Știri
Știri din categoria Societate
Peste 1.050 de foști salariați ai Șantierului Naval Mangalia ar urma să primească 5.000 de lei, potrivit Economica.net, care citează un proiect de hotărâre de Guvern și nota de fundamentare aferentă.
Proiectul de HG propune instituirea unor ajutoare de urgență finanțate din bugetul alocat Ministerului Muncii, pentru sprijinirea persoanelor afectate de intrarea în faliment a Șantierului Naval Mangalia, din județul Constanța.
„Ajutoarele de urgenţă se acordă persoanelor menţionate, indiferent de veniturile lor sau ale familiilor acestora, în cuantum de 5.000 lei pentru fiecare persoană.”
Conform notei de fundamentare, în această situație s-ar afla peste 1.050 de persoane, iar ajutoarele ar urma să fie acordate în limita unei sume totale de 6 milioane de lei. Ajutoarele nominale ar urma să fie aprobate, prin notă, de ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale sau de o persoană desemnată.
Documentul mai prevede că sumele individuale ar urma să fie stabilite pe baza unor borderouri întocmite de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Constanța, avizate de prefectul județului Constanța și de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța. Prin derogare de la normele privind venitul minim de incluziune, pentru acordarea acestor ajutoare nu ar fi necesară completarea unei cereri și nici verificări în teren, iar plata ar putea fi făcută atât în numerar, cât și în cont bancar.
Data-limită până la care poate fi solicitată plata ajutoarelor de urgență este 10 decembrie 2026, iar plata ar urma să fie asigurată din bugetul aprobat pe anul 2026 al ministerului, potrivit proiectului.
Economica.net notează, citând Agerpres, că Șantierul Naval Mangalia a intrat în procedura de faliment după ce creditorii au respins planul de reorganizare care prevedea atragerea unui investitor strategic, conform anunțului făcut de Casa de Insolvență Transilvania (CITR), administratorul judiciar.
Decizia deschide calea lichidării și a opririi treptate a activității, cu impact potențial major asupra ocupării și economiei locale, în condițiile în care șantierul este unul dintre cei mai mari angajatori din zonă.
Pe 31 martie, Guvernul a aprobat plata salariilor angajaților din Fondul de Garantare pentru o perioadă de șapte luni, ca măsură de limitare a impactului social imediat, însă proiectul arată că aceasta nu acoperă toate consecințele socio-economice ale pierderii locului de muncă. În acest context, documentul invocă necesitatea unei intervenții suplimentare pentru sprijinirea angajaților și a familiilor acestora.
Recomandate
Guvernul deblochează 6.850,75 de posturi în sănătate, permițând spitalelor și ambulanței să pornească recrutările potrivit Economica . Măsura are un impact operațional direct: unitățile sanitare și serviciile de ambulanță pot lansa „fără întârziere” procedurile de angajare, într-un context de presiune pe resursa umană. Din total, 6.452 de posturi sunt alocate spitalelor finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) , iar 398,75 de posturi revin Serviciilor de Ambulanță Județene (SAJ) . Cum se împart posturile și unde se vede efectul imediat Ministerul Sănătății arată că cea mai mare parte a posturilor deblocate vizează asistenții medicali și personalul auxiliar , considerate categorii esențiale pentru funcționarea spitalelor și a serviciilor de ambulanță. Structura comunicată este: 2.593 posturi pentru asistenți medicali; 2.567 posturi pentru personal medical auxiliar (infirmiere, brancardieri etc.); 1.433,75 posturi pentru medici; 257 posturi pentru farmacişti, biologi, biochimişti şi fizicieni. Ce spune Ministerul Sănătății și ce urmează Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a încadrat decizia ca o intervenție necesară pentru stabilizarea resursei umane și continuitatea actului medical: „Aprobarea acestui Memorandum reprezintă un pas important pentru echilibrarea resursei umane din sistemul de sănătate şi pentru asigurarea continuităţii actului medical în unităţile sanitare. Este o măsură necesară, însă demersurile pentru susţinerea personalului medical şi pentru eficientizarea sistemului sanitar trebuie continuate de o manieră predictibilă şi fermă.” Decizia adoptată marți, conform informațiilor citate, permite declanșarea imediată a recrutărilor în spitale și la ambulanță; sursa nu oferă un calendar detaliat pentru ocuparea efectivă a posturilor. [...]
Garda de Mediu a aplicat amenzi de 795.000 de lei după episoadele de miros puternic din București și Ilfov, indicând drept surse probabile depozitul de deșeuri de la Vidra și stația de epurare de la Glina , potrivit Adevărul . Operatorul stației de la Glina, Apa Nova , contestă concluziile și spune că nu există dovezi tehnice care să lege activitatea stației de disconfortul olfactiv reclamat de locuitori. Mirosul a fost resimțit în nopțile de 17 și 18 august, iar autoritățile au primit peste 1.300 de sesizări, o parte importantă venind din sudul și sud-estul Capitalei, inclusiv din Sectorul 4. În urma reclamațiilor, Garda Națională de Mediu a făcut 55 de controale în București și Ilfov. Ce măsuri au luat autoritățile și ce urmează Pe lângă amenzile totale de 795.000 de lei, inspectorii au dispus trei sistări de activitate, au formulat o sesizare penală și au confiscat un utilaj. Pentru cele două obiective considerate „cele mai probabile surse” ale mirosului – depozitul de la Vidra și stația de la Glina – au fost stabilite 22 de măsuri de conformare, care ar urma să fie verificate ulterior de inspectori. Publicația notează că Garda de Mediu nu vorbește despre o sursă identificată cu certitudine, ci despre două obiective indicate ca fiind cele mai probabile, pe baza sesizărilor și a constatărilor din teren. Apa Nova: „nu este susținută de date tehnice” Apa Nova respinge asocierea stației de epurare Glina cu mirosul din 17–18 august și califică drept „nefundamentate tehnic” concluziile autorității. Compania susține că nu există măsurători care să demonstreze o legătură de cauzalitate și afirmă că analizele pentru apa epurată și pentru apa din râul Dâmbovița ar fi indicat valori în limitele legislației europene. „Apa Nova consideră că atribuirea episodului de disconfort olfactiv Stației de Epurare Glina nu este susținută de datele tehnice și de rezultatele analizelor disponibile (...). Prin urmare, compania respinge ferm asocierea stației de epurare cu sursa de proveniență a disconfortului olfactiv.” Operatorul anunță că va contesta în instanță, în termenul legal, procesul-verbal de contravenție și că va pune la dispoziția autorităților date și argumente tehnice, inclusiv buletine de analiză și „determinări de noxe profesionale” (măsurători ale concentrațiilor de substanțe nocive în aer, în mediul de lucru). [...]
Presiunea pe venit îi împinge pe tineri să accepte joburi în afara studiilor , arată datele citate de Economedia dintr-un sondaj eJobs România : majoritatea celor între 18 și 24 de ani spun că ar face acest compromis pentru a-și asigura un venit lunar, pe fondul unei piețe mai competitive și al nemulțumirilor legate de salariile de început. Potrivit sondajului, 51,2% dintre respondenți afirmă că independența financiară este prioritatea lor și ar accepta un loc de muncă fără legătură cu studiile. Alți 36,6% ar lucra temporar într-un domeniu diferit, în timp ce continuă să caute un job potrivit pregătirii, iar 10,6% preferă să aștepte până găsesc un post în domeniul pentru care s-au pregătit. Piață mai dificilă: experiență cerută și competiție în creștere Aproximativ trei sferturi dintre participanții la sondaj spun că le este mai greu decât anul trecut să își găsească un job. Principala barieră indicată este cerința de experiență anterioară, inclusiv pentru pozițiile de junior, menționată de 58,6% dintre respondenți. În topul problemelor mai apar salariile considerate prea mici în raport cu costul vieții și lipsa feedback-ului din partea angajatorilor. Chiar dacă joburile entry-level (de început de carieră) reprezintă în continuare mai mult de jumătate din pozițiile disponibile, competiția s-a intensificat: numărul aplicărilor a fost cu 28% mai mare în perioada ianuarie–august 2026 față de același interval din 2025, potrivit Anei Călugăru, Head of Communications la eJobs România. Salariile de început, sub presiunea costului vieții În același timp, 58,6% dintre tineri consideră că salariile oferite candidaților aflați la început de carieră nu acoperă nevoile de bază. Conform Salario, comparatorul salarial al eJobs, salariul mediu net pentru pozițiile entry-level este de aproximativ 4.000 de lei. Sondajul eJobs a fost realizat în iulie–august 2026, pe un eșantion de 1.100 de candidați cu vârste între 18 și 24 de ani. [...]
Reapariția urșilor în zone locuite din Baia Mare obligă autoritățile să repete intervenții de urgență , cu mobilizare de jandarmi și avertizări RO-ALERT , pe fondul unor semnalări la mai puțin de două luni distanță, potrivit Agronet . Cel mai recent caz a fost raportat pe strada Colonia Topitorilor, după o sesizare la 112. Conform relatării, autoritățile au trimis în zonă jandarmi, au transmis un mesaj RO-ALERT și au mobilizat un echipaj EPA-SMURD. Informația a fost relatată într-o postare publicată de Andrei Buda, după semnalarea prezenței animalului. Pentru persoanele aflate în zonă, recomandările transmise au vizat reducerea riscului imediat: păstrarea distanței față de urs, evitarea perimetrului, interdicția de a hrăni animalul și renunțarea la fotografii sau filmări de aproape. Două alerte în mai puțin de două luni, în zone diferite Incidentul de pe Colonia Topitorilor vine după un alt episod consemnat în municipiu la 12 iulie 2026, când a fost semnalat un urs pe Valea Usturoiului, în zona „Izvor”, frecventată de localnici și turiști. Și atunci, sesizarea a fost făcută prin 112, au intervenit jandarmii, iar ISU Maramureș a transmis RO-ALERT; un echipaj EPA-SMURD a fost mobilizat preventiv, fără persoane rănite raportate la momentul publicării. Impact operațional: intervenții repetate, aceeași schemă de urgență În ambele situații, succesiunea măsurilor a fost similară: apel la 112, mobilizarea jandarmilor, avertizarea populației și prezența preventivă a echipajelor medicale. Miza imediată este îndepărtarea oamenilor din perimetru și evitarea contactului direct cu animalul, însă articolul indică o problemă de fond: frecvența cu care astfel de intervenții devin necesare. Pe termen scurt, recomandarea rămâne apelarea numărului 112 dacă ursul reapare într-o zonă locuită sau reprezintă un pericol. Pe termen mai lung, următoarele semnalări vor indica dacă episoadele din această vară au fost izolate sau dacă situația va necesita măsuri de prevenție mai stabile, dincolo de avertizările punctuale. [...]
Mutarea la sat rămâne viabilă financiar mai ales cu venituri „hibride” , nu din agricultură exclusiv, arată povestea unui cuplu care s-a relocat lângă Iași, relatată de Adevărul . Ionuț și Nicoleta Teoderașcu spun că grădina le reduce cheltuielile cu mâncarea, dar nu le aduce profit, iar stabilitatea vine din munca la distanță și din activități online. Cei doi au petrecut ani în Iași și Londra, apoi au revenit în România în perioada pandemiei, când au testat viața la sat și au început să cultive legume. Ulterior, au decis să facă pasul definitiv și au cumpărat o casă nouă în satul Ciurbești (comuna Miroslava), la circa 10 kilometri de Iași, la un preț „similar cu al unui apartament” din oraș, în jur de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei). De ce contează: costul real al „visului rural” nu e doar casa Dincolo de liniște și acces la natură, mutarea a venit cu nevoi concrete de investiții și adaptare. Cuplul descrie lipsuri de infrastructură chiar și aproape de un oraș mare: apă din fântână (cu riscul, cel puțin teoretic, de a seca vara), probleme inițiale cu internetul și dependența de soluții improvizate pentru lucru la distanță. Pe componenta de siguranță, un furt (o bicicletă luată de pe terasă) i-a determinat să instaleze sisteme de alarmă și camere de supraveghere. În plus, ei avertizează că izolarea poate amplifica riscurile și costurile (garduri, securizare, dependență de vecini). Grădina ca economie, nu ca afacere Teoderașcu spun că nu sunt „săteni 100%” și că grădinăritul este, în principal, un hobby și o formă de a produce hrană pentru consum propriu. Grădina lor are 120 mp și, potrivit relatării, le asigură o „economie importantă” la bugetul de alimente; cultivă legume precum roșii, castraveți, ardei, salate, vinete și ceapă. Surplusul din sezon este oferit, nu vândut. Totuși, au început să organizeze ateliere de grădinărit, pe fondul interesului în creștere al altor tineri pentru cultivarea unei grădini, cu accent pe învățare practică (inclusiv despre compost și vermicompost). Agricultura „doar din pământ” și modelul de venit mixt Din discuțiile lor cu producători, cuplul susține că este „extrem de dificil” să trăiești exclusiv din agricultură, din cauza riscurilor recurente (secetă, interdicții sanitare la animale) și a marjelor mici. Ei descriu drept mai realist un model hibrid, în care veniturile din agricultură sunt completate de o sursă stabilă: lucru la distanță, chirii sau activități turistice. În același registru, articolul dă exemple de: tineri mutați într-un sat din Hunedoara care lucrează remote și închiriază turiștilor două căsuțe; un cuplu revenit din Anglia care combină activitățile agricole cu venituri din închirierea unui apartament în oraș. Recomandarea lor: „Faceți un test” înainte de cumpărare Pentru cei care iau în calcul o mutare similară, Nicoleta Teoderașcu recomandă o perioadă de probă: să petreacă timp în mediul rural nu ca turiști, ci implicându-se în munca fizică și în ritmul real al locului, pentru a înțelege neajunsurile (infrastructură, conectivitate, siguranță, relația cu vecinii). În final, cei doi leagă calitatea vieții la sat nu doar de utilități, ci și de comunitate, susținând că solidaritatea locală – pe care o asociază cu practici tradiționale precum claca și șezătoarea – rămâne un diferențiator important față de viața urbană. [...]
Un conflict între creatori de conținut a ajuns în instanță, pe fondul acuzațiilor că materiale video au rămas online și au generat venituri în ciuda unor semnale de abuz asupra unor copii. Potrivit Adevărul , bloggerul Vali Petcu (Zoso) spune că a primit joi, 27 august, o notificare de dare în judecată din partea Andreei și a lui Ionuț Chiperi, vloggerii din proiectul „ HaiHui în Doi ”. Miza disputei, așa cum este descrisă în relatare, ține de responsabilitatea publicării și monetizării conținutului atunci când apar indicii că persoanele filmate – în acest caz, copii – ar putea fi în situații vulnerabile. Petcu susține că i-a criticat pe cei doi pentru modul în care ar fi gestionat comentariile care semnalau probleme și pentru faptul că videoclipurile au rămas disponibile și au continuat să strângă vizualizări. De la două videoclipuri la proces Conflictul a pornit de la două materiale realizate în 2021, după ce Andreea și Ionuț Chiperi au vizitat o familie care trăia într-o zonă izolată din Apuseni . Conform lui Petcu, în comentarii au apărut încă de atunci mesaje care atrăgeau atenția asupra unor posibile semne de abuz asupra copiilor, însă acestea ar fi fost ignorate „foarte mult timp”. Bloggerul afirmă că a abordat public subiectul în 2024, când videoclipurile erau încă online și acumulau în continuare audiență. În versiunea sa, după ce a ridicat problema, vloggerii ar fi început să șteargă unele comentarii, dar ar fi păstrat materialele care aduceau vizualizări și bani. Contextul care a reaprins scandalul: moartea fetei din videoclipuri Scandalul a reizbucnit în 2026, după sinuciderea la 15 ani a lui Alice, fata prezentată în materialele din 2021. Petcu a revenit asupra subiectului și a publicat un clip în care îi acuză pe cei de la „HaiHui în Doi” că au ignorat semnale de alarmă și că ar fi preferat să păstreze conținutul care genera audiență. În același context, vloggerii au transmis, potrivit relatării, că „monetizarea video-urilor a fost dezactivată acum ceva timp”, că regretă situația și că nu ar fi știut despre realitatea copiilor. Ce se știe despre audiența materialelor În text sunt menționate cifre atribuite lui Vali Petcu privind performanța celor două videoclipuri publicate în iulie 2021: primul clip (20 iulie) – aproximativ 400.000 de vizualizări; al doilea clip (22 iulie) – aproximativ 945.000 de vizualizări. Aceste valori sunt relevante în discuția despre stimulentele economice din spatele menținerii conținutului online, în condițiile în care, potrivit acuzațiilor, existau comentarii care semnalau probleme. Ce urmează Din informațiile prezentate reiese că demersul a intrat într-o etapă juridică, după notificarea primită de Petcu prin avocat. Detalii despre capetele de cerere sau despre termenele din instanță nu sunt precizate în materialul citat. [...]
