Știri
Știri din categoria Societate
Peste 1.050 de foști salariați ai Șantierului Naval Mangalia ar urma să primească 5.000 de lei, potrivit Economica.net, care citează un proiect de hotărâre de Guvern și nota de fundamentare aferentă.
Proiectul de HG propune instituirea unor ajutoare de urgență finanțate din bugetul alocat Ministerului Muncii, pentru sprijinirea persoanelor afectate de intrarea în faliment a Șantierului Naval Mangalia, din județul Constanța.
„Ajutoarele de urgenţă se acordă persoanelor menţionate, indiferent de veniturile lor sau ale familiilor acestora, în cuantum de 5.000 lei pentru fiecare persoană.”
Conform notei de fundamentare, în această situație s-ar afla peste 1.050 de persoane, iar ajutoarele ar urma să fie acordate în limita unei sume totale de 6 milioane de lei. Ajutoarele nominale ar urma să fie aprobate, prin notă, de ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale sau de o persoană desemnată.
Documentul mai prevede că sumele individuale ar urma să fie stabilite pe baza unor borderouri întocmite de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Constanța, avizate de prefectul județului Constanța și de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Constanța. Prin derogare de la normele privind venitul minim de incluziune, pentru acordarea acestor ajutoare nu ar fi necesară completarea unei cereri și nici verificări în teren, iar plata ar putea fi făcută atât în numerar, cât și în cont bancar.
Data-limită până la care poate fi solicitată plata ajutoarelor de urgență este 10 decembrie 2026, iar plata ar urma să fie asigurată din bugetul aprobat pe anul 2026 al ministerului, potrivit proiectului.
Economica.net notează, citând Agerpres, că Șantierul Naval Mangalia a intrat în procedura de faliment după ce creditorii au respins planul de reorganizare care prevedea atragerea unui investitor strategic, conform anunțului făcut de Casa de Insolvență Transilvania (CITR), administratorul judiciar.
Decizia deschide calea lichidării și a opririi treptate a activității, cu impact potențial major asupra ocupării și economiei locale, în condițiile în care șantierul este unul dintre cei mai mari angajatori din zonă.
Pe 31 martie, Guvernul a aprobat plata salariilor angajaților din Fondul de Garantare pentru o perioadă de șapte luni, ca măsură de limitare a impactului social imediat, însă proiectul arată că aceasta nu acoperă toate consecințele socio-economice ale pierderii locului de muncă. În acest context, documentul invocă necesitatea unei intervenții suplimentare pentru sprijinirea angajaților și a familiilor acestora.
Recomandate
România a pornit elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie, cu finanțare de circa 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) pentru pregătirea documentului, într-un context în care aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei , potrivit Știrile Pro TV . Miza, dincolo de componenta socială, este una economică: ministerul leagă reducerea sărăciei de participarea la piața muncii, costuri sociale și pierderea de capital uman. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că demersul a fost declanșat „prin ordin de ministru”, iar în aceeași zi a fost depusă o fișă de proiect pentru obținerea finanțării din Programul de Asistență Tehnică 2021–2027 , bani destinați întregului parcurs de elaborare a strategiei. Ce presupune strategia și cine intră în implementare Pîslaru a subliniat că proiectul pregătit pentru finanțare vizează „creșterea capacității administrative a autorităților” și nu este un demers strict sectorial. Cu alte cuvinte, strategia nu ar urma să privească doar Ministerul Muncii și agențiile din subordine, ci și alte instituții cu atribuții în politici de combatere a sărăciei. În lista de pași menționați de ministru intră: evaluarea programelor de asistență socială și a proiectelor finanțate din fonduri europene; o analiză națională a nevoilor din domeniul excluziunii sociale; consultări cu partenerii sociali; un mecanism de monitorizare și un comitet de coordonare și monitorizare, înființat odată cu ordinul. De ce contează economic: piața muncii și „capitalul uman” Ministrul a legat direct sărăcia de efecte economice și sociale: participare redusă la piața muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari și pierdere de capital uman. În același context, a indicat că 19,2% dintre tineri nu sunt nici în educație formală, nici într-un loc de muncă, vorbind despre „tinerii invizibili” care nu sunt țintiți adecvat de politicile publice. Pîslaru a mai afirmat că România este prima țară membră a UE care a inițiat demersuri pentru o astfel de strategie, în cadrul apelului european pentru consolidarea incluziunii sociale. Ce urmează Potrivit ministrului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să lanseze în luna iunie un apel legat de foaia de parcurs 2028–2034 (următorul cadru financiar multianual), iar pregătirea strategiilor ar trebui să ajute la definirea priorităților înainte de alocarea și cheltuirea fondurilor. În materialul citat nu sunt precizate termene pentru finalizarea strategiei anti-sărăcie sau măsuri concrete care vor rezulta din ea. [...]
Mitul că Gen Z „se pricepe automat la tehnologie” poate crea costuri reale în companii , prin rușine profesională și reticența angajaților tineri de a cere ajutor, într-un moment în care multe organizații se bazează pe ei pentru sarcini digitale. O analiză publicată de BGR trece în revistă patru stereotipuri despre relația generației Z cu tehnologia și arată, pe baza unor date din sondaje, de ce aceste etichete sunt adesea greșite și pot afecta integrarea la locul de muncă. Ideea centrală este că statutul de „nativi digitali” nu echivalează cu competențe solide în instrumente de birou sau în sisteme mai vechi, iar așteptarea implicită că „tinerii se descurcă” poate duce la ceea ce sursa numește „tech shame” – sentimentul de jenă și inadecvare când apar probleme tehnice, mai ales în mediul profesional. „Buni la aplicații” nu înseamnă „buni la sistemele de lucru” Unul dintre miturile discutate este că Gen Z ar fi „în mod inerent” bună la tehnologie. BGR notează că, deși au crescut cu aplicații ușor de folosit, mulți tineri au dificultăți cu abilități mai „clasice”, precum tastarea sau înțelegerea sistemelor tradiționale de fișiere. În plus, datele citate din Salesforce indică o percepție modestă asupra propriilor competențe: doar 32% dintre respondenți consideră că au abilități digitale adecvate pentru muncă, iar 17% spun că au competențe de inteligență artificială (IA) „la nivelul cerut”. Consecința operațională, în logica articolului, este că această discrepanță între așteptări și realitate poate bloca cererea de sprijin: dacă un angajat tânăr e presupus „expert”, e mai probabil să evite întrebările, ceea ce poate întârzia rezolvarea problemelor și poate amplifica frustrarea în echipe. Patru mituri frecvente și ce arată datele citate BGR inventariază patru idei răspândite despre Gen Z și tehnologie: „Gen Z e lipită de ecrane” : articolul citează sondaje potrivit cărora 59% dintre tineri cred că sunt dependenți de aplicațiile de social media, dar fenomenul nu ar fi exclusiv generațional (44% dintre Millennials și 26% dintre Baby Boomers declară același lucru, conform unui sondaj PlayersTime). Totodată, sunt menționate date despre timpul de ecran și intenția de reducere a acestuia (66% ar vrea să renunțe la obicei, potrivit Harmony Healthcare IT). „Gen Z are o capacitate de atenție foarte scurtă” : analiza argumentează că preferința pentru conținut scurt nu dovedește automat incapacitatea de a consuma conținut lung și citează YouTube Culture and Trend Report 2022 , unde 59% dintre respondenți folosesc videoclipurile scurte ca instrument de descoperire pentru materiale mai lungi. „Gen Z folosește IA pentru orice” : conform unui sondaj EduBrain citat, 25% dintre tineri folosesc zilnic astfel de instrumente, în timp ce la Millennials procentul ar fi 35%, ceea ce contrazice ideea că Gen Z ar fi „cea mai” dependentă de IA. „Gen Z e în mod natural bună la tehnologie” : mitul este prezentat ca fiind nu doar inexact, ci și potențial dăunător, prin presiunea socială și profesională pe care o creează. De ce contează pentru piața muncii Dincolo de disputa culturală între generații, miza practică subliniată de BGR este integrarea eficientă a angajaților tineri în organizații. Dacă managerii și colegii pornesc de la presupunerea că Gen Z „știe deja”, companiile pot subinvesti în instruire de bază (de la utilizarea sistemelor de fișiere până la instrumente interne), iar problemele se pot transforma în blocaje operaționale și tensiuni în echipă. În același timp, articolul sugerează că o parte din criticile la adresa Gen Z sunt reciclate istoric („kids these days”), iar datele din sondajele citate indică o realitate mai nuanțată: preferințe pentru interacțiuni față în față, utilizare selectivă a IA și consum mixt de conținut scurt și lung. [...]
Calendarul plăților sociale din iunie 2026 se decalează la începutul lunii , iar cele mai expuse întârzierilor sunt pensiile livrate prin Poșta Română , pe fondul zilei libere legale de 1 iunie, potrivit Libertatea . Pentru beneficiari, miza este una operațională: banii intră în conturi sau ajung la domiciliu în alte zile decât „standardul” obișnuit, ceea ce poate afecta planificarea cheltuielilor curente. Pensiile: decalaj la livrarea prin poștă, cardurile până pe 12 iunie Distribuirea pensiilor prin Poșta Română, care începe de regulă pe 1 ale lunii, va porni în iunie de pe 2 sau 3 iunie, din cauza zilei libere legale de 1 iunie. În special pensionarii care primesc banii la domiciliu pot întâmpina întârzieri de câteva zile , mai ales în localitățile izolate. Conform autorităților citate, aproximativ 2,1 milioane de pensionari își primesc veniturile prin Poștă. Oficialii susțin că procesul a fost „optimizat” pentru a limita întârzierile. Pentru pensionarii care primesc banii pe card, sumele ar urma să fie virate în conturi până pe 12 iunie. Alocații și indemnizații pentru creșterea copilului: 8 iunie Alocațiile de stat pentru copii sunt programate să intre pe 8 iunie. Valorile menționate rămân: 719 lei pentru copiii sub 2 ani; 292 lei pentru copiii între 2 și 18 ani. Tot pe 8 iunie se plătesc și indemnizațiile pentru creșterea copilului, calculate la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni. În material sunt indicate valori între 1.651 și 8.500 de lei pe lună, în funcție de venitul anterior. Indemnizațiile pentru dizabilități: 11–14 iunie Plata indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități (adulți și copii) este indicată pentru intervalul 11–14 iunie, cu sume care diferă în funcție de gradul de handicap: 529 lei – adulți cu handicap grav 350 lei – adulți cu handicap accentuat 80 lei – adulți cu handicap mediu 548 lei – copii cu handicap grav 397 lei – copii cu handicap accentuat 199 lei – copii cu handicap mediu Șomaj și venit minim de incluziune: la mijlocul și spre finalul lunii Indemnizațiile de șomaj sunt programate „în jurul datei de 15 iunie”. Pentru persoanele cu stagiu de cotizare de cel puțin un an, suma este egală cu indicatorul social de referință (ISR), menționat la 660 de lei. Pentru absolvenți, indemnizația este 50% din ISR (330 de lei), iar pentru cei cu peste trei ani de cotizare se adaugă un supliment în funcție de veniturile anterioare. Venitul minim de incluziune urmează să fie virat între 19 și 21 iunie, pentru persoanele și familiile cu venituri reduse. Bursele elevilor: 19 iunie, nu 20 Bursele elevilor vor fi achitate pe 19 iunie 2026, deoarece data de 20 iunie cade într-o zi de weekend. Valorile menționate pentru luna aceasta sunt: 307 lei – bursa de merit 205 lei – bursa tehnologică 300 de lei – bursa socială [...]
Locatarii blocului din Galați lovit de o dronă pot reveni în apartamente, după ce evaluările tehnice au confirmat că structura de rezistență nu a fost afectată , potrivit Mediafax . Decizia are impact operațional imediat: reocuparea imobilului începe, dar utilitățile sunt repornite etapizat, iar o familie rămâne, deocamdată, în afara locuinței. Conform unui comunicat al Instituției Prefectului Galați, singura excepție este familia din apartamentul avariat direct de impactul dronei. Membrii acesteia sunt în continuare internați în spital, sub supraveghere medicală, iar starea lor este monitorizată permanent. Utilități reluate parțial: curentul revine, gazele rămân oprite Autoritățile au anunțat reluarea alimentării generale cu energie electrică la nivelul blocului. În perioada următoare, echipele furnizorului de electricitate vor face reconectarea individuală a apartamentelor, pe măsură ce locatarii revin în locuințe. În schimb, alimentarea cu gaze naturale rămâne sistată temporar. Reluarea furnizării depinde de verificări tehnice de specialitate atât la rețeaua comună a imobilului, cât și la instalațiile individuale din fiecare apartament. Ce urmează Reprezentanții Prefecturii Galați arată că instituțiile implicate lucrează pentru finalizarea cât mai rapidă a controalelor necesare, astfel încât locatarii să revină la condiții normale de locuire. În paralel, autoritățile continuă monitorizarea situației. [...]
O acuzație de furt de combustibil în stradă ridică din nou problema controlului intern și a pierderilor din instituțiile publice , după ce primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , a relatat într-o postare pe Facebook că a văzut „muncitori de la Administrația Străzilor” care ar fi „furat benzina din autoutilitare”, potrivit Antena 3 . Ciucu spune că episodul s-ar fi petrecut miercuri și îl descrie drept „furt de benzină la greu”, fără ca materialul să includă detalii despre cantități, prejudiciu sau dacă a fost sesizată Poliția ori o structură de control. Ce a scris Ciprian Ciucu și în ce context Postarea este prezentată ca parte dintr-un „top” al celor mai neobișnuite situații pe care edilul afirmă că le-a întâlnit în peste cinci ani de administrație, inclusiv în perioada în care a fost primar al Sectorului 6. În listă apar și alte exemple invocate de Ciucu, de la solicitări preferențiale pentru locuri de parcare până la acuzații privind practici abuzive sau frauduloase în diverse zone ale administrației și serviciilor publice. De ce contează: pierderi operaționale și risc de integritate Dincolo de acuzația punctuală, relatarea indică un risc operațional tipic pentru instituțiile care gestionează flote și consum de carburant: pierderi prin sustrageri, control slab asupra alimentărilor și utilizării autoutilitarelor, respectiv vulnerabilități de integritate în activitatea curentă. Materialul nu precizează dacă Administrația Străzilor a avut o reacție oficială sau dacă există o verificare internă în derulare, astfel că acuzațiile rămân, la acest moment, la nivelul unei relatări publice pe rețele sociale. Concluzia primarului În finalul postării, Ciucu își încheie lista cu o ironie la adresa percepției publice asupra responsabilității administrative: „În fine, ce voiam să spun... primarul e de vină.” [...]
Președintele Nicușor Dan cere un răspuns coordonat al statului la dezinformare, argumentând că fenomenul lovește direct în încrederea socială și, implicit, în prosperitate, potrivit News . Mesajul a fost transmis miercuri, la deschiderea „Summitului European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării”, din cadrul inițiativei România Imună. În intervenția sa, șeful statului a legat explicit dezinformarea de costuri economice și sociale, susținând că există o corelație între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea acesteia. În acest context, a descris dezinformarea ca un atac asupra „încrederii reciproce” dintre oameni. De ce contează: dezinformarea, dincolo de etică, ca risc pentru prosperitate Nicușor Dan a spus că dezinformarea de astăzi nu mai înseamnă „operații ad hoc”, ci acțiuni pe „multiple planuri”, bazate pe tehnologie, ceea ce impune un răspuns „la fel de coordonat”. El a indicat că fenomenul depășește zona politică și produce efecte în mai multe domenii, inclusiv cu impact material. Președintele a dat exemple de arii în care dezinformarea ar avea consecințe directe: zona medicală , unde „costă resurse” și „costă chiar vieți”; zona economică ; siguranța femeilor victime ale abuzului , unde a menționat cazul unor persoane care ar refuza brățara electronică din cauza „speculațiilor” ajunse la ele. Ce ar trebui să facă instituțiile: comunicare coerentă, rapidă și „nepropagandistică” În viziunea sa, statul trebuie să răspundă printr-o comunicare „coerentă și strategică” și, „dacă se poate, uman” – nu „propagandistic”. A mai susținut că instituțiile trebuie să ajungă „acolo unde e publicul” și să răspundă în ritmul așteptat de diferite segmente ale populației, făcând referire la diferența dintre agenda dezbaterilor TV și subiectele care circulă pe rețele sociale precum TikTok. Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre nevoia de cooperare între instituții și despre învățarea din bune practici, salutând prezența reprezentanților instituțiilor europene la eveniment. [...]
