Știri
Știri din categoria Societate
Ministrul Mediului a cerut un control al Administrației Deltei Dunării după ce accesul public la plaja din Jurilovca ar fi fost blocat de un gard montat de un proprietar privat pe sute de metri, potrivit News.
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat luni, într-o postare pe Facebook, că situația vizează plaja Jurilovca din Delta Dunării, unde un proprietar privat „a pus gard, pe sute de metri”, ceea ce ar fi dus, în practică, la blocarea accesului publicului.
„Astăzi este despre plaja Jurilovca din Deltă unde un proprietar privat a pus gard, pe sute de metri, astfel ajungând să fie blocat, în realitate, accesul pentru mii de români la una din cele mai cunoscute plaje din România.”
Potrivit ministrului, controlul a fost solicitat „de urgență” și urmează să fie realizat de Administrația Deltei Dunării. News nu oferă, în materialul citat, detalii despre proprietar, baza legală invocată pentru montarea gardului sau un termen pentru finalizarea verificărilor.
Recomandate
Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului a găsit „zeci de probleme sistemice” la ANM , iar conducerea instituției ar fi fost avertizată încă din noiembrie 2025 despre posibile nereguli în zona achizițiilor directe, potrivit unei postări pe Facebook a ministrului interimar al Mediului, Diana Buzoianu , citată de Agerpres . Controlul, finalizat în luna octombrie, indică probleme cu caracter „sistemic” la Administrația Națională de Meteorologie , conform declarațiilor ministrului interimar. În același mesaj, Buzoianu susține că șefii ANM ar fi fost informați cu aproape un an înainte despre posibile nereguli legate de achizițiile directe (proceduri de cumpărare fără licitație, în anumite condiții prevăzute de lege). Din informațiile disponibile public în material, nu sunt detaliate natura exactă a problemelor identificate, valoarea achizițiilor vizate sau măsurile administrative care ar urma să fie luate în urma raportului. [...]
Sesizarea la CNCD deschide un posibil dosar de discriminare cu miză de guvernanță la Metrorex , după ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, l-a reclamat pe liderul Sindicatului Liber Metrou, Marian Artimon, pentru declarații considerate misogine, potrivit Adevărul . Cazul mută disputa din zona retoricii publice în cea a reglementării, unde o eventuală sancțiune ar putea seta un precedent privind discursul discriminatoriu al persoanelor cu rol decizional în instituții și companii publice. Buzoianu a anunțat sesizarea într-un mesaj video publicat luni seară pe Facebook. Ea susține că gravitatea declarațiilor este amplificată de faptul că Artimon este și consilier general PSD în Consiliul General al Municipiului București, poziție din care „ia decizii care afectează sute de mii de femei din București”. Ce reclamă ministrul și de ce contează instituțional Ministrul interimar afirmă că problema nu este doar opinia personală a liderului sindical, ci riscul ca o astfel de mentalitate să influențeze decizii publice. „Problema nu este că dumneavoastră, domnul Marian Artimon, sunteți misogin. Problema este că dumneavoastră luați decizii cu această mentalitate pentru sute de mii de femei din București”, a declarat Diana Buzoianu. Buzoianu mai spune că Artimon ar fi trebuit să demisioneze după declarațiile făcute și că PSD ar fi trebuit să-i retragă sprijinul politic, motiv pentru care a apelat la CNCD, invocând existența unei „legislații foarte clare” privind discriminarea. Declarațiile care au declanșat sesizarea Reacția ministrului vine după o conferință de presă de miercurea trecută, în care Marian Artimon a criticat administrarea Metrorex și a pus problemele companiei pe seama faptului că „sunt cam multe femei” în poziții de decizie. „Din păcate, nu vreau să jignesc, cam multe femei care conduc, iau decizii pentru metrou”, a afirmat Artimon, adăugând că s-ar fi ajuns să se „conducă economic, în loc să se conducă tehnic”. În aceeași intervenție, Artimon a făcut și o afirmație referitoare la conducerea din minister: „Poate prea multă lipsă de sânge în instalații, ca să zic așa, pe acolo, prin minister”, a mai spus acesta. Context: conducerea Metrorex și pasul următor Potrivit informațiilor de pe site-ul Metrorex, compania este condusă din septembrie 2023 de directorul general Mariana Miclăuș, iar funcția de director financiar este ocupată de Ioana Diaconu. Diana Buzoianu spune că așteaptă ca CNCD să analizeze sesizarea și să decidă dacă declarațiile lui Marian Artimon constituie discriminare. Dacă instituția constată încălcarea legislației, cazul poate avea consecințe de reglementare și de practică instituțională, prin modul în care sunt sancționate declarațiile discriminatorii venite de la persoane cu rol public și influență în decizie. [...]
Percepția că „a fost mai greu înainte” domină opinia publică și poate influența așteptările sociale și economice , arată datele publicate de INSCOP , pe baza unui sondaj INSCOP Research realizat la solicitarea Informat.ro și relatat de Digi24. Potrivit rezultatelor, șase din zece români consideră că generația părinților lor a avut o viață mai grea decât generația actuală. În același timp, peste jumătate dintre respondenți spun că, în prezent, toate categoriile de vârstă se confruntă cu dificultăți aproximativ egale . Un alt rezultat relevant pentru modul în care este privită mobilitatea socială: 51,4% dintre cei chestionați cred că tinerii de astăzi au mai multe oportunități de reușită decât generațiile anterioare. În forma publicată pe site-ul INSCOP, materialul nu include detalii despre metodologie (eșantion, marjă de eroare, perioadă de culegere), astfel că interpretarea fină a diferențelor între grupuri sau în timp nu poate fi făcută pe baza acestui rezumat. [...]
Reforma anunțată de Guvern riscă să redeseneze administrația locală în Ținutul Pădurenilor , unde cinci comune ar trebui comasate ca să treacă pragul de 1.500 de locuitori avut în vedere de autorități, arată o analiză publicată de Adevărul . Miza nu este doar una statistică: vorbim despre localități îmbătrânite, cu sate răsfirate pe munte și servicii publice tot mai greu de susținut. Cele șapte comune din Ținutul Pădurenilor (Munții Poiana Ruscă, județul Hunedoara) au împreună sub 4.000 de locuitori, răspândiți pe aproape 570 km², ceea ce înseamnă o densitate medie de aproximativ șapte locuitori/km². În unele comune, densitatea coboară sub cinci locuitori/km². Pragul de 1.500 de locuitori: cum ar arăta comasarea Potrivit recensământului din 2021, doar comuna Ghelari depășea 1.500 de locuitori (1.501), însă publicația notează că cifra este probabil mai mare decât populația actuală, pe fondul declinului demografic. Între 2011 și 2021, Ghelari a pierdut aproape un sfert din populație, iar localitatea a rămas marcată de închiderea exploatării miniere (definitivă de circa două decenii), inclusiv prin blocuri ridicate în anii ’80, rămase în mare parte pustii. În afara Ghelariului, celelalte șase comune însumează 2.459 de locuitori. Pentru a trece pragul de 1.500 de locuitori „din proiectul reformei administrative”, articolul indică necesitatea comasării a cinci comune mici: Bătrâna (88 locuitori, oficial) Bunila (247) Lelese (339) Cerbăl (403) Toplița (624) Împreună, acestea ar ajunge la 1.701 locuitori, dar ar forma o comună întinsă, cu sate dispersate pe culmi și văi, la zeci de kilometri distanță unele de altele — un detaliu care complică administrarea și accesul la servicii. Depopulare accelerată și îmbătrânire: presiune pe servicii și pe guvernanța locală Declinul demografic este descris ca structural și de durată: urbanizarea și industrializarea din a doua parte a secolului XX au împins forța de muncă spre orașele Hunedoara și Deva, iar după 1990 migrația externă a accelerat golirea satelor. În ultimii ani, au fost modernizate șosele pentru conectarea zonei cu Hunedoara și Deva și pentru legături între sate, însă tendința demografică a rămas negativă. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Hunedoara (PATJ) indică Munții Poiana Ruscă drept una dintre zonele cele mai afectate de scăderea populației, îmbătrânire și natalitate redusă. Studiul socio-demografic citat în material arată ponderi foarte ridicate ale populației vârstnice (date la 1 ianuarie 2024), cu valori record în: Bătrâna: 46,36% Bunila: 44,3% Cerbăl: 42,44% Documentul mai arată că, între recensămintele din 2011 și 2021, populația județului Hunedoara a scăzut cu 13,6%, iar în unele comune montane declinul a fost mult mai puternic: Bătrâna (-30,71%) și Ghelari (-24,31%). În plus, în Bunila și Cerbăl, populația tânără reprezenta circa 6%, iar în mai mulți ani comunele Bătrâna, Bunila, Lelese și Cerbăl nu au înregistrat nașteri, potrivit aceluiași studiu. Ce urmează: calendarul reformei și riscurile specifice zonei Problema administrării comunelor foarte mici a revenit în prim-plan odată cu reforma administrativ-teritorială anunțată de Guvern în toamna lui 2026. La 30 octombrie 2026, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a declarat că proiectul de comasare a comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori ar urma să fie aplicat în două etape: până la 1 martie 2027 : comasare voluntară, cu acordul administrațiilor și al cetățenilor; ulterior: comasare obligatorie, cu efecte aplicate la alegerile locale din 2028. La nivel național, ministrul a indicat 429 de comune cu până la 1.500 de locuitori (identificate pe baza datelor de populație din 2023), iar pentru unirea voluntară ar urma să existe stimulente, inclusiv investiții și facilități fiscale. În Ținutul Pădurenilor, însă, articolul avertizează asupra unei dificultăți suplimentare: comunele cu populație foarte redusă administrează teritorii montane întinse, iar legăturile dintre sate sunt adesea grele. În acest context, comasarea poate rezolva o condiție numerică, dar poate crea presiuni operaționale noi asupra accesului la administrație și servicii publice, într-o regiune deja afectată de dispariția școlilor, magazinelor și punctelor medicale din multe sate. [...]
Indexarea pensiilor din 2027 ar putea adăuga circa 9,6 mld. lei la cheltuielile bugetare , potrivit unei simulări preliminare invocate de ministrul Muncii, Florin Manole , relatează Ziarul Financiar . Oficialul spune că va propune aplicarea formulei prevăzute de lege, iar cifrele nu sunt finale. Manole a declarat, sâmbătă seara, la Antena 3 CNN, că va înainta premierului și ministrului Finanțelor propunerea de indexare a pensiilor pe baza formulei legale. Simularea preliminară indică o majorare de aproximativ 7,3%, cu un impact bugetar estimat la 9,6 miliarde de lei. Ministrul a respins scenariul înghețării pensiilor în 2027 și a precizat că, la acest moment, nu există un plan de împărțire a majorării în două sau mai multe tranșe. Ajutoare în decembrie: 300–500 lei, în funcție de venit Pentru luna decembrie, ministrul a spus că sprijinul pentru pensionari va fi virat odată cu pensia. Ajutoarele reprezintă jumătate din sumele stabilite la începutul anului și se acordă în funcție de venitul lunar: 500 de lei pentru pensionarii cu venituri de până la 1.500 de lei; 400 de lei pentru pensii între 1.501 și 2.000 de lei; 300 de lei pentru pensii între 2.001 și 3.000 de lei. Salariul minim: discuții în noiembrie, fără confirmarea unei creșteri de 600 lei brut În privința salariului minim, Manole a indicat că o eventuală majorare va fi decisă în Consiliul Național Tripartit (Guvern–sindicate–patronate), cu discuții programate în noiembrie. El a arătat că, teoretic, salariul minim poate fi majorat de la 1 ianuarie 2027, însă programul de guvernare prevede o indexare într-un interval de 12 luni. În spațiul public a fost vehiculată o creștere de 600 de lei brut, variantă pe care ministrul nu a confirmat-o. Legea salarizării unitare: negocieri reluate în 2027 Ministrul Muncii a mai anunțat că negocierile privind legea salarizării unitare vor fi reluate la începutul anului viitor, după centralizarea datelor despre nivelurile salariale din instituțiile publice. Potrivit acestuia, noua formulă nu ar urma să genereze scăderi salariale, în special în domenii precum Sănătatea și Educația, obiectivul declarat fiind corectarea inechităților din sistemul public. [...]
Autoritățile din Franța și Germania au trecut la măsuri mai dure împotriva protestatarilor mascați , pe fondul escaladării violențelor la manifestațiile tinerilor: la Paris au fost ciocniri cu poliția, iar la Köln un marș a fost anulat din cauza participanților cu măști și fumigene, potrivit HotNews . Sâmbătă, 31 octombrie, au avut loc proteste în mai multe orașe din Franța și Germania, alimentate de nemulțumiri legate de costul vieții, finanțarea educației și politicile de mediu. În Franța, la manifestațiile de sâmbătă au participat cel puțin 320.000 de persoane, conform Ministerului de Interne, citat de The Guardian, sub nivelul raportat în sâmbetele precedente (410.000, respectiv 550.000 pe 17 octombrie). Franța: ciocniri la finalul marșului din Paris și intervenții cu gaze lacrimogene În Paris, violențele au izbucnit când marșul a ajuns la destinația finală, după ce manifestanții plecaseră din zona Porte de Bagnolet . Potrivit relatărilor citate, unii protestatari au desprins pietre din pavaj cu ciocane și le-au aruncat spre polițiști, iar demonstranții au aruncat cel puțin un dispozitiv incendiar. Forțele de ordine au ripostat cu gaze lacrimogene. Intervenții cu gaze lacrimogene au avut loc și la Lyon, al treilea oraș ca mărime din Franța, precum și la Toulouse. Tensiuni au fost raportate și la finalul marșului de la Marsilia, potrivit Reuters. Germania: marș anulat la Köln din cauza măștilor și fumigenelor La Köln, poliția germană a anulat marșul organizat de grupul „Gen Z regelt” („Generația Z rezolvă”), invocând prezența protestatarilor mascați și folosirea fumigenelor. Potrivit agenției germane DPA, un purtător de cuvânt al poliției a precizat că demonstrația urma să continue „sub forma unui miting static”. În aceeași zi au mai fost organizate manifestații și în alte orașe germane, inclusiv Berlin, Hamburg, Frankfurt și Dresda. Avertisment în Franța: amendă pentru mascarea identității cu „pretextul” Halloweenului În Franța, ministrul de Interne Laurent Nuñez a avertizat că folosirea costumelor pentru a ascunde identitatea „în scopuri rău intenționate” poate fi sancționată cu o amendă de 150 de euro (aprox. 750 lei). „Folosirea Halloweenului ca pretext nu constituie un motiv legitim pentru a-ți acoperi fața în spațiile publice”, a declarat oficialul francez. Măsurile și deciziile de sâmbătă indică o înăsprire a controlului asupra protestelor în care apar elemente de anonimizare (măști) și obiecte pirotehnice, pe fondul riscului de violențe și al presiunii asupra forțelor de ordine. [...]
