Știri
Știri din categoria Societate

Președintele Nicușor Dan cere un răspuns coordonat al statului la dezinformare, argumentând că fenomenul lovește direct în încrederea socială și, implicit, în prosperitate, potrivit News. Mesajul a fost transmis miercuri, la deschiderea „Summitului European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării”, din cadrul inițiativei România Imună.
În intervenția sa, șeful statului a legat explicit dezinformarea de costuri economice și sociale, susținând că există o corelație între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea acesteia. În acest context, a descris dezinformarea ca un atac asupra „încrederii reciproce” dintre oameni.
Nicușor Dan a spus că dezinformarea de astăzi nu mai înseamnă „operații ad hoc”, ci acțiuni pe „multiple planuri”, bazate pe tehnologie, ceea ce impune un răspuns „la fel de coordonat”. El a indicat că fenomenul depășește zona politică și produce efecte în mai multe domenii, inclusiv cu impact material.
Președintele a dat exemple de arii în care dezinformarea ar avea consecințe directe:
În viziunea sa, statul trebuie să răspundă printr-o comunicare „coerentă și strategică” și, „dacă se poate, uman” – nu „propagandistic”. A mai susținut că instituțiile trebuie să ajungă „acolo unde e publicul” și să răspundă în ritmul așteptat de diferite segmente ale populației, făcând referire la diferența dintre agenda dezbaterilor TV și subiectele care circulă pe rețele sociale precum TikTok.
Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre nevoia de cooperare între instituții și despre învățarea din bune practici, salutând prezența reprezentanților instituțiilor europene la eveniment.
Recomandate

Un conflict de imagine declanșat online a readus în prim-plan o afacere locală veche din București , după ce un videoclip cu Nicușor Dan mâncând o merdenea la patiseria lui Nea Mihai din Piața Amzei a redevenit viral pe fondul scandalului recent, potrivit Adevărul . Episodul arată cât de repede se poate transforma o critică publică într-o mobilizare de susținere care influențează direct percepția asupra unui business. Patiseria din Piața Amzei funcționează din 1985 și este descrisă ca un loc cunoscut de mai multe generații de bucureșteni. În imaginile devenite virale, Nicușor Dan, pe atunci candidat la alegerile prezidențiale din 2025, este întrebat dacă merdeneaua e bună și răspunde nonverbal, dând din cap afirmativ, în timp ce continuă să mănânce. Cum a pornit controversa și de ce contează pentru un business local Scandalul a început după ce Edmond Niculușcă, administrator și cofondator al localului La Mița Biciclista , a publicat un videoclip cu comentarii critice la adresa merdenelelor de la Nea Mihai și a clienților care cumpără de acolo. Postarea a generat „sute de reacții”, multe critice la adresa lui Niculușcă, iar o parte dintre comentarii au apărat patiseria ca element de „tradiție culinară” a Bucureștiului. Ulterior, Niculușcă și-a cerut scuze public, afirmând că materialul „a rănit oameni, amintiri și cel mai cunoscut vecin din Piața Amzei” și că își asumă greșeala, cerându-i iertare lui Nea Mihai. Reacții publice: de la vedete la politicieni și branduri În spațiul public au apărut reacții din mai multe zone: Actorul Mihai Bendeac a postat o secvență dintr-un sketch mai vechi, legat de o patiserie, pe care a conectat-o ironic la subiect. Loredana Groza a scris că mănâncă merdenele la Nea Mihai „din 86” și a descris patiseria ca un reper care „a hrănit generații”. Dan Teodorescu (Taxi) i-a transmis lui Edmond Niculușcă un mesaj ironic, amestecând referințe în franceză cu subiectul merdenelei. Ciprian Ciucu a comentat că nu își imaginează Bucureștiul fără merdenele, dar că „e loc și pentru croissant”. Deputata PNL Alina Gorghiu a spus că a stat la coadă și a apreciat produsul, adăugând o observație despre „o oră la sală” după. AQUA Carpatica a intervenit cu un mesaj cu tentă ironică, făcând trimitere la disputa „merdenea vs. croissant”. Mesajul lui Nea Mihai: accent pe comunitate, nu pe conflict După valul de susținere, Nea Mihai a transmis un mesaj de mulțumire celor care i-au scris și l-au încurajat, insistând că pentru ei Piața Amzei înseamnă „familie, muncă, oameni și o comunitate” și că nu își doresc „războaie, rivalități sau polemici”, ci respect reciproc. În paralel, articolul trimite și la un material separat despre contextul disputei din Piața Amzei, respectiv patiseria din Piața Amzei , precum și la mesajul lui Nea Mihai după scandal . [...]

Presiunea pe venit îi împinge pe tineri să accepte joburi în afara studiilor , arată datele citate de Economedia dintr-un sondaj eJobs România : majoritatea celor între 18 și 24 de ani spun că ar face acest compromis pentru a-și asigura un venit lunar, pe fondul unei piețe mai competitive și al nemulțumirilor legate de salariile de început. Potrivit sondajului, 51,2% dintre respondenți afirmă că independența financiară este prioritatea lor și ar accepta un loc de muncă fără legătură cu studiile. Alți 36,6% ar lucra temporar într-un domeniu diferit, în timp ce continuă să caute un job potrivit pregătirii, iar 10,6% preferă să aștepte până găsesc un post în domeniul pentru care s-au pregătit. Piață mai dificilă: experiență cerută și competiție în creștere Aproximativ trei sferturi dintre participanții la sondaj spun că le este mai greu decât anul trecut să își găsească un job. Principala barieră indicată este cerința de experiență anterioară, inclusiv pentru pozițiile de junior, menționată de 58,6% dintre respondenți. În topul problemelor mai apar salariile considerate prea mici în raport cu costul vieții și lipsa feedback-ului din partea angajatorilor. Chiar dacă joburile entry-level (de început de carieră) reprezintă în continuare mai mult de jumătate din pozițiile disponibile, competiția s-a intensificat: numărul aplicărilor a fost cu 28% mai mare în perioada ianuarie–august 2026 față de același interval din 2025, potrivit Anei Călugăru, Head of Communications la eJobs România. Salariile de început, sub presiunea costului vieții În același timp, 58,6% dintre tineri consideră că salariile oferite candidaților aflați la început de carieră nu acoperă nevoile de bază. Conform Salario, comparatorul salarial al eJobs, salariul mediu net pentru pozițiile entry-level este de aproximativ 4.000 de lei. Sondajul eJobs a fost realizat în iulie–august 2026, pe un eșantion de 1.100 de candidați cu vârste între 18 și 24 de ani. [...]

Reapariția urșilor în zone locuite din Baia Mare obligă autoritățile să repete intervenții de urgență , cu mobilizare de jandarmi și avertizări RO-ALERT , pe fondul unor semnalări la mai puțin de două luni distanță, potrivit Agronet . Cel mai recent caz a fost raportat pe strada Colonia Topitorilor, după o sesizare la 112. Conform relatării, autoritățile au trimis în zonă jandarmi, au transmis un mesaj RO-ALERT și au mobilizat un echipaj EPA-SMURD. Informația a fost relatată într-o postare publicată de Andrei Buda, după semnalarea prezenței animalului. Pentru persoanele aflate în zonă, recomandările transmise au vizat reducerea riscului imediat: păstrarea distanței față de urs, evitarea perimetrului, interdicția de a hrăni animalul și renunțarea la fotografii sau filmări de aproape. Două alerte în mai puțin de două luni, în zone diferite Incidentul de pe Colonia Topitorilor vine după un alt episod consemnat în municipiu la 12 iulie 2026, când a fost semnalat un urs pe Valea Usturoiului, în zona „Izvor”, frecventată de localnici și turiști. Și atunci, sesizarea a fost făcută prin 112, au intervenit jandarmii, iar ISU Maramureș a transmis RO-ALERT; un echipaj EPA-SMURD a fost mobilizat preventiv, fără persoane rănite raportate la momentul publicării. Impact operațional: intervenții repetate, aceeași schemă de urgență În ambele situații, succesiunea măsurilor a fost similară: apel la 112, mobilizarea jandarmilor, avertizarea populației și prezența preventivă a echipajelor medicale. Miza imediată este îndepărtarea oamenilor din perimetru și evitarea contactului direct cu animalul, însă articolul indică o problemă de fond: frecvența cu care astfel de intervenții devin necesare. Pe termen scurt, recomandarea rămâne apelarea numărului 112 dacă ursul reapare într-o zonă locuită sau reprezintă un pericol. Pe termen mai lung, următoarele semnalări vor indica dacă episoadele din această vară au fost izolate sau dacă situația va necesita măsuri de prevenție mai stabile, dincolo de avertizările punctuale. [...]

Mutarea la sat rămâne viabilă financiar mai ales cu venituri „hibride” , nu din agricultură exclusiv, arată povestea unui cuplu care s-a relocat lângă Iași, relatată de Adevărul . Ionuț și Nicoleta Teoderașcu spun că grădina le reduce cheltuielile cu mâncarea, dar nu le aduce profit, iar stabilitatea vine din munca la distanță și din activități online. Cei doi au petrecut ani în Iași și Londra, apoi au revenit în România în perioada pandemiei, când au testat viața la sat și au început să cultive legume. Ulterior, au decis să facă pasul definitiv și au cumpărat o casă nouă în satul Ciurbești (comuna Miroslava), la circa 10 kilometri de Iași, la un preț „similar cu al unui apartament” din oraș, în jur de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei). De ce contează: costul real al „visului rural” nu e doar casa Dincolo de liniște și acces la natură, mutarea a venit cu nevoi concrete de investiții și adaptare. Cuplul descrie lipsuri de infrastructură chiar și aproape de un oraș mare: apă din fântână (cu riscul, cel puțin teoretic, de a seca vara), probleme inițiale cu internetul și dependența de soluții improvizate pentru lucru la distanță. Pe componenta de siguranță, un furt (o bicicletă luată de pe terasă) i-a determinat să instaleze sisteme de alarmă și camere de supraveghere. În plus, ei avertizează că izolarea poate amplifica riscurile și costurile (garduri, securizare, dependență de vecini). Grădina ca economie, nu ca afacere Teoderașcu spun că nu sunt „săteni 100%” și că grădinăritul este, în principal, un hobby și o formă de a produce hrană pentru consum propriu. Grădina lor are 120 mp și, potrivit relatării, le asigură o „economie importantă” la bugetul de alimente; cultivă legume precum roșii, castraveți, ardei, salate, vinete și ceapă. Surplusul din sezon este oferit, nu vândut. Totuși, au început să organizeze ateliere de grădinărit, pe fondul interesului în creștere al altor tineri pentru cultivarea unei grădini, cu accent pe învățare practică (inclusiv despre compost și vermicompost). Agricultura „doar din pământ” și modelul de venit mixt Din discuțiile lor cu producători, cuplul susține că este „extrem de dificil” să trăiești exclusiv din agricultură, din cauza riscurilor recurente (secetă, interdicții sanitare la animale) și a marjelor mici. Ei descriu drept mai realist un model hibrid, în care veniturile din agricultură sunt completate de o sursă stabilă: lucru la distanță, chirii sau activități turistice. În același registru, articolul dă exemple de: tineri mutați într-un sat din Hunedoara care lucrează remote și închiriază turiștilor două căsuțe; un cuplu revenit din Anglia care combină activitățile agricole cu venituri din închirierea unui apartament în oraș. Recomandarea lor: „Faceți un test” înainte de cumpărare Pentru cei care iau în calcul o mutare similară, Nicoleta Teoderașcu recomandă o perioadă de probă: să petreacă timp în mediul rural nu ca turiști, ci implicându-se în munca fizică și în ritmul real al locului, pentru a înțelege neajunsurile (infrastructură, conectivitate, siguranță, relația cu vecinii). În final, cei doi leagă calitatea vieții la sat nu doar de utilități, ci și de comunitate, susținând că solidaritatea locală – pe care o asociază cu practici tradiționale precum claca și șezătoarea – rămâne un diferențiator important față de viața urbană. [...]

Un conflict între creatori de conținut a ajuns în instanță, pe fondul acuzațiilor că materiale video au rămas online și au generat venituri în ciuda unor semnale de abuz asupra unor copii. Potrivit Adevărul , bloggerul Vali Petcu (Zoso) spune că a primit joi, 27 august, o notificare de dare în judecată din partea Andreei și a lui Ionuț Chiperi, vloggerii din proiectul „ HaiHui în Doi ”. Miza disputei, așa cum este descrisă în relatare, ține de responsabilitatea publicării și monetizării conținutului atunci când apar indicii că persoanele filmate – în acest caz, copii – ar putea fi în situații vulnerabile. Petcu susține că i-a criticat pe cei doi pentru modul în care ar fi gestionat comentariile care semnalau probleme și pentru faptul că videoclipurile au rămas disponibile și au continuat să strângă vizualizări. De la două videoclipuri la proces Conflictul a pornit de la două materiale realizate în 2021, după ce Andreea și Ionuț Chiperi au vizitat o familie care trăia într-o zonă izolată din Apuseni . Conform lui Petcu, în comentarii au apărut încă de atunci mesaje care atrăgeau atenția asupra unor posibile semne de abuz asupra copiilor, însă acestea ar fi fost ignorate „foarte mult timp”. Bloggerul afirmă că a abordat public subiectul în 2024, când videoclipurile erau încă online și acumulau în continuare audiență. În versiunea sa, după ce a ridicat problema, vloggerii ar fi început să șteargă unele comentarii, dar ar fi păstrat materialele care aduceau vizualizări și bani. Contextul care a reaprins scandalul: moartea fetei din videoclipuri Scandalul a reizbucnit în 2026, după sinuciderea la 15 ani a lui Alice, fata prezentată în materialele din 2021. Petcu a revenit asupra subiectului și a publicat un clip în care îi acuză pe cei de la „HaiHui în Doi” că au ignorat semnale de alarmă și că ar fi preferat să păstreze conținutul care genera audiență. În același context, vloggerii au transmis, potrivit relatării, că „monetizarea video-urilor a fost dezactivată acum ceva timp”, că regretă situația și că nu ar fi știut despre realitatea copiilor. Ce se știe despre audiența materialelor În text sunt menționate cifre atribuite lui Vali Petcu privind performanța celor două videoclipuri publicate în iulie 2021: primul clip (20 iulie) – aproximativ 400.000 de vizualizări; al doilea clip (22 iulie) – aproximativ 945.000 de vizualizări. Aceste valori sunt relevante în discuția despre stimulentele economice din spatele menținerii conținutului online, în condițiile în care, potrivit acuzațiilor, existau comentarii care semnalau probleme. Ce urmează Din informațiile prezentate reiese că demersul a intrat într-o etapă juridică, după notificarea primită de Petcu prin avocat. Detalii despre capetele de cerere sau despre termenele din instanță nu sunt precizate în materialul citat. [...]

Închiderea „Săptămânii Protecției Civile” și lansarea noului site al Departamentului pentru Situații de Urgență au fost marcate la București printr-o conferință la care a participat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila , potrivit Agerpres . Evenimentul pune accent pe componenta operațională a comunicării publice în situații de urgență, printr-o platformă online actualizată. Conform descrierii fotografiei publicate de Agerpres, Cseke Attila a fost prezent la „conferința de închidere a Săptămânii Protecției Civile” și la lansarea noului site al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) . Materialul indică drept loc al evenimentului București, iar data realizării fotografiei este 4 martie 2025. În lipsa altor detalii în materialul disponibil (fiind o pagină de fotografie), nu sunt precizate elemente despre funcționalitățile noului site, calendarul de implementare sau impactul concret asupra procedurilor DSU. [...]