Știri
Știri din categoria Societate
Minivacanța de la final de mai/început de iunie și regulile de compensare pentru munca în zilele libere legale sunt principalele repere pentru angajați și angajatori, potrivit Ziarul Financiar.
La sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie 2026, românii care lucrează atât la stat, cât și la privat vor avea o minivacanță de trei zile, pe fondul sărbătorii Rusaliilor și al Zilei Copilului. Conform calendarului menționat, 31 mai (duminică) este prima zi de Rusalii, iar 1 iunie (luni) este a doua zi de Rusalii și, totodată, Ziua Copilului.
Publicația enumeră următoarele zile libere care urmează în 2026:
Pentru companiile care au activitate în zilele de sărbătoare legală, regula este că salariații trebuie compensați. Conform legislației în vigoare, angajații au dreptul la compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile.
Dacă timpul liber nu poate fi acordat, angajații au dreptul la un spor salarial de cel puțin 100% din salariul de bază. Angajatorii care nu acordă timp liber sau nu recompensează munca prestată în aceste zile riscă amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.
Recomandate
Ministrul Mediului a cerut un control al Administrației Deltei Dunării după ce accesul public la plaja din Jurilovca ar fi fost blocat de un gard montat de un proprietar privat pe sute de metri , potrivit News . Ministrul Mediului, Diana Buzoianu , a anunțat luni, într-o postare pe Facebook, că situația vizează plaja Jurilovca din Delta Dunării, unde un proprietar privat „a pus gard, pe sute de metri”, ceea ce ar fi dus, în practică, la blocarea accesului publicului. „Astăzi este despre plaja Jurilovca din Deltă unde un proprietar privat a pus gard, pe sute de metri, astfel ajungând să fie blocat, în realitate, accesul pentru mii de români la una din cele mai cunoscute plaje din România.” Potrivit ministrului, controlul a fost solicitat „de urgență” și urmează să fie realizat de Administrația Deltei Dunării. News nu oferă, în materialul citat, detalii despre proprietar, baza legală invocată pentru montarea gardului sau un termen pentru finalizarea verificărilor. [...]
Sindicatul „Mureșul” din Apele Române anunță proteste naționale și ia în calcul greva generală , pe fondul unui conflict de muncă care, dacă escaladează, poate afecta funcționarea unei instituții-cheie pentru administrarea resurselor de apă și a infrastructurii hidrotehnice, potrivit Agerpres . Reprezentanții Sindicatului „Mureșul” din cadrul Administrației Naționale „Apele Române ” vor picheta, timp de două ore, toate administrațiile bazinale de apă din țară, în perioada 4-8 mai 2026. Conform comunicatului organizației, protestele sunt programate zilnic între orele 10:00 și 12:00. Calendarul acțiunilor anunțate Pe lângă pichetările din teritoriu, sindicaliștii au programat pentru 14 mai 2026 un miting de protest în București, în fața sediilor Administrației Naționale „Apele Române” și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor . Pentru organizare, sindicatul spune că va solicita sprijinul Blocului Național Sindical (BNS) , confederație din care face parte. Liderii sindicali afirmă că iau în calcul inclusiv declanșarea unei greve generale, dacă revendicările angajaților nu vor fi soluționate. Miza invocată de sindicat: subfinanțare și riscuri pentru siguranță Reprezentanții sindicali acuză autoritățile de „distrugerea constantă” a sistemului de gospodărire a apelor și avertizează că subfinanțarea sectorului și lipsa de respect față de angajați pot pune în pericol siguranța cetățenilor și protecția infrastructurii hidrotehnice. „Vom protesta în perioada care urmează cu și pentru fiecare angajat în parte, până când cei care conduc domeniul gospodăririi apelor din România vor înțelege că acțiunile constante și continue de distrugere a acestui domeniu strategic pun în pericol viața și bunurile cetățenilor acestei țări. Distrugerea structurilor din Apele Române și umilirea zilnică a angajaților acestei instituții publice de interes național trebuie să înceteze.” Sindicaliștii mai susțin că au încercat anterior să semnaleze problemele prin „memorii, petiții și luări publice de poziție”, fără rezultat, iar decizia privind acțiunile de protest a fost luată într-o ședință extraordinară a biroului executiv, în contextul declanșării conflictului de muncă. [...]
Micii au devenit un „brand” urban în mai puțin de un secol, iar povestea lor arată cum o improvizație din crâșmele Bucureștiului s-a transformat într-un produs de masă , cu rețete standardizate și consum sezonier puternic, mai ales de 1 Mai, potrivit Adevărul . Preparatul, astăzi asociat reflex cu grătarul și sărbătorile în aer liber, nu este prezentat ca „tradițional” în sens rural: în satele din Muntenia, Oltenia, Moldova sau Ardeal, grătarul cu mici nu era un obicei, iar mititeii sunt descriși mai degrabă ca un simbol al bucătăriei urbane, legat de hanuri și ospătării. De ce contează: de la influențe otomane la un produs local „scalabil” Textul plasează micii într-o familie mai largă de preparate balcanice inspirate de bucătăria otomană, în special de kebab și kofte (carne tocată condimentată, gătită la grătar). În Balcani există variante apropiate în Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia și Albania; în Bosnia, de exemplu, sunt menționați „ćevapčići”, serviți de regulă cu ceapă și lipie. În spațiul românesc, mititeii ar fi apărut abia în secolul al XIX-lea, iar originea exactă rămâne disputată în material: import otoman, filieră balcanică sau adaptare locală. Miza, însă, nu este „paternitatea”, ci faptul că produsul a fost rapid adoptat și multiplicat, cu variații regionale de carne și condimente. „Cârnatul fără maț”: episodul care explică nașterea mititeilor bucureșteni Un fir narativ central este povestea lui Iordache Ionescu , de pe strada Covaci nr. 3, în Bucureștiul de la finalul secolului al XIX-lea. Crâșma lui era căutată inițial pentru cârnați, dar, rămas fără mațe într-un moment de vârf, ar fi modelat carnea tocată în bucăți mai scurte și ar fi pus-o pe grătar. Clienții ar fi cerut apoi „cârnatul fără maț”, iar denumirea „mititei” ar fi venit tot din partea lor (Iordache i-ar fi numit „patricienii”). Materialul reproduce și un fragment dintr-un articol al ziarului „Adevărul” din 8 februarie 1903, care descrie popularitatea „renumiților mititei” ai lui Iordache și răspândirea lor. Rețeta „ Carul cu bere ”: ce intra în compoziție acum peste 100 de ani O altă piesă importantă este o rețetă atribuită începutului de secol XX, păstrată la „Carul cu bere” (restaurant deschis în 1879 pe Calea Victoriei nr. 2). Rețeta descrie un proces laborios, cu accent pe consistență și pe „pufoșenie”, obținută inclusiv prin bicarbonat stins cu zeamă de lămâie și prin folosirea unei supe concentrate din oase cu măduvă. Ingrediente și repere tehnice menționate în rețetă (pentru 1 kg de carne) includ: carne de vită de la gât, trecută de două ori prin mașină, fără îndepărtarea grăsimii; completare cu seu de vită sau, la nevoie, de oaie (100–150 g/kg) dacă amestecul e prea slab; zeamă din oase de vită cu măduvă, redusă (din 500 g oase/kg carne); condimente în gramaje: piper, cimbru, ienibahar, coriandru, chimion, anason stelat; bicarbonat de sodiu (8 g) și zeamă de lămâie, plus untdelemn; usturoi sub formă de mujdei strecurat, adăugat după perioade de maturare la rece. Rețeta insistă și pe execuția la jar iute și pe o regulă de lucru a grătaragiilor: întoarcerea fiecărui mic de doar trei ori, pentru a păstra suculența. În același material sunt menționate, ca lecturi conexe, articolele despre kebab și despre cum au devenit micii un simbol național . [...]
Inspecția Muncii a intensificat controalele și sancțiunile , cu efect direct în costurile de conformare pentru angajatori, după ce a derulat peste 2.000 de verificări la nivel național în perioada 20–24 aprilie, potrivit Economica . În urma acțiunilor, inspectorii de muncă au aplicat 1.335 de sancțiuni și au dispus 2.932 de măsuri pentru remedierea neregulilor constatate. Muncă nedeclarată și abateri la programul de lucru Pe componenta relațiilor de muncă, controalele au vizat în principal combaterea muncii nedeclarate. Inspecția Muncii a identificat 156 de persoane aflate în această situație. Totodată, principalele abateri au fost legate de: timpul de muncă și odihna, nerespectarea măsurilor dispuse anterior. Securitate și sănătate în muncă: amenzi și opriri de echipamente În zona securității și sănătății în muncă, au fost aplicate amenzi de peste 636.000 de lei. Din cauza unor riscuri majore, șapte echipamente de muncă au fost oprite imediat din funcțiune. Printre deficiențele grave menționate se numără lipsa autorizării ISCIR (autorizația pentru echipamente sub presiune și de ridicat) și neevaluarea riscurilor de accidentare. Ce urmează Inspecția Muncii anunță că va continua acțiunile de control, cu obiectivul de a asigura un mediu de lucru „corect și sigur” la nivel național. [...]
Aproape 200 de joburi în UE prin EURES ridică presiunea pe deficitul de forță de muncă din România , în condițiile în care ofertele includ salarii de la 1.900 euro până la peste 6.100 euro brut pe lună, potrivit POLITICO . Cele mai bine plătite poziții menționate sunt în Olanda, unde un post de inspector veterinar depășește 6.100 euro brut lunar. În Irlanda, angajatorii caută îngrijitori de persoane, cu salarii de peste 3.200 euro, semnalând cerere ridicată atât pentru specializări, cât și pentru meserii din zona de îngrijire. Unde sunt cele mai multe locuri și ce tip de candidați se caută Danemarca concentrează cele mai multe oportunități, cu peste 100 de posturi disponibile, în special pentru ucenici în automatizări, mecanică sau confecții metalice. Pentru debutanți, salariile pornesc de la 1.900 euro brut, iar rolurile includ formare profesională. În Norvegia sunt 45 de locuri în procesarea somonului, cu plată de peste 19 euro pe oră. În transporturi, Italia și Polonia recrutează șoferi de autobuz și camion, cu venituri de la 1.400 euro până la peste 2.100 euro, în funcție de experiență și trasee. Condiții, siguranță și cum se aplică Angajatorii cer „înainte de toate” seriozitate și o calificare în domeniu, iar cunoașterea limbii engleze sau a limbii țării de destinație, cel puțin la nivel de bază, este prezentată ca o condiție de acces. Un element operațional important este că angajarea prin rețeaua EURES este gratuită, fără comisioane, iar contractele pot fi permanente sau pe perioade de până la patru ani. Candidații pot consulta detaliile pe site-ul ANOFM sau pot contacta consilierul EURES din județul de reședință. [...]
După nouă ani la Palatul Élysée , Brigitte Macron spune că este „uneori mai tristă decât (era) vreodată”, pe fondul hărțuirii online și al valului de dezinformări care a vizat-o, inclusiv cu acuzații legate de genul său , potrivit Adevărul . Declarațiile vin într-un interviu publicat duminică de săptămânalul financiar francez La Tribune, în care prima doamnă face un bilanț personal al perioadei petrecute la Élysée. Brigitte Macron compară viața de dinainte cu cea din ultimii ani, descriind ritmul „intens” al mandatului prezidențial și efectele psihologice ale expunerii publice. „Am văzut întunecimea lumii, prostia, răutatea. Sunt uneori mai tristă decât am fost vreodată înainte.” În același interviu, ea vorbește despre episoade de pesimism pe care spune că nu le avea înainte și mărturisește că îi este uneori greu „să vadă cerul albastru”. Potrivit relatării, scrisul ar ajuta-o „mult” să-și gestioneze gândurile. De ce contează: hărțuirea online ajunge în instanță Materialul plasează aceste trăiri în contextul unei campanii de hărțuire și dezinformare care a vizat-o pe Brigitte Macron în mediul online. În ianuarie, mai mulți hărțuitori cibernetici acuzați că au difuzat sau răspândit insulte și zvonuri legate de genul ei și de diferența de vârstă față de președinte au fost condamnați la pedepse de până la șase luni de închisoare, însă majoritatea au primit condamnări cu suspendare. Relația dintre Emmanuel Macron (48 de ani) și Brigitte Macron (73 de ani) este prezentată ca țintă a unei „difuzări masive de informații false”, iar cuplul ar fi decis să lupte în justiție atât în Franța, cât și în Statele Unite. Context: plecarea de la Élysée, după două mandate Interviul apare cu aproximativ un an înainte de finalul celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron: Brigitte Macron ar urma să părăsească Palatul Élysée în 2027, după încheierea celor două mandate prezidențiale. În relatare este menționat și faptul că, la sfârșitul lui august 2024, ea le-a spus anchetatorilor, la depunerea unei plângeri, că zvonul care o prezenta drept o femeie transsexuală a avut „un răsunet foarte puternic” asupra ei și asupra anturajului său. [...]
