Știri
Știri din categoria Societate
Peste 1.050 de foști salariați ai Șantierului Naval Mangalia ar urma să primească 5.000 de lei, potrivit Economica.net, care citează un proiect de hotărâre de Guvern și nota de fundamentare aferentă.
Proiectul de HG propune instituirea unor ajutoare de urgență finanțate din bugetul alocat Ministerului Muncii, pentru sprijinirea persoanelor afectate de intrarea în faliment a Șantierului Naval Mangalia, din județul Constanța.
„Ajutoarele de urgenţă se acordă persoanelor menţionate, indiferent de veniturile lor sau ale familiilor acestora, în cuantum de 5.000 lei pentru fiecare persoană.”
Conform notei de fundamentare, în această situație s-ar afla peste 1.050 de persoane, iar ajutoarele ar urma să fie acordate în limita unei sume totale de 6 milioane de lei. Ajutoarele nominale ar urma să fie aprobate, prin notă, de ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale sau de o persoană desemnată.
Documentul mai prevede că sumele individuale ar urma să fie stabilite pe baza unor borderouri întocmite de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Constanța, avizate de prefectul județului Constanța și de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța. Prin derogare de la normele privind venitul minim de incluziune, pentru acordarea acestor ajutoare nu ar fi necesară completarea unei cereri și nici verificări în teren, iar plata ar putea fi făcută atât în numerar, cât și în cont bancar.
Data-limită până la care poate fi solicitată plata ajutoarelor de urgență este 10 decembrie 2026, iar plata ar urma să fie asigurată din bugetul aprobat pe anul 2026 al ministerului, potrivit proiectului.
Economica.net notează, citând Agerpres, că Șantierul Naval Mangalia a intrat în procedura de faliment după ce creditorii au respins planul de reorganizare care prevedea atragerea unui investitor strategic, conform anunțului făcut de Casa de Insolvență Transilvania (CITR), administratorul judiciar.
Decizia deschide calea lichidării și a opririi treptate a activității, cu impact potențial major asupra ocupării și economiei locale, în condițiile în care șantierul este unul dintre cei mai mari angajatori din zonă.
Pe 31 martie, Guvernul a aprobat plata salariilor angajaților din Fondul de Garantare pentru o perioadă de șapte luni, ca măsură de limitare a impactului social imediat, însă proiectul arată că aceasta nu acoperă toate consecințele socio-economice ale pierderii locului de muncă. În acest context, documentul invocă necesitatea unei intervenții suplimentare pentru sprijinirea angajaților și a familiilor acestora.
Recomandate
Guvernul vrea să asigure aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear în 2026 , prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), potrivit Adevărul , care citează un proiect de act normativ pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a declarat că procedurile au fost inițiate după aprobarea bugetului de stat, iar programul este prezentat ca o formă de sprijin pentru pensionari. Ministerul a precizat, într-un comunicat, că durata unei serii de tratament balnear este de 16 zile, iar durata efectivă a tratamentului este de 12 zile. Pot solicita bilete pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, precum și beneficiarii unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii. Totodată, soțul sau soția unei persoane asigurate ori pensionare, care nu este asigurat(ă) în sistemul public, poate beneficia de bilet cu plata integrală. Cel mult 15% din totalul biletelor ar urma să fie acordat gratuit beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu și persoanelor din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Peste 50.000 de bilete vor fi asigurate în unități de tratament balnear aflate în proprietatea CNPP, iar restul în alte unități de profil, pe baza contractelor încheiate potrivit legii. Suma totală prevăzută în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 este de 410.000.000 lei. [...]
Două ocupații noi au fost introduse în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) , potrivit Ziarul Financiar , care citează Ordinul nr. 66/51/2026 publicat în Monitorul Oficial. Modificările vizează atât completarea COR, cât și reașezarea sau eliminarea unor ocupații existente, cu impact direct asupra modului în care sunt încadrate anumite posturi pe piața muncii. Ordinul nr. 66/51/2026 privind modificarea și completarea COR (nivel de ocupație, șase caractere) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 230 din 25 martie 2026. Actul actualizează clasificarea aprobată anterior prin Ordinul nr. 1.832/856/2011 al Ministerului Muncii și al Institutului Național de Statistică. Pe lângă introducerea celor două ocupații noi (care nu sunt detaliate în fragmentul de text disponibil), documentul prevede mutarea unor ocupații între grupe de bază și eliminarea altora, în special din zona vamală. Principalele schimbări menționate în ordin includ: Mutarea ocupației „inspector protecție civilă” din grupa de bază 1213 în grupa de bază 3257, la codul 325730. Mutarea ocupației „tehnician pentru sisteme și instalații de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu” din grupa de bază 7421 în grupa de bază 3112, la codul 311219. Mutarea ocupației „tehnician pentru sisteme și instalații de limitare și stingere a incendiilor” din grupa de bază 7421 în grupa de bază 3112, la codul 311220. Eliminarea ocupațiilor din grupa 3351 („Inspectori de vamă și frontieră”): „controlor pentru datoria vamală (studii medii)” (335101), „revizor vamal” (335102), „referent vamal (studii medii)” (335104), „controlor vamal (studii superioare)” (335106) și „controlor pentru datoria vamală (studii superioare)” (335106). Actualizările din COR contează pentru angajatori și salariați deoarece clasificarea este folosită în documentele de resurse umane (încadrări, contracte, raportări), iar schimbările de cod sau de grupă pot impune ajustări administrative. Ordinul este deja publicat, ceea ce înseamnă că modificările intră în circuitul oficial de aplicare odată cu utilizarea versiunii actualizate a clasificării. [...]
Pensiile din aprilie 2026 vor fi plătite în avans , pe fondul Sărbătorilor Pascale, relatează Economedia , citând un anunț al Ministerului Muncii transmis prin Agerpres. Potrivit informațiilor comunicate, pensiile achitate prin intermediul factorilor poștali vor fi distribuite până la 9 aprilie. Pentru pensionarii care au ales plata în cont bancar, alimentarea conturilor este programată pentru 8 aprilie. Ministerul Muncii arată că, având în vedere calendarul din aprilie 2026, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a făcut demersuri pentru asigurarea sumelor necesare plății în avans, precum și pentru tipărirea și expedierea taloanelor de pensii către oficiile poștale. Totodată, au fost transmise comunicări către Compania Națională Poșta Română și către băncile cu care CNPP are convenții pentru distribuirea și plata pensiilor. În același context, ministerul precizează că ajutoarele one-off pentru pensionarii cu pensii mai mici de 3.000 lei, prevăzute în proiectul legii bugetului asigurărilor sociale pe 2026, nu pot fi acordate în aprilie, deoarece actul normativ a fost contestat la Curtea Constituțională. În aceste condiții, ajutoarele ar urma să fie acordate în luna mai. Separat, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit joi că Legea bugetului de stat și cea a asigurărilor sociale pe anul 2026 au fost adoptate cu respectarea dispozițiilor constituționale, mai notează sursa citată. [...]
Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice recuperate după jaful din Olanda vor putea fi văzute de public, pentru o perioadă limitată, începând cu 22 aprilie , la Muzeul Național de Istorie a României , potrivit Adevărul . Miza practică pentru vizitatori este fereastra scurtă de expunere: artefactele sunt prezentate într-o expoziție temporară, anunțată ca fiind de aproximativ 10 zile. Evenimentul oficial de prezentare este programat pe 21 aprilie 2026, iar din 22 aprilie expoziția devine accesibilă publicului larg. Programul de vizitare la MNIR Coiful poate fi văzut în intervalul obișnuit de funcționare al muzeului: miercuri – duminică: 10:00 – 18:00 ultima intrare: 17:15 luni și marți: închis Pe fondul interesului ridicat, publicația notează recomandarea de a ajunge mai devreme pentru a evita aglomerația. Expunere temporară și posibilă extindere în țară Expoziția este limitată în timp: coiful urmează să fie expus aproximativ 10 zile, începând cu 21 aprilie 2026. Autoritățile au anunțat, ulterior, și posibilitatea unei campanii prin care artefactele să fie prezentate și în alte orașe din România. Context: furtul din Olanda și recuperarea Coiful de la Coțofenești a fost furat în noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents, unde era expus temporar. Potrivit datelor citate de anchetatori, autorii au forțat accesul prin detonarea unui perete exterior, au mers direct la zona cu artefactele dacice, au spart vitrinele și au părăsit incinta în câteva minute, înainte de intervenția forțelor de ordine. După o anchetă derulată de autoritățile olandeze împreună cu parteneri internaționali, piesele au fost recuperate și readuse în România în cursul anului 2026, în condiții speciale de securitate, pentru reintegrarea în patrimoniul național. [...]
Decizia de redenumire a viitorului stadion Dinamo în „Arena Mircea Lucescu” fixează de pe acum identitatea și poziționarea publică a proiectului , într-un moment în care infrastructura sportivă din București rămâne un subiect sensibil de interes public. Informația a fost anunțată de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , potrivit Agerpres . Potrivit unui comunicat al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) , numele ales urmărește să celebreze „nu doar un antrenor, ci o instituție a fotbalului românesc, european și mondial”, iar Mircea Lucescu este prezentat drept un reper construit prin „cunoaștere și muncă neîntreruptă”, care a influențat modul în care se joacă fotbalul. În același comunicat, MAI descrie parcursul lui Mircea Lucescu de la jucător la antrenor, insistând pe ideea de „identitate de joc”, „model de organizare” și „cultură a performanței” asociate carierei sale, dincolo de trofee. Instituția îl caracterizează și ca „un mare pedagog”, cu rol de mentor pentru generații de sportivi. Mircea Lucescu a decedat pe 7 aprilie, la vârsta de 80 de ani, la Spitalul Universitar de Urgență București, mai arată sursa citată. [...]
Scăderea interesului clienților cu venituri mari pentru bordelurile din cartierul gării din Frankfurt lovește direct în activitatea „laufhaus”-urilor, pe fondul degradării zonei și al mutării întâlnirilor în online , potrivit Focus . Un administrator de bordel („Wirtschafter”) descrie cum consumul vizibil de droguri și schimbarea „clientelei” au devenit un factor de risc comercial pentru afacerile din zonă. Daniel, 40 de ani, lucrează într-un bordel din cartierul gării ca responsabil de administrare și securitate: coordonează închirierea camerelor către prostituate și gestionează regulile interne, inclusiv intervenția în caz de incidente. El spune că are la dispoziție monitorizare video a coridoarelor și că telefoanele din camere au un mod de urgență care direcționează apelurile către biroul său. De ce contează: degradarea zonei schimbă cererea și profilul clienților Din perspectiva lui Daniel, în ultimii ani cartierul s-a schimbat „în rău”, cu mai mulți consumatori de droguri și dealeri pe stradă, ceea ce afectează direct fluxul de clienți. În acest context, el afirmă că „înainte” veneau mai des și cetățeni înstăriți, dar acum „nu mai au chef” să vină „să-și trăiască fanteziile”, tocmai din cauza consumului masiv de droguri din stradă, pe care îl numește „dăunător afacerii”. Tot el critică diferența de abordare a autorităților: dă exemplul unei amenzi de 100 de euro primite pentru o problemă minoră la plăcuța de înmatriculare, în timp ce, spune el, un consumator de crack aflat lângă el pe trotuar nu este sancționat. Cum se adaptează operațional: reguli, securitate și „migrarea” către online În interior, Daniel susține că încearcă să evite problemele cu autoritățile și insistă pe respectarea regulilor, inclusiv obligația legală de a folosi prezervativ. Spune că femeile primesc zilnic prezervative și că, la selecție, contează igiena și actele, iar dependența de alcool/droguri sau constrângerea ar exclude o persoană de la lucru. În paralel, organizațiile care lucrează în zonă descriu o schimbare de piață după pandemie. Laura Wuttke, directoarea PX Sozialwerk (organizație diaconală), afirmă că „laufhaus”-urile sunt mai goale, multe întâlniri sunt inițiate online, iar o parte dintre femei lucrează în hoteluri sau în apartamente. Wuttke argumentează totuși că „laufhaus”-urile pot oferi un anumit nivel de protecție prin prezența altor femei pe coridoare și prin butoane de urgență în camere—dacă pot fi folosite efectiv într-o situație-limită. Vulnerabilități persistente: dependența economică și controlul informal Encarni Ramírez Vega, directoare adjunctă a FIM – Frauenrecht ist Menschenrecht e.V ., estimează că aproximativ 200 de femei mai lucrează în „laufhaus”-urile din cartierul gării. Ea spune că și acolo există situații în care femeile își împart veniturile cu bărbați care joacă, mai mult sau mai puțin, rolul de proxenet, iar astfel de structuri pot apărea indiferent de locul unde se desfășoară activitatea. În acest tablou, mesajul comun este că presiunea din stradă (droguri, insecuritate percepută) și mutarea contactului către online redesenează cererea și modul de operare, cu efecte directe asupra afacerilor tradiționale din cartier. [...]
