Știri
Știri din categoria Societate
Ministrul Mediului a cerut un control al Administrației Deltei Dunării după ce accesul public la plaja din Jurilovca ar fi fost blocat de un gard montat de un proprietar privat pe sute de metri, potrivit News.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat luni, într-o postare pe Facebook, că situația vizează plaja Jurilovca din Delta Dunării, unde un proprietar privat „a pus gard, pe sute de metri”, ceea ce ar fi dus, în practică, la blocarea accesului publicului.
„Astăzi este despre plaja Jurilovca din Deltă unde un proprietar privat a pus gard, pe sute de metri, astfel ajungând să fie blocat, în realitate, accesul pentru mii de români la una din cele mai cunoscute plaje din România.”
Potrivit ministrului, controlul a fost solicitat „de urgență” și urmează să fie realizat de Administrația Deltei Dunării. News nu oferă, în materialul citat, detalii despre proprietar, baza legală invocată pentru montarea gardului sau un termen pentru finalizarea verificărilor.
Recomandate
Sesizarea la CNCD deschide un posibil dosar de discriminare cu miză de guvernanță la Metrorex , după ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, l-a reclamat pe liderul Sindicatului Liber Metrou, Marian Artimon, pentru declarații considerate misogine, potrivit Adevărul . Cazul mută disputa din zona retoricii publice în cea a reglementării, unde o eventuală sancțiune ar putea seta un precedent privind discursul discriminatoriu al persoanelor cu rol decizional în instituții și companii publice. Buzoianu a anunțat sesizarea într-un mesaj video publicat luni seară pe Facebook. Ea susține că gravitatea declarațiilor este amplificată de faptul că Artimon este și consilier general PSD în Consiliul General al Municipiului București, poziție din care „ia decizii care afectează sute de mii de femei din București”. Ce reclamă ministrul și de ce contează instituțional Ministrul interimar afirmă că problema nu este doar opinia personală a liderului sindical, ci riscul ca o astfel de mentalitate să influențeze decizii publice. „Problema nu este că dumneavoastră, domnul Marian Artimon, sunteți misogin. Problema este că dumneavoastră luați decizii cu această mentalitate pentru sute de mii de femei din București”, a declarat Diana Buzoianu. Buzoianu mai spune că Artimon ar fi trebuit să demisioneze după declarațiile făcute și că PSD ar fi trebuit să-i retragă sprijinul politic, motiv pentru care a apelat la CNCD, invocând existența unei „legislații foarte clare” privind discriminarea. Declarațiile care au declanșat sesizarea Reacția ministrului vine după o conferință de presă de miercurea trecută, în care Marian Artimon a criticat administrarea Metrorex și a pus problemele companiei pe seama faptului că „sunt cam multe femei” în poziții de decizie. „Din păcate, nu vreau să jignesc, cam multe femei care conduc, iau decizii pentru metrou”, a afirmat Artimon, adăugând că s-ar fi ajuns să se „conducă economic, în loc să se conducă tehnic”. În aceeași intervenție, Artimon a făcut și o afirmație referitoare la conducerea din minister: „Poate prea multă lipsă de sânge în instalații, ca să zic așa, pe acolo, prin minister”, a mai spus acesta. Context: conducerea Metrorex și pasul următor Potrivit informațiilor de pe site-ul Metrorex, compania este condusă din septembrie 2023 de directorul general Mariana Miclăuș, iar funcția de director financiar este ocupată de Ioana Diaconu. Diana Buzoianu spune că așteaptă ca CNCD să analizeze sesizarea și să decidă dacă declarațiile lui Marian Artimon constituie discriminare. Dacă instituția constată încălcarea legislației, cazul poate avea consecințe de reglementare și de practică instituțională, prin modul în care sunt sancționate declarațiile discriminatorii venite de la persoane cu rol public și influență în decizie. [...]
Garda de Mediu Timiș își apără controalele din Săcălaz, pe fondul presiunii pentru intensificarea verificărilor la depozite ilegale de deșeuri , după ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu , a acuzat instituția că ar fi „ratat” o groapă ilegală vizibilă inclusiv pe Google Maps, potrivit Adevărul . Șefa Gărzii de Mediu Timiș, Luci Mușuroi, respinge criticile și susține că, în ultimii cinci ani, instituția a făcut 35 de controale în localitatea Săcălaz, aplicând amenzi și avertismente în valoare totală de 180.000 de lei. Reacția vine după un control la care au participat ministrul interimar și prefectul de Timiș, Paul Finta, în urma căruia a fost descoperit un depozit ilegal de deșeuri. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Mușuroi afirmă că, în urma acțiunilor ulterioare controlului comun, proprietarul terenului a fost identificat și ar fi început să concaseze deșeurile pe amplasament, iar instituția va continua verificările până la respectarea măsurilor de conformare. Disputa: eficiența controalelor, nu existența problemei Comisarul-șef contestă ideea că Garda de Mediu ar fi ignorat depozite mari, susținând că acuzația ministrului nu ar fi susținută de „cifre”, ci de „o percepție greșită”. În același timp, Mușuroi pune accent pe măsurile de conformare, în special în zona de salubrizare, despre care spune că au fost îndeplinite. De cealaltă parte, Diana Buzoianu a criticat eficiența controalelor anterioare, afirmând că depozitul ar fi fost vizibil de ani de zile și că, la un control tematic recent, ar fi fost identificate probleme minore, nu „muntele de deșeuri” din apropiere. „Acum trei luni ați făcut un control tematic și ați găsit trei saci de gunoaie, dar nu ați văzut muntele de deșeuri ilegale de la 500 de metri distanță. Din punctul meu de vedere, ați făcut un control ineficient”, a declarat ministrul. Miza operațională: capacitate limitată de control în teritoriu Un element central al răspunsului Gărzii de Mediu Timiș este deficitul de personal. Mușuroi afirmă că instituția funcționează cu 12 inspectori care acoperă peste 90 de localități, descriind condițiile de lucru ca fiind „deosebit de dificile”. În mesaj, conducerea instituției mai susține că nu este subordonată politic și că refuză presiunile politice, indiferent de partid. Schimbul de replici are loc în contextul în care Ministerul Mediului a anunțat intensificarea controalelor privind depozitările ilegale de deșeuri și verificarea modului în care autoritățile locale și instituțiile de control își îndeplinesc atribuțiile. [...]
Bucureștiul intră într-un weekend cu acces gratuit la evenimente-cheie și restricții de trafic în centru , pe fondul Zilelor Bucureștiului și al unor festivaluri care mută publicul între Piața Constituției, Calea Victoriei și cartiere, potrivit HotNews . Miza practică pentru locuitori este dublă: program dens în spațiul public, dar și zone închise mașinilor sau cu acces gestionat, care schimbă fluxurile de mobilitate în oraș. Centrul: iMapp la Palatul Parlamentului și Calea Victoriei pietonală Punctul central al weekendului este iMapp Bucharest (ediția a 11-a), în Piața Constituției, pe 19 și 20 septembrie, cu acces gratuit. Șapte artiști și studiouri internaționale intră în competiția Winners League, iar tema ediției este „PAST. FORWARD.”; între momentele speciale este menționată o proiecție dedicată Nadiei Comăneci, la 50 de ani de la nota 10 de la Montreal. Sâmbătă, accesul în Piața Constituției începe la 16:00, iar competiția de video mapping rulează între 21:30 și 23:00; în programul muzical este inclus Rudimental – DJ & Production (de la 20:00). Duminică, evenimentul continuă între 12:00 și 22:00, cu WHOMADEWHO (Hybrid DJ Set) pe scenă. În paralel, Calea Victoriei devine din nou pietonală în cadrul „Străzi Deschise – București, Promenadă Urbană”, cu activități sportive, instalații și evenimente culturale. În Piața Revoluției este anunțat și un preambul al festivalului de New Media Art RADAR: Full Spectrum. Programul Zilelor Bucureștiului include, conform aceleiași surse, tururi și activități la sediul Primăriei Capitalei, plimbări cu barca pe Dâmbovița și evenimente în zona Kiseleff – Piața Victoriei. Închideri punctuale de străzi și evenimente cu trasee dedicate Pentru cei care vor un eveniment sportiv nocturn, The Color Run Night are loc sâmbătă, de la 19:00, în zona Bulevardului Unirii, pe un traseu de maximum 5 kilometri, cu start și finish la Biblioteca Națională. Organizatorii au stabilit o limită de 60 de minute pentru parcurgerea traseului. Tot în weekend, intersecția străzilor Christian Tell și Biserica Amzei se închide mașinilor și se deschide oamenilor pentru „Masa Nesfârșită”, cu concerte, dialoguri despre oraș, ateliere, jocuri și cinema în aer liber; sâmbătă este programat un concert gratuit susținut de Taraful de la Vărbilău. Cartierul Icoanei-Ioanid și IOR: activități comunitare, unele cu locuri limitate LOC – Festivalul Cartierului Icoanei-Ioanid transformă zona, pe 19 și 20 septembrie, într-un traseu cultural cu peste 70 de activități și peste 50 de afaceri locale incluse în program. Accesul la festival este gratuit, însă unele activități se desfășoară pe bază de înscriere sau bilet. Duminică sunt menționate, între altele, un tur ghidat susținut de arhitecta Cristina Woinaroski (cu înscriere prealabilă și taxă) și un concert pentru copii al Muse Quartet (gratuit). În Parcul IOR, One World Romania propune activități despre relația comunității cu spațiul verde: tururi ghidate (inclusiv despre zona retrocedată), atelier juridic despre organizarea comunitară, grădinărit comunitar și activități pentru copii. Participarea este gratuită, dar locurile sunt limitate și se face pe bază de înscriere. Alternativă în vest: Insula Lacul Morii, deschisă publicului, cu festival până duminică Un element nou pe „harta” de weekend este Insula Lacul Morii, deschisă oficial publicului vineri, 18 septembrie, la ora 10:00. Inaugurarea este legată de West Side Sunset Fest, care ține până duminică și include concerte, zone de relaxare, ateliere pentru copii și activități sportive, cu program 10:00–22:00 și acces gratuit. Accesul se poate face de pe digul Lacului Morii (din zona promenadei) și dinspre străzile Vasile Mohor, Cornului și Murelui. Bilete și prețuri: de la concerte la teatru Pe lângă evenimentele cu acces liber, weekendul include și opțiuni cu bilete: Garou, la Arenele Romane, duminică de la 20:00 – bilete de la 150 de lei. Mădălina Pavăl, acustic la Quantic (Golden Hour by Emagic), duminică de la 19:00 – bilet acces general 110 lei. Alina Manole Trio, la Clubul Țăranului, duminică de la 19:00 – bilete anunțate la 140 de lei. Liviu Teodorescu, la Hard Rock Cafe, duminică de la 21:00 – bilete de la 100 de lei. Encore („Bring Nu-Metal Back”), sâmbătă de la 19:00 – bilet 42 de lei. Control: Black Rhino Residency (sâmbătă) – 40 de lei în presale și 50 de lei la ușă; KALISEE și Purdesia (sâmbătă, Front Room) – 50 de lei la ușă; Discotecă #NORDICA (duminică) – intrare liberă. La Teatrul Național București, sâmbătă de la 19:00, se joacă „Pădurea spânzuraților” (regia și scenariul Radu Afrim), cu bilete între 60 și 120 de lei; spectacolul durează 3 ore și 10 minute, cu pauză de 15 minute. Pentru film, terasa de la Bruma (Bd. Regina Elisabeta 54) programează duminică o proiecție „Missing in Action” (1984), cu live voice-over de Irina-Margareta Nistor; intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, iar accesul începe la 18:00. În cinematografele de mall sunt menționate premierele „3 zile în septembrie” (film românesc) și „Resident Evil” (horror), fără detalii suplimentare de program în materialul citat. Context: Bucharest Food Week , cu meniuri la preț fix Weekendul prinde și finalul Bucharest Food Week, care reunește peste 100 de restaurante cu meniuri la prețuri fixe de 69, 119 și 189 de lei, produse în ediții limitate, cine colaborative și masterclass-uri. Sursa notează și un pop-up Les Enfants du Marché (restaurant din Paris) la Tabra, gândit ca o replică a standului dintr-o piață acoperită pariziană. Pentru cei care își fac planul în funcție de logistică, combinația dintre evenimente gratuite în centru, străzi închise temporar și activități cu înscriere/locuri limitate în cartiere face ca ora și locul să conteze mai mult decât „lista” de opțiuni: unele puncte sunt de tip festival (cu flux mare), altele funcționează pe capacitate controlată. [...]
Un clip viral cu un muncitor nepalez readuce în discuție diferențele mari de venit dintre România și Nepal , dar și riscul de a trage concluzii despre salarii din imagini fără context, potrivit Adevărul . Bărbatul, care lucrează în România, a publicat pe TikTok un videoclip în care își numără banii câștigați, iar imaginile au fost preluate și pe Reddit . Acolo, postarea a circulat cu mesajul „În România se fac bani. Doar cine nu vrea nu face” și a strâns numeroase reacții. În filmare, muncitorul apare întins pe pat și numără o sumă pe care comentatorii au estimat-o la aproximativ 7.000 de lei. O parte dintre utilizatori au reacționat pozitiv, spunând că sunt „bani munciți” și comparând experiența lui cu cea a românilor plecați la muncă în străinătate în urmă cu circa două decenii. Au apărut și relatări despre interacțiuni directe cu muncitori nepalezi, inclusiv exemplul unui curier care a livrat mâncare și a urat „poftă bună”. Diferența de venit, dar fără concluzii despre salarii în România În contextul discuțiilor, articolul citează date potrivit cărora salariul mediu lunar brut în Nepal ar fi de aproximativ 32.000 de rupii nepaleze, echivalentul a circa 234 de dolari (aprox. 1.060 de lei). Raportat la acest reper, suma estimată la 7.000 de lei din videoclip ar însemna mai mult de șase salarii medii lunare din Nepal. Totuși, clipul nu precizează perioada în care au fost câștigați banii, ce meserie are bărbatul și nici dacă suma reprezintă salariul net. Din acest motiv, valoarea din imagini nu poate fi folosită pentru a estima venitul obișnuit al muncitorilor nepalezi din România. [...]
Agresarea unei echipe TV în timpul protestului fermierilor ridică din nou problema siguranței jurnaliștilor pe teren , după ce o reporteră și un operator Realitatea Plus au fost îmbrânciți și împiedicați să filmeze marți, în Piața Victoriei , în contextul în care manifestația a degenerat în violențe, potrivit HotNews . Incidentul a avut loc în timpul transmisiunii, când mai mulți manifestanți au încercat să blocheze filmarea și au agresat verbal și fizic echipa. Un protestatar i-a strigat jurnalistei: „Nu ne mai filma, că ne bagi la pușcărie, ești prost la cap?” Împiedicarea filmării și agresiune fizică Conform relatării, reportera prezenta „imaginea de ansamblu” și i-a cerut operatorului să filmeze pietrele desprinse și aruncate de unii protestatari spre forțele de ordine. În acel moment, un manifestant cu mască i-ar fi spus: „Fără violență nu se poate” Ulterior, un bărbat cu gluga trasă și fața acoperită cu un fular s-a apropiat și a dus palma spre camera de filmat. Jurnalista i-a cerut să-l lase pe operator și l-a întrebat dacă este fermier, afirmând totodată că în protest ar exista „persoane infiltrate”. Într-un alt episod, un manifestant i-a dat peste microfon, a înjurat-o și i-a „dezmembrat” microfonul, încercând apoi să i-l smulgă și să-l trântească de pământ. Intervenția unui participant și urmările Un bărbat care purta cască și avea un ghiozdan cu însemnele unei platforme de livrare de mâncare s-a interpus între jurnalistă și agresori și a îndrumat-o dinspre grupul respectiv. Echipa a fost huiduită, iar operatorul a relatat, după ce și-a strigat colega: „Au început să dea în mine” Potrivit Digi24, echipa Realitatea Plus a ajuns la spital. [...]
Ministerul de Interne cere actualizarea legislației și investiții în tehnologii antidronă pentru intervențiile de urgență , pe fondul unor riscuri tot mai diverse – de la incendii de amploare la inundații și utilizarea dronelor – potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , la ceremonia de Ziua Pompierilor, organizată la Monumentul Eroilor Pompieri din București. Predoiu a vorbit despre evoluția structurilor de intervenție după integrarea pompierilor în Sistemul Național pentru Situații de Urgență, susținând că această schimbare a redus riscurile în misiuni, a scurtat timpii de intervenție și a crescut șansele de supraviețuire pentru persoanele salvate. La eveniment au participat, între alții, secretarul de stat Raed Arafat, conducerea MAI, șefi de arme, veterani și reprezentanți ai instituțiilor partenere, conform Ministerului de Interne. Dronele, un risc nou care împinge spre reguli și achiziții În discurs, ministrul a inclus dronele între „noile provocări”, alături de incendii de mare anvergură (inclusiv de pădure), dezastre naturale și inundații. În acest context, Predoiu a indicat două direcții de acțiune: măsuri legislative , care să stabilească „responsabilități clare”, cu implicarea Parlamentului; procurarea și introducerea de tehnologii antidronă pentru echiparea structurilor de intervenție, prin decizii la nivel guvernamental. „Este nevoie și de intervenții din partea Guvernului pentru procurarea tehnologiilor necesare și pentru echiparea structurilor de intervenție cu tehnologii antidronă”, a afirmat Cătălin Predoiu. Dotări finanțate și cu bani europeni, plus presiune pentru digitalizare Predoiu a legat modernizarea de accesul la fonduri europene, argumentând că fără „calea europeană și euroatlantică” dotările nu ar fi fost posibile „într-un timp atât de scurt”. El a susținut, totodată, că dotarea și organizarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a Sistemului Național pentru Situații de Urgență au ajuns să fie „un model în Europa”, studiat inclusiv în structuri europene și NATO specializate pe astfel de riscuri. Ministrul a mai spus că este necesară continuarea digitalizării și concentrarea eforturilor în centre regionale , pentru creșterea eficienței și reducerea riscurilor pentru personalul de intervenție. Peste 400.000 de intervenții în acest an În final, Predoiu a indicat volumul de activitate al pompierilor, vorbind despre „ peste 400.000 de intervenții în situații de urgență ” în acest an și despre „miile de vieți salvate an de an”. El a amintit și misiunile externe ale pompierilor români în Franța, Grecia și Serbia, despre care a spus că au contribuit la prestigiul României. Mesajul președintelui: protecția civilă, parte a securității naționale Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj în care a descris riscurile drept „tot mai complexe și mai greu de anticipat”, invocând, între altele, războiul din vecinătatea României, incendiile de vegetație, inundațiile, fenomenele meteo extreme, accidentele tehnologice și amenințările la adresa infrastructurilor critice, potrivit Administrației Prezidențiale . Șeful statului a cerut dezvoltarea unei „culturi moderne a rezilienței” și a pledat pentru continuarea investițiilor în pregătire, infrastructură și tehnologii, menționând explicit inteligența artificială, dronele, sistemele de avertizare timpurie și comunicațiile ca instrumente ale protecției civile moderne. [...]
