Știri
Știri din categoria Societate
Președintele Nicușor Dan cere un răspuns coordonat al statului la dezinformare, argumentând că fenomenul lovește direct în încrederea socială și, implicit, în prosperitate, potrivit News. Mesajul a fost transmis miercuri, la deschiderea „Summitului European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării”, din cadrul inițiativei România Imună.
În intervenția sa, șeful statului a legat explicit dezinformarea de costuri economice și sociale, susținând că există o corelație între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea acesteia. În acest context, a descris dezinformarea ca un atac asupra „încrederii reciproce” dintre oameni.
Nicușor Dan a spus că dezinformarea de astăzi nu mai înseamnă „operații ad hoc”, ci acțiuni pe „multiple planuri”, bazate pe tehnologie, ceea ce impune un răspuns „la fel de coordonat”. El a indicat că fenomenul depășește zona politică și produce efecte în mai multe domenii, inclusiv cu impact material.
Președintele a dat exemple de arii în care dezinformarea ar avea consecințe directe:
În viziunea sa, statul trebuie să răspundă printr-o comunicare „coerentă și strategică” și, „dacă se poate, uman” – nu „propagandistic”. A mai susținut că instituțiile trebuie să ajungă „acolo unde e publicul” și să răspundă în ritmul așteptat de diferite segmente ale populației, făcând referire la diferența dintre agenda dezbaterilor TV și subiectele care circulă pe rețele sociale precum TikTok.
Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre nevoia de cooperare între instituții și despre învățarea din bune practici, salutând prezența reprezentanților instituțiilor europene la eveniment.
Recomandate
Nicușor Dan leagă combaterea dezinformării de prosperitate și cere recâștigarea încrederii în stat , avertizând că fără un minim capital de credibilitate comunicarea publică nu mai funcționează, potrivit Economica , care citează Agerpres, de la Summitul european pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării, organizat la Palatul Cotroceni . Președintele a susținut că dezinformarea nu este doar o problemă de democrație și etică, ci și una de prosperitate, invocând o corelație între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea ei. În acest context, el a pledat pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în autoritățile publice. Dezinformarea, din operațiuni „ad-hoc” în acțiuni coordonate, bazate pe tehnologie Nicușor Dan a remarcat că, spre deosebire de trecut, dezinformarea nu mai este o succesiune de operațiuni izolate, ci este coordonată „pe multiple planuri” și se bazează pe tehnologie, motiv pentru care și răspunsul ar trebui să fie „la fel de coordonat”. Costuri dincolo de politică: sănătate, economie și siguranță Șeful statului a indicat că fenomenul nu se limitează la zona politică, ci se manifestă și în: zona medicală, unde „costă resurse și chiar vieți”; zona economică; zona siguranței femeilor, dând exemplul situațiilor în care victime ale abuzului ar fi refuzat să poarte brățara electronică din cauza unor speculații. Miza: protejarea mecanismelor democratice fără a restrânge opiniile În viziunea sa, democrația presupune influențare legitimă între cetățeni pentru a lua „cele mai bune decizii pentru societate”, în timp ce dezinformarea „pervertește aceste mecanisme”. El a spus că este nevoie de atenție asupra mecanismelor care „pervertesc o ierarhie de valori”, fără a afecta dreptul cetățeanului de a exprima opinii și evaluări. Ce ar trebui să facă statul: comunicare coerentă și educație media Președintele a afirmat că statul trebuie să comunice „coerent și strategic”, „uman și nu propagandistic”, adăugând că uneori comunicarea politică ajunge să fie propagandistică, inclusiv sub influența consultanților. În același timp, a făcut apel la educație, susținând că educația media este „o chestiune de securitate națională”. [...]
Nicușor Dan cere delimitare publică de extremismul religios și de folosirea religiei ca instrument politic într-un mesaj transmis de Ziua Națională a Libertății Religioase , potrivit G4Media . Miza intervenției este una de coeziune socială și de prevenire a radicalizării, într-un context pe care președintele îl descrie ca fiind marcat de „resurgența extremismelor” și de proliferarea conflictelor. În mesajul său, președintele afirmă că instituirea acestei zile naționale urmărește să pună în valoare contribuția cultelor la „dezvoltarea societății”, la „echilibru și coeziune”, precum și la solidaritate și reziliență, prin valorile tradițiilor religioase care „conviețuiesc armonios” în România. Avertisment: religia, folosită pentru manipulare și ură Nicușor Dan leagă explicit libertatea religioasă de riscurile actuale generate de extremisme și de conflicte și cere o reacție fermă față de derapaje: „Cu atât mai mult, cu prilejul acestei Zile suntem datori să denunțăm extremismul religios, să ne opunem instrumentalizării religiei și transformării ei în mijloc de manipulare, de instigare la violență și ură, sau de stigmatizare.” În aceeași linie, președintele îndeamnă ca valorile religioase să nu fie folosite „ca pretexte pentru diviziuni artificiale sau confruntări sterile”, ci asumate ca sursă de echilibru și apropiere. Ce le cere cultelor: dialog și susținerea valorilor europene Șeful statului încurajează cultele și comunitățile credincioșilor să continue „dialogul constructiv”, să susțină „valorile europene și democratice” și să caute noi forme de colaborare „în beneficiul întregii societăți”. În final, Nicușor Dan leagă această direcție de un obiectiv general de țară, afirmând că astfel poate fi construită „o Românie prosperă, stabilă și sigură” pentru generațiile viitoare. [...]
După nouă ani la Palatul Élysée , Brigitte Macron spune că este „uneori mai tristă decât (era) vreodată”, pe fondul hărțuirii online și al valului de dezinformări care a vizat-o, inclusiv cu acuzații legate de genul său , potrivit Adevărul . Declarațiile vin într-un interviu publicat duminică de săptămânalul financiar francez La Tribune, în care prima doamnă face un bilanț personal al perioadei petrecute la Élysée. Brigitte Macron compară viața de dinainte cu cea din ultimii ani, descriind ritmul „intens” al mandatului prezidențial și efectele psihologice ale expunerii publice. „Am văzut întunecimea lumii, prostia, răutatea. Sunt uneori mai tristă decât am fost vreodată înainte.” În același interviu, ea vorbește despre episoade de pesimism pe care spune că nu le avea înainte și mărturisește că îi este uneori greu „să vadă cerul albastru”. Potrivit relatării, scrisul ar ajuta-o „mult” să-și gestioneze gândurile. De ce contează: hărțuirea online ajunge în instanță Materialul plasează aceste trăiri în contextul unei campanii de hărțuire și dezinformare care a vizat-o pe Brigitte Macron în mediul online. În ianuarie, mai mulți hărțuitori cibernetici acuzați că au difuzat sau răspândit insulte și zvonuri legate de genul ei și de diferența de vârstă față de președinte au fost condamnați la pedepse de până la șase luni de închisoare, însă majoritatea au primit condamnări cu suspendare. Relația dintre Emmanuel Macron (48 de ani) și Brigitte Macron (73 de ani) este prezentată ca țintă a unei „difuzări masive de informații false”, iar cuplul ar fi decis să lupte în justiție atât în Franța, cât și în Statele Unite. Context: plecarea de la Élysée, după două mandate Interviul apare cu aproximativ un an înainte de finalul celui de-al doilea mandat al lui Emmanuel Macron: Brigitte Macron ar urma să părăsească Palatul Élysée în 2027, după încheierea celor două mandate prezidențiale. În relatare este menționat și faptul că, la sfârșitul lui august 2024, ea le-a spus anchetatorilor, la depunerea unei plângeri, că zvonul care o prezenta drept o femeie transsexuală a avut „un răsunet foarte puternic” asupra ei și asupra anturajului său. [...]
Guvernul britanic se apropie de restricții pentru rețelele sociale la sub 16 ani , după ce un raport medical le compară riscurile pentru sănătate cu cele ale fumatului, potrivit TechRadar . Miza este una de reglementare: autoritățile analizează inclusiv o interdicție generală, iar consultarea publică se încheie pe 26 mai. Academy of Medical Royal Colleges (Marea Britanie) susține, într-un raport transmis în cadrul consultării guvernamentale, că utilizarea rețelelor sociale poate produce „daune semnificative” copiilor expuși continuu la conținut „plin de ură, care creează dependență și profund tulburător”. Documentul afirmă că tema a devenit o preocupare comună a profesiei medicale, alături de fumat și purtarea centurii de siguranță. Un element operațional important din raport vizează practica medicală: medicii sunt încurajați să întrebe copiii despre timpul petrecut în fața ecranelor și despre utilizarea rețelelor sociale încă de la prima evaluare. Jumătate dintre cei 454 de profesioniști medicali chestionați de academie au spus că tratează cel puțin săptămânal un copil cu probleme de sănătate mintală asociate cu rețelele sociale. „Diferența acum este că răul făcut copiilor online nu este ipotetic… Este imediat, este documentat și se întâmplă la scară largă.” Calendarul deciziei: răspuns „în vară”, măsuri până la final de an Consultarea guvernamentală a strâns contribuții de la peste 70.000 de persoane și organizații și se încheie pe 26 mai. Secretarul pentru tehnologie, Liz Kendall, a declarat pentru BBC că guvernul va acționa și că răspunsul la consultare va veni „în vară”, cu măsuri introduse înainte de finalul anului. În paralel, părinți îndoliați care cred că rețelele sociale au contribuit la moartea copiilor lor urmează să se întâlnească cu premierul Keir Starmer pentru a-și prezenta experiențele. Starmer, inițial împotriva unei interdicții totale pentru sub 16 ani, a spus între timp că este „deschis” la măsuri mai dure. Interdicție totală sau aplicarea legilor existente: argumente pro și contra Deși există sprijin pentru intervenția statului, forma acesteia rămâne disputată. TechRadar notează că unii avertizează că o interdicție generală ar putea avea efecte adverse, împingând tinerii spre conținut interzis accesat prin „dark web” sau lăsându-i nepregătiți să navigheze mediul online după împlinirea vârstei de 16 ani. În același timp, fostul ministru al sănătății Wes Streeting, unul dintre susținătorii acțiunii guvernamentale, a cerut ca rețelele sociale să fie tratate similar tutunului, argumentând că sunt „extrem de dependente” și că marile companii de tehnologie ar folosi tactici de evitare a reglementării. Declarația este relatată de The Guardian . O altă linie de critică, prezentată în material, vine de la Ian Russell, președintele Molly Rose Foundation , care susține că, în locul unei interdicții, ar trebui aplicate mai ferm legile existente, într-o abordare mai „holistică”. Lecția Australiei și testele din Marea Britanie Criticii unei interdicții totale indică exemplul Australiei, care a introdus în decembrie 2025 o măsură amplă ce interzice copiilor sub 16 ani să dețină conturi pe marile platforme de socializare. Un studiu al Molly Rose Foundation a constatat că 60% dintre sub 16 ani foloseau în continuare platforme precum TikTok și Instagram, deși serviciile ar fi trebuit să închidă conturile utilizatorilor sub vârsta minimă. Înainte de o eventuală interdicție mai largă, guvernul britanic testează măsuri restrictive: în martie a lansat un program-pilot în 300 de locuințe cu adolescenți, pentru a evalua limite de timp de ecran și „stingerea” accesului la anumite ore. În discuție sunt și limitări de produs, precum dezactivarea redării automate și a derulării infinite, pentru a reduce consumul compulsiv de conținut. [...]
CNAS fixează în iunie un concurs cu probe supravegheate pentru șefii caselor județene , într-un demers care vizează profesionalizarea managementului și limitarea influenței politice asupra unei rețele-cheie pentru funcționarea finanțării serviciilor medicale, potrivit G4Media , care citează Agerpres. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu-Remus Moldovan , spune că în luna iunie va fi organizat concursul pentru funcțiile de directori generali ai caselor județene de asigurări de sănătate, în total 43 de instituții. Mesajul este legat de „eficientizarea resurselor umane” și „consolidarea unui management profesionist”, pe fondul nevoii de „stabilitate” după „echilibrarea balanței dintre venituri și cheltuieli”, conform declarației citate. „Va fi un concurs corect, fără ingerințe politice sau de altă natură.” Calendarul concursului: dosare până pe 4 iunie, probe pe 18 și 23 iunie Potrivit informațiilor transmise, concursul este programat astfel: depunerea dosarelor: până pe 4 iunie, ora 17:00; verificarea dosarelor: până pe 9 iunie; contestații: 10–11 iunie; proba scrisă: 18 iunie, ora 10:00; interviul: 23 iunie. Detaliile complete sunt în anunțul oficial publicat pe site-ul CNAS , la secțiunea „Informații publice” – „Posturi vacante”, mai arată sursa citată. Măsuri de transparență: acces securizat, interviuri înregistrate, observatori Șeful CNAS afirmă că accesul în sălile de concurs va fi securizat cu sprijinul instituțiilor specializate, iar interviurile vor fi înregistrate audio-video. De asemenea, societatea civilă (asociații de pacienți, asociații profesionale sau alte entități interesate) ar urma să poată participa ca observator independent, potrivit relatării. În același mesaj, Moldovan susține că sistemul are nevoie de directori „competenți”, evaluați „pe criterii de performanță”, acestea fiind criteriile după care vor răspunde în fața CNAS pe durata mandatelor. [...]
Raiffeisen Bank România și ARC au anunțat câștigătorii ediției a 15-a a programului Raiffeisen Comunități , cu finanțări totale de 4 milioane de lei, potrivit Raiffeisen . Banii merg către 14 parteneriate din țară, formate din peste 40 de organizații și grupuri de inițiativă, selectate pentru proiecte dezvoltate împreună cu comunitățile locale. Programul este derulat în parteneriat cu Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și vizează, conform comunicatului, nu doar finanțarea unor intervenții punctuale, ci și consolidarea capacității organizaționale și dezvoltarea pe termen lung a inițiativelor susținute. 4 milioane de lei pentru 14 parteneriate În total, 14 parteneriate vor primi finanțări cumulate de 4 milioane de lei. Raiffeisen precizează că aceste parteneriate reunesc peste 40 de organizații și grupuri de inițiativă din România. Miza ediției este, potrivit organizatorilor, susținerea unor proiecte care pot genera schimbări durabile și pot contribui la comunități „mai reziliente, mai conectate și mai bine pregătite” să răspundă provocărilor actuale. Noutatea ediției: Incubatorul de Comunități Sustenabile Ediția a 15-a introduce „Incubatorul de Comunități Sustenabile”, descris ca un proces intensiv de co-creare orientat spre schimbare pe termen lung în comunități. În acest cadru, 75 de ONG-uri și grupuri de inițiativă au trecut printr-un proces de dezvoltare care a inclus mentorat, sesiuni aplicate și sprijin pentru consolidarea proiectelor înscrise. „Ediția a 15-a Raiffeisen Comunități marchează un moment important în evoluția programului și reconfirmă angajamentul nostru de a susține organizațiile care contribuie la dezvoltarea comunităților. În acest an, prin introducerea incubatorului, ne-am propus să oferim participanților mai mult decât acces la finanțare: un cadru de lucru care să sprijine dezvoltarea și consolidarea proiectelor încă din etapele lor de construcție. Ne bucurăm să susținem câștigătorii acestei ediții prin finanțări totale de 4 milioane de lei și să fim parte din acest parcurs.” (Cristian Sporiș, vice-președinte, Divizia Corporate & Investment Banking și membru în Consiliul Director al Raiffeisen Bank România) Raiffeisen arată că incubatorul a fost gândit ca un cadru de învățare și colaborare, oferind acces la resurse și expertiză pentru dezvoltarea proiectelor, dincolo de componenta strict financiară. Exemple de proiecte câștigătoare menționate în comunicat În lista proiectelor prezentate în comunicat se regăsesc inițiative din sănătate, regenerare urbană, educație și incluziune. Printre proiectele descrise explicit se numără: „ACCES - Acompaniere, Comunitate, Consiliere, Educație, Sănătate” (București), implementat de Asociația Moașelor din România, în parteneriat cu Asociația VULGAR și Asociația Sens Pozitiv, pentru creșterea accesului la servicii de sănătate pentru fete și femei din grupuri vulnerabile. „Împreună salvăm Serele!” (Reșița, Caraș-Severin), coordonat de Fundația Comunitară Banatul Montan, cu Asociația Peisagiștilor din România – filiala Teritorială Vest și grupul de inițiativă Muzeul Cineastului Amator, pentru transformarea Serelor Uzinale într-un spațiu comunitar. „Din dragoste pentru viață”, care își propune crearea unei rețele rurale de salvare în vestul României, cu 30 de defibrilatoare în 30 de comunități și cursuri de prim ajutor, cu peste 6.700 de cetățeni vizați pentru instruire. „Împreună pentru fetele noastre”, derulat în Potcoava, Băilești și Brânceni, pentru reducerea abandonului școlar în rândul fetelor din comunități tradiționale de romi căldărari și întărirea participării femeilor în comunitate. „Satul Parentis - Rețea de sprijin reciproc pentru mame cu copii 0-6 ani” (Iași), realizat de Asociația Parentis, Holistic Mental Health și Asociația SOS Surâs, pentru reducerea izolării și construirea unei rețele de sprijin comunitar. Comunicatul include și alte proiecte câștigătoare, cu descrieri detaliate, însă lista publicată în materialul furnizat este întreruptă în zona proiectului „Start Cultural: Platformă de sprijin pentru tineri artiști”, fără a reda integral toate inițiativele selectate. [...]
