitalul uman și avertizează asupra „costului inacțiunii”. Sărăcia și lipsa unei politici integrate Ministrul mai spune că România are măsuri care folosesc oportunități și finanțări europene, dar nu și o politică „consecventă, integrată” care să lege economia, finanțele, munca, educația și sănătatea. În plus, el indică sărăcia ca factor care afectează direct piața muncii și afirmă că o parte mare a populației active rămâne „undeva la un milion, în jurul salariului minim”. Dincolo de fondurile UE: „trinitatea” resurselor Pîslaru argumentează că România nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe fondurile UE, ci pe un model în care resursele sunt împărțite între fonduri europene, buget național și investiții private. În acest cadru, el afirmă că ar putea exista „un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro” disponibil pentru perioada 2028–2034, care să permită abordarea unor probleme „critice” pentru dezvoltare. Conferința la care a vorbit Pîslaru a avut loc la București, iar organizatorii (ELA și EURES ) au indicat, pe baza unui raport al Autorității Europene a Muncii, că deficitul de forță de muncă afectează aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană, cu presiune ridicată în sănătate, construcții și ocupații tehnice. Raportul mai arată că problema devine structurală și cere măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională mai solidă și cooperare transfrontalieră. [...]
Bucureștiul e pe locul 247 din 251 în Happy City Index 2026 , un semnal de alarmă pentru calitatea vieții urbane , potrivit Mediafax . Poziționarea plasează Capitala în grupul orașelor cu cele mai slabe rezultate din clasament și ridică întrebări despre nivelul de trai și direcția dezvoltării urbane. În același top, Bucureștiul este depășit „de aproape toate marile orașe europene” la capitolul fericire și apare în vecinătatea ultimelor poziții, alături de orașe din SUA și America Latină, conform indexului citat. Ce măsoară Happy City Index și de ce contează Happy City Index este prezentat ca un indicator complex al calității vieții, nu un simplu clasament al „fericirii”. Evaluarea ia în calcul criterii precum guvernanța, economia, mediul, mobilitatea, sănătatea și nivelul de satisfacție al locuitorilor. Analiza se bazează pe zeci de indicatori și pe „sute de mii de date colectate la nivel global”, ceea ce o face relevantă pentru comparații internaționale, notează publicația. Cine conduce clasamentul și ce modelează diferențele Nordul Europei domină vârful ierarhiei, cu orașe descrise drept modele de echilibru între economie, mediu și calitatea vieții. Primele trei poziții sunt ocupate de Copenhaga, Helsinki și Geneva. În contrast, articolul indică pentru București probleme structurale care afectează viața de zi cu zi, precum infrastructura, traficul, poluarea sau calitatea serviciilor publice. În oglindă, orașele din top sunt descrise ca investind constant în transport public, spații verzi, servicii medicale și politici urbane eficiente. Bucureștiul, în grupul ultimelor zece orașe În lista ultimelor zece orașe din clasament, Bucureștiul apare pe poziția a șasea (din acest grup), alături de: Kuching (Malaezia) Chicago (Statele Unite) Aguascalientes (Mexic) Tucson (Statele Unite) Indianapolis (Statele Unite) București (România) Dallas (Statele Unite) Nashville (Statele Unite) Guadalajara (Mexic) Kiev (Ucraina) Autorii indexului citați în material susțin că nu există un „oraș perfect”, dar că există modele de dezvoltare care pot fi replicate, iar clasamentul poate funcționa ca instrument de comparație și ghid pentru orașele care vor să evolueze. Pentru București, poziția din 2026 este prezentată mai degrabă ca un punct de plecare decât ca un verdict final. [...]
O acuzație de furt de combustibil în stradă ridică din nou problema controlului intern și a pierderilor din instituțiile publice , după ce primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , a relatat într-o postare pe Facebook că a văzut „muncitori de la Administrația Străzilor” care ar fi „furat benzina din autoutilitare”, potrivit Antena 3 . Ciucu spune că episodul s-ar fi petrecut miercuri și îl descrie drept „furt de benzină la greu”, fără ca materialul să includă detalii despre cantități, prejudiciu sau dacă a fost sesizată Poliția ori o structură de control. Ce a scris Ciprian Ciucu și în ce context Postarea este prezentată ca parte dintr-un „top” al celor mai neobișnuite situații pe care edilul afirmă că le-a întâlnit în peste cinci ani de administrație, inclusiv în perioada în care a fost primar al Sectorului 6. În listă apar și alte exemple invocate de Ciucu, de la solicitări preferențiale pentru locuri de parcare până la acuzații privind practici abuzive sau frauduloase în diverse zone ale administrației și serviciilor publice. De ce contează: pierderi operaționale și risc de integritate Dincolo de acuzația punctuală, relatarea indică un risc operațional tipic pentru instituțiile care gestionează flote și consum de carburant: pierderi prin sustrageri, control slab asupra alimentărilor și utilizării autoutilitarelor, respectiv vulnerabilități de integritate în activitatea curentă. Materialul nu precizează dacă Administrația Străzilor a avut o reacție oficială sau dacă există o verificare internă în derulare, astfel că acuzațiile rămân, la acest moment, la nivelul unei relatări publice pe rețele sociale. Concluzia primarului În finalul postării, Ciucu își încheie lista cu o ironie la adresa percepției publice asupra responsabilității administrative: „În fine, ce voiam să spun... primarul e de vină.” [...]
Raiffeisen Bank România și ARC au anunțat câștigătorii ediției a 15-a a programului Raiffeisen Comunități , cu finanțări totale de 4 milioane de lei, potrivit Raiffeisen . Banii merg către 14 parteneriate din țară, formate din peste 40 de organizații și grupuri de inițiativă, selectate pentru proiecte dezvoltate împreună cu comunitățile locale. Programul este derulat în parteneriat cu Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și vizează, conform comunicatului, nu doar finanțarea unor intervenții punctuale, ci și consolidarea capacității organizaționale și dezvoltarea pe termen lung a inițiativelor susținute. 4 milioane de lei pentru 14 parteneriate În total, 14 parteneriate vor primi finanțări cumulate de 4 milioane de lei. Raiffeisen precizează că aceste parteneriate reunesc peste 40 de organizații și grupuri de inițiativă din România. Miza ediției este, potrivit organizatorilor, susținerea unor proiecte care pot genera schimbări durabile și pot contribui la comunități „mai reziliente, mai conectate și mai bine pregătite” să răspundă provocărilor actuale. Noutatea ediției: Incubatorul de Comunități Sustenabile Ediția a 15-a introduce „Incubatorul de Comunități Sustenabile”, descris ca un proces intensiv de co-creare orientat spre schimbare pe termen lung în comunități. În acest cadru, 75 de ONG-uri și grupuri de inițiativă au trecut printr-un proces de dezvoltare care a inclus mentorat, sesiuni aplicate și sprijin pentru consolidarea proiectelor înscrise. „Ediția a 15-a Raiffeisen Comunități marchează un moment important în evoluția programului și reconfirmă angajamentul nostru de a susține organizațiile care contribuie la dezvoltarea comunităților. În acest an, prin introducerea incubatorului, ne-am propus să oferim participanților mai mult decât acces la finanțare: un cadru de lucru care să sprijine dezvoltarea și consolidarea proiectelor încă din etapele lor de construcție. Ne bucurăm să susținem câștigătorii acestei ediții prin finanțări totale de 4 milioane de lei și să fim parte din acest parcurs.” (Cristian Sporiș, vice-președinte, Divizia Corporate & Investment Banking și membru în Consiliul Director al Raiffeisen Bank România) Raiffeisen arată că incubatorul a fost gândit ca un cadru de învățare și colaborare, oferind acces la resurse și expertiză pentru dezvoltarea proiectelor, dincolo de componenta strict financiară. Exemple de proiecte câștigătoare menționate în comunicat În lista proiectelor prezentate în comunicat se regăsesc inițiative din sănătate, regenerare urbană, educație și incluziune. Printre proiectele descrise explicit se numără: „ACCES - Acompaniere, Comunitate, Consiliere, Educație, Sănătate” (București), implementat de Asociația Moașelor din România, în parteneriat cu Asociația VULGAR și Asociația Sens Pozitiv, pentru creșterea accesului la servicii de sănătate pentru fete și femei din grupuri vulnerabile. „Împreună salvăm Serele!” (Reșița, Caraș-Severin), coordonat de Fundația Comunitară Banatul Montan, cu Asociația Peisagiștilor din România – filiala Teritorială Vest și grupul de inițiativă Muzeul Cineastului Amator, pentru transformarea Serelor Uzinale într-un spațiu comunitar. „Din dragoste pentru viață”, care își propune crearea unei rețele rurale de salvare în vestul României, cu 30 de defibrilatoare în 30 de comunități și cursuri de prim ajutor, cu peste 6.700 de cetățeni vizați pentru instruire. „Împreună pentru fetele noastre”, derulat în Potcoava, Băilești și Brânceni, pentru reducerea abandonului școlar în rândul fetelor din comunități tradiționale de romi căldărari și întărirea participării femeilor în comunitate. „Satul Parentis - Rețea de sprijin reciproc pentru mame cu copii 0-6 ani” (Iași), realizat de Asociația Parentis, Holistic Mental Health și Asociația SOS Surâs, pentru reducerea izolării și construirea unei rețele de sprijin comunitar. Comunicatul include și alte proiecte câștigătoare, cu descrieri detaliate, însă lista publicată în materialul furnizat este întreruptă în zona proiectului „Start Cultural: Platformă de sprijin pentru tineri artiști”, fără a reda integral toate inițiativele selectate. [...]
Primăria Capitalei reia controalele în Centrul Vechi sâmbătă seara , după ce o parte dintre localuri ar fi continuat să difuzeze muzică la volum ridicat în pofida avertismentelor și a amenzilor, potrivit Adevărul . Miza anunțului este una de reglementare și aplicare: autoritățile transmit că sancțiunile nu se opresc la avertismente, iar verificările vor fi repetate. Primăria susține că angajații a 7 dintre cele 50 de localuri verificate „au decis să nu respecte avertismentul” Poliției Locale „nici după amenzi repetate” și că „au bubuit în continuare muzica”. Reprezentanții instituției afirmă că „contravențiile au continuat” și în seara precedentă, când echipajele au revenit în zonă. „Au ignorat și au bubuit în continuare muzica. Dar și contravențiile au continuat aseară, când echipajele au revenit.” În același mesaj, Primăria le-a mulțumit celor care au respectat legea și „i-au respectat pe locuitori”, dar a avertizat că „în seara aceasta, vor fi din nou controale”. Context: măsuri recente privind zgomotul în zonele aglomerate La începutul lunii mai, polițiștii locali au făcut controale în Centrul Vechi, iar în urma acestora „au fost eliminate boxele amplasate în exteriorul teraselor și restaurantelor”, conform unei relatări anterioare din Adevărul . Separat, pe 25 aprilie, primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a spus că programul „Străzi deschise” va continua, însă „mai liniștit, cu mai puțini decibeli”, potrivit Adevărul . „Nu vom mai aviza concertele privaților care fac bani mulți pe timpanele oamenilor din zona Kiseleff (acum mai avem două deja avizate, până să mă interesez eu de procesul de avizare)” Ce urmează Primăria anunță că verificările vor fi reluate sâmbătă seara în Centrul Vechi. Articolul nu precizează intervalul orar al controalelor și nici tipul exact al sancțiunilor care ar putea fi aplicate de această dată. [...]
Cazul relatat de Horia Constantinescu arată cât de ușor pot fi păcăliți consumatorii pe piața biletelor revândute , inclusiv când cumpără de pe platforme „cunoscute”, potrivit Mediafax . Horia Constantinescu, fost președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a spus într-o postare pe rețelele sociale că nu a reușit să intre la concertul Metallica de la București cu biletul pe care îl achiziționase, deși plecase de acasă convins că este valid. El afirmă că a aflat problema abia la ultimul filtru de acces, după ce a stat la coadă. Într-un video publicat pe Facebook, Constantinescu descrie situația astfel: „Am stat la coadă, am mers la pas și când m-am apropiat de ultimul filtru, am aflat că biletul meu nu era ceea ce trebuie. Se întâmplă și la case mai mari. Biletele la concertul celor de la Metallica s-au dovedit a fi o țeapă.” Fostul șef al ANPC spune că a cumpărat biletele de pe o pagină de internet pe care o considerase credibilă, menționând explicit Viagogo , și că în jurul lui erau și alte persoane aflate în aceeași situație. „Le cumpărasem de pe o pagină de internet aparent ultra-para, cunoscută Viagogo. Lângă mine mai erau și alții care și-au luat țeapă. Nu mă satisface deloc acest lucru, chiar îmi pare rău.” Un fenomen recurent la evenimente mari Mediafax notează că „țepele” cu bilete sunt frecvente la concertele de anvergură, mecanismul tipic fiind vânzarea aceluiași bilet – de regulă fals – către mai multe persoane. În plus, și alți români s-au plâns pe rețelele sociale de situații similare. Constantinescu a mai spus că regretă că nu îi poate vedea pe cei de la Metallica și că va urmări concertul doar din materiale video. [...]
