Știri
Știri din categoria Societate

Peste 1.050 de foști salariați ai Șantierului Naval Mangalia ar urma să primească 5.000 de lei, potrivit Economica.net, care citează un proiect de hotărâre de Guvern și nota de fundamentare aferentă.
Proiectul de HG propune instituirea unor ajutoare de urgență finanțate din bugetul alocat Ministerului Muncii, pentru sprijinirea persoanelor afectate de intrarea în faliment a Șantierului Naval Mangalia, din județul Constanța.
„Ajutoarele de urgenţă se acordă persoanelor menţionate, indiferent de veniturile lor sau ale familiilor acestora, în cuantum de 5.000 lei pentru fiecare persoană.”
Conform notei de fundamentare, în această situație s-ar afla peste 1.050 de persoane, iar ajutoarele ar urma să fie acordate în limita unei sume totale de 6 milioane de lei. Ajutoarele nominale ar urma să fie aprobate, prin notă, de ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale sau de o persoană desemnată.
Documentul mai prevede că sumele individuale ar urma să fie stabilite pe baza unor borderouri întocmite de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Constanța, avizate de prefectul județului Constanța și de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța. Prin derogare de la normele privind venitul minim de incluziune, pentru acordarea acestor ajutoare nu ar fi necesară completarea unei cereri și nici verificări în teren, iar plata ar putea fi făcută atât în numerar, cât și în cont bancar.
Data-limită până la care poate fi solicitată plata ajutoarelor de urgență este 10 decembrie 2026, iar plata ar urma să fie asigurată din bugetul aprobat pe anul 2026 al ministerului, potrivit proiectului.
Economica.net notează, citând Agerpres, că Șantierul Naval Mangalia a intrat în procedura de faliment după ce creditorii au respins planul de reorganizare care prevedea atragerea unui investitor strategic, conform anunțului făcut de Casa de Insolvență Transilvania (CITR), administratorul judiciar.
Decizia deschide calea lichidării și a opririi treptate a activității, cu impact potențial major asupra ocupării și economiei locale, în condițiile în care șantierul este unul dintre cei mai mari angajatori din zonă.
Pe 31 martie, Guvernul a aprobat plata salariilor angajaților din Fondul de Garantare pentru o perioadă de șapte luni, ca măsură de limitare a impactului social imediat, însă proiectul arată că aceasta nu acoperă toate consecințele socio-economice ale pierderii locului de muncă. În acest context, documentul invocă necesitatea unei intervenții suplimentare pentru sprijinirea angajaților și a familiilor acestora.
Recomandate

Guvernul vrea să asigure aproximativ 114.000 de bilete de tratament balnear în 2026 , prin Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), potrivit Adevărul , care citează un proiect de act normativ pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, a declarat că procedurile au fost inițiate după aprobarea bugetului de stat, iar programul este prezentat ca o formă de sprijin pentru pensionari. Ministerul a precizat, într-un comunicat, că durata unei serii de tratament balnear este de 16 zile, iar durata efectivă a tratamentului este de 12 zile. Pot solicita bilete pensionarii și asigurații sistemului public de pensii, precum și beneficiarii unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public de pensii. Totodată, soțul sau soția unei persoane asigurate ori pensionare, care nu este asigurat(ă) în sistemul public, poate beneficia de bilet cu plata integrală. Cel mult 15% din totalul biletelor ar urma să fie acordat gratuit beneficiarilor unor legi speciale cu caracter reparatoriu și persoanelor din sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale. Peste 50.000 de bilete vor fi asigurate în unități de tratament balnear aflate în proprietatea CNPP, iar restul în alte unități de profil, pe baza contractelor încheiate potrivit legii. Suma totală prevăzută în proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 este de 410.000.000 lei. [...]

Două ocupații noi au fost introduse în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) , potrivit Ziarul Financiar , care citează Ordinul nr. 66/51/2026 publicat în Monitorul Oficial. Modificările vizează atât completarea COR, cât și reașezarea sau eliminarea unor ocupații existente, cu impact direct asupra modului în care sunt încadrate anumite posturi pe piața muncii. Ordinul nr. 66/51/2026 privind modificarea și completarea COR (nivel de ocupație, șase caractere) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 230 din 25 martie 2026. Actul actualizează clasificarea aprobată anterior prin Ordinul nr. 1.832/856/2011 al Ministerului Muncii și al Institutului Național de Statistică. Pe lângă introducerea celor două ocupații noi (care nu sunt detaliate în fragmentul de text disponibil), documentul prevede mutarea unor ocupații între grupe de bază și eliminarea altora, în special din zona vamală. Principalele schimbări menționate în ordin includ: Mutarea ocupației „inspector protecție civilă” din grupa de bază 1213 în grupa de bază 3257, la codul 325730. Mutarea ocupației „tehnician pentru sisteme și instalații de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu” din grupa de bază 7421 în grupa de bază 3112, la codul 311219. Mutarea ocupației „tehnician pentru sisteme și instalații de limitare și stingere a incendiilor” din grupa de bază 7421 în grupa de bază 3112, la codul 311220. Eliminarea ocupațiilor din grupa 3351 („Inspectori de vamă și frontieră”): „controlor pentru datoria vamală (studii medii)” (335101), „revizor vamal” (335102), „referent vamal (studii medii)” (335104), „controlor vamal (studii superioare)” (335106) și „controlor pentru datoria vamală (studii superioare)” (335106). Actualizările din COR contează pentru angajatori și salariați deoarece clasificarea este folosită în documentele de resurse umane (încadrări, contracte, raportări), iar schimbările de cod sau de grupă pot impune ajustări administrative. Ordinul este deja publicat, ceea ce înseamnă că modificările intră în circuitul oficial de aplicare odată cu utilizarea versiunii actualizate a clasificării. [...]

Pensiile din aprilie 2026 vor fi plătite în avans , pe fondul Sărbătorilor Pascale, relatează Economedia , citând un anunț al Ministerului Muncii transmis prin Agerpres. Potrivit informațiilor comunicate, pensiile achitate prin intermediul factorilor poștali vor fi distribuite până la 9 aprilie. Pentru pensionarii care au ales plata în cont bancar, alimentarea conturilor este programată pentru 8 aprilie. Ministerul Muncii arată că, având în vedere calendarul din aprilie 2026, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a făcut demersuri pentru asigurarea sumelor necesare plății în avans, precum și pentru tipărirea și expedierea taloanelor de pensii către oficiile poștale. Totodată, au fost transmise comunicări către Compania Națională Poșta Română și către băncile cu care CNPP are convenții pentru distribuirea și plata pensiilor. În același context, ministerul precizează că ajutoarele one-off pentru pensionarii cu pensii mai mici de 3.000 lei, prevăzute în proiectul legii bugetului asigurărilor sociale pe 2026, nu pot fi acordate în aprilie, deoarece actul normativ a fost contestat la Curtea Constituțională. În aceste condiții, ajutoarele ar urma să fie acordate în luna mai. Separat, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit joi că Legea bugetului de stat și cea a asigurărilor sociale pe anul 2026 au fost adoptate cu respectarea dispozițiilor constituționale, mai notează sursa citată. [...]

Ministrul Muncii spune că unele firme preferă lucrători non-UE potrivit Antena 3 CNN , care citează Agerpres, după declarațiile făcute sâmbătă, la Arad, de Florin Manole . Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a afirmat că a susținut reducerea cotei de lucrători din afara Uniunii Europene, pentru a lăsa mai mult spațiu angajării forței de muncă locale, în contextul creșterii șomajului. În noiembrie 2025, patronatele i-ar fi cerut majorarea cotei de lucrători non-UE de la 100.000 (nivelul din 2025) la 150.000 pentru 2026. Manole a spus că a susținut atunci o reducere la 75.000, argumentând că piața muncii ar trebui să absoarbă, cu prioritate, lucrători români afectați de șomaj. „Am scăzut-o şi am argumentat atunci că e nevoie să lăsăm mai mult spaţiu pentru lucrătorii români care vor fi afectaţi de şomaj”, a spus Manole. În final, a fost aprobată „prin consens” o cotă de 90.000 de lucrători non-UE, a precizat ministrul. El a adăugat că solicitarea inițială a patronatelor ar indica „preferinţa unora pentru mână de lucru plătită minimal, vulnerabilă şi uşor dispensabilă” și a susținut că acesta nu ar trebui să fie obiectivul României pentru propria piață a muncii. Manole a mai spus că este conștient de drepturile egale de care trebuie să beneficieze persoanele care vin să lucreze în România și de respectul care li se cuvine, dar că preferă să lase „cât mai mult spaţiu pentru cetăţeanul român”, inclusiv din perspectiva mandatului său public. [...]

Un conac de 4,8 milioane de dolari din Texas a fost devastat după o petrecere la care au venit circa 800 de adolescenți , potrivit Adevărul . Proprietatea din Celina, în zona metropolitană Dallas, fusese închiriată prin Airbnb de un chiriaș care ar fi declarat că organizează o reuniune restrânsă, de șapte persoane. Evenimentul a fost promovat pe rețelele de socializare și a atras o mulțime mult mai mare decât cea anunțată inițial. În timpul petrecerii au izbucnit bătăi, au fost distruse bunuri din locuință și s-au tras focuri de armă în interiorul și în exteriorul casei, iar poliția investighează inclusiv aceste focuri, notează publicația. Șeful poliției, Cullison, a declarat pentru Fox 4 că autoritățile au primit apeluri la 911 privind focuri de armă și un raport potrivit căruia la poarta principală s-ar fi aflat „10 bărbați înarmați” care amenințau că vor ucide pe cineva. Potrivit poliției, nimeni nu a fost rănit, deși scena a fost descrisă drept haotică. Poliția a arestat două persoane: un minor, pentru conducere sub influența alcoolului, și o altă persoană care avea un mandat de arestare activ pentru agresiune agravată. Cullison a mai spus că la fața locului au existat agresiuni, amenințări cu moartea și „cearșafuri pătate de sânge”, ceea ce, în evaluarea sa, a creat un risc major pentru participanți. Proprietarul, Kishore Karlapudi, a afirmat că a fost mințit de chiriașii care au făcut rezervarea pe Airbnb. El a descris distrugeri extinse, inclusiv mutarea mobilierului în garaj, scoaterea elementelor de fixare de pe pereți și avarierea insulei de bucătărie, cu blatul de granit spart, despre care spune că s-ar fi deteriorat după ce adolescenții ar fi dansat pe el. [...]

Majoritatea românilor resping acțiunile militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului , potrivit unui sondaj realizat de AGERPRES , care indică o percepție critică asupra intervențiilor externe. Datele arată că 55% dintre respondenți consideră aceste acțiuni mai degrabă nejustificate, în timp ce 32% le văd ca fiind justificate, iar 13% nu au o opinie clară. Rezultatul sondajului, realizat de Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS), evidențiază o tendință de rezervă în rândul populației față de implicarea militară în conflicte internaționale. Percepția dominantă este una prudentă, indicând o reticență față de escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu și față de rolul marilor puteri în astfel de intervenții. Pentru o imagine mai clară, distribuția răspunsurilor este următoarea: 55% – acțiuni mai degrabă nejustificate 32% – acțiuni justificate 13% – nu știu / nu răspund Sondajul a fost realizat în perioada 23–27 martie 2026, pe un eșantion de 1.517 persoane adulte, reprezentativ la nivel național. Metoda de colectare a datelor a fost CATI (interviuri telefonice), iar marja de eroare este de ±2,5%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de regiune și mediul de rezidență. Interpretarea acestor rezultate sugerează că opinia publică din România rămâne precaută în fața conflictelor externe și nu susține în mod majoritar intervențiile militare, chiar atunci când acestea implică aliați occidentali. Această poziționare poate reflecta atât îngrijorări legate de stabilitatea regională, cât și o preferință pentru soluții diplomatice în locul celor militare. [...]