Știri
Știri din categoria Societate
Locatarii blocului din Galați lovit de o dronă pot reveni în apartamente, după ce evaluările tehnice au confirmat că structura de rezistență nu a fost afectată, potrivit Mediafax. Decizia are impact operațional imediat: reocuparea imobilului începe, dar utilitățile sunt repornite etapizat, iar o familie rămâne, deocamdată, în afara locuinței.
Conform unui comunicat al Instituției Prefectului Galați, singura excepție este familia din apartamentul avariat direct de impactul dronei. Membrii acesteia sunt în continuare internați în spital, sub supraveghere medicală, iar starea lor este monitorizată permanent.
Autoritățile au anunțat reluarea alimentării generale cu energie electrică la nivelul blocului. În perioada următoare, echipele furnizorului de electricitate vor face reconectarea individuală a apartamentelor, pe măsură ce locatarii revin în locuințe.
În schimb, alimentarea cu gaze naturale rămâne sistată temporar. Reluarea furnizării depinde de verificări tehnice de specialitate atât la rețeaua comună a imobilului, cât și la instalațiile individuale din fiecare apartament.
Reprezentanții Prefecturii Galați arată că instituțiile implicate lucrează pentru finalizarea cât mai rapidă a controalelor necesare, astfel încât locatarii să revină la condiții normale de locuire. În paralel, autoritățile continuă monitorizarea situației.
Recomandate
Familia din Galați al cărei apartament a fost distrus în proporție de peste 75% după prăbușirea unei drone rusești primește 27.000 lei de la Guvern , potrivit Adevărul . Sprijinul financiar vine pe o schemă stabilită prin hotărâre de guvern, în timp ce la nivel local decizia privind un ajutor concret rămâne, deocamdată, la stadiul de promisiune. Ajutorul guvernamental este acordat în baza Hotărârii de Guvern nr. 417 din 3 iunie 2026 . Conform regulilor din actul normativ, familia cu locuința avariată în proporție de peste 75% primește 25.000 lei (aprox. 4.800 euro), iar fiecare persoană evacuată mai mult de 24 de ore primește 1.000 lei. Prefectura Galați a confirmat pentru Libertatea că totalul pentru această familie ajunge la 27.000 lei (aprox. 5.200 euro). Incidentul a avut loc în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc cu zece etaje. O mamă și fiul ei de 14 ani au suferit arsuri de gradele I și II și au fost internați în spitalele din oraș, potrivit unui material anterior din Adevărul. Evaluarea pagubelor: zeci de fișe, fără estimare financiară Într-un răspuns transmis către Libertatea, Prefectura Galați a precizat că o comisie mixtă (Consiliul Județean, Inspectoratul de Stat în Construcții, ISU, Primăria și Prefectura) a întocmit 51 de fișe de evaluare: 39 pentru persoane fizice, una pentru o persoană juridică și 11 pentru asociații de proprietari. Instituția a subliniat că evaluarea „nu a avut ca obiect stabilirea unei valori financiare a pagubelor”, ci doar gradul de afectare a imobilelor. Primăria: promisiune de reparații, dar fără proiect pe ordinea de zi Primarul Galațiului, Ionuț Pucheanu, a declarat pentru monitoruldegalati.ro că municipalitatea își asumă costurile reparațiilor, însă „așteptăm expertiza finală”. În același timp, articolul notează că pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local din 23 iunie nu apare o hotărâre privind sprijinirea familiei afectate; în schimb, sunt incluse proiecte pentru finanțarea cluburilor sportive și reparații la biserici. Prefectura a transmis Guvernului o situație completă a pagubelor și a cerut identificarea unor forme suplimentare de sprijin, precum și proceduri mai clare de intervenție în astfel de cazuri. Sprijin privat: oferta Rominei Gingașu În paralel, primarul a mulțumit public Rominei Gingașu (soția lui Piero Ferrari), după ce aceasta a anunțat că dorește să ofere familiei un apartament complet mobilat, potrivit relatării. [...]
Noua lege a salarizării ar urma să înghețe veniturile a peste 400.000 de bugetari în următorii ani, pe măsură ce o parte dintre angajații din sectorul public au în prezent câștiguri peste nivelurile prevăzute în noile grile, potrivit HotNews , care citează calcule Profit.ro. Miza economică este că o proporție semnificativă din aparatul public ar putea rămâne fără creșteri de venit pe o perioadă îndelungată, nu prin tăieri nominale, ci prin „alinierea” treptată la grilele din lege: salariile rămân la nivelul actual până când grilele le „ajung din urmă”. Cine este vizat și de ce se ajunge la înghețare Conform estimării la nivelul Executivului , 33–35% dintre angajații statului au în acest moment venituri mai mari decât cele prevăzute în grilele noii legi. Pentru aceștia, veniturile ar urma să fie înghețate „pentru perioade care pot ajunge și la mai mulți ani”, până când nivelurile din grile cresc suficient cât să egaleze veniturile actuale. În termeni practici, înghețarea apare ca un mecanism de tranziție: noua grilă stabilește un nivel-țintă, iar cei care sunt deja peste acel nivel nu mai primesc majorări până la convergență. Ce urmează Articolul indică faptul că dimensiunea fenomenului este calculată de Profit.ro și că există o estimare internă la nivel guvernamental privind ponderea angajaților afectați, însă nu oferă detalii despre categoriile profesionale concrete sau calendarul exact al înghețării pentru fiecare segment. Pentru aceste elemente, rămâne de văzut forma finală și modul de aplicare al noii legi a salarizării. [...]
Viitura de pe pârâul Jepi a impus intervenții cu utilaje și echipe mixte în Bușteni , în condițiile în care autoritățile încearcă să limiteze efectele operaționale ale ploilor abundente asupra infrastructurii locale și a gospodăriilor, potrivit Agerpres . Intervenția vizează decolmatarea pârâului Jepi, după ce o viitură puternică s-a format în urma ploii abundente din cursul după-amiezii de duminică. Miza imediată este restabilirea scurgerii apei și reducerea riscului de noi acumulări sau revărsări în zonele afectate. Ce resurse sunt mobilizate în teren Primăria Bușteni a transmis, într-o postare pe Facebook, că acțiunile de decolmatare continuă, iar în zona pârâului Jepi lucrează: trei buldoexcavatoare; echipe Salvamont; Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență; angajați ai Primăriei Bușteni; reprezentanți ai instituțiilor implicate. Intervenții paralele: evacuarea apei din gospodării În același timp, pompierii continuă acțiunile de evacuare a apei acumulate în gospodăriile din Bușteni, pe fondul aceluiași episod de vreme severă. Agerpres nu oferă, în această știre, o estimare a pagubelor sau un termen pentru finalizarea intervențiilor. [...]
ANAR spune că folosirea apei din fântâna proprie rămâne gratuită și fără risc penal , iar zvonurile despre „taxe” sau „închisoare” sunt false, potrivit Mediafax . Precizarea vine în contextul unui proiect de lege aflat în dezbatere publică la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a generat interpretări eronate în spațiul public. Administrația Națională „Apele Române ” arată că cetățenii pot folosi în continuare apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei – băut, udat, adăpatul animalelor – „fără să aibă nevoie de obținerea unui aviz de gospodărire a apelor”, în condițiile prevăzute de Legea apelor . Pragul tehnic invocat de ANAR: 0,2 litri pe secundă Autoritatea precizează că utilizarea este permisă „la liber” dacă debitul prelevat nu depășește 0,2 litri pe secundă, echivalentul a aproximativ: 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră, până la 17,28 metri cubi pe zi (în funcționare continuă). ANAR susține că acest nivel este „considerabil peste consumul obișnuit al unei gospodării”. Ce vizează, de fapt, proiectul de lege Potrivit ANAR, proiectul de lege aflat în dezbatere publică „nu introduce taxe pentru apa utilizată în gospodării și nu transformă folosirea apei din fântâni într-o infracțiune”. Instituția mai afirmă că persoanele fizice care folosesc apa pentru uz casnic nu au de plătit „taxe, tarife, contribuții sau penalități” și nu riscă închisoarea pentru folosirea apei din fântâna proprie. În schimb, proiectul propus de Ministerul Mediului, care transpune o directivă europeană, ar viza „exclusiv faptele grave împotriva mediului” și captările ilegale de apă realizate în scopuri comerciale, cu efecte semnificative asupra resurselor de apă, inclusiv prin deteriorarea calitativă și cantitativă a acestora. [...]
Numărul sesizărilor de incidente anti-ucraineană raportate în Polonia crește și ar putea atinge circa 360 în 2026 , pe fondul tensiunilor politice și al ostilității amplificate online, potrivit Kyiv Post , care citează date și evaluări preluate de presa poloneză. Ucrainenii au depus 267 de sesizări în 2024 și 275 în 2025, iar dacă ritmul actual se menține, totalul ar putea ajunge la aproximativ 360 până la finalul acestui an, potrivit cotidianului polonez Rzeczpospolita . Poliția a precizat că aceste cifre reflectă plângeri depuse de presupuse victime, nu infracțiuni confirmate după anchetă. Un caz care a atras atenția la nivel național a avut loc în Bielsko-Biała, în sudul Poloniei, unde un bărbat de 54 de ani a insultat două fete ucrainene de 11 ani într-un autobuz. Acesta a fost reținut, acuzat că le-a insultat public din cauza naționalității și concediat din postul de șofer. Ostilitatea online și tensiunile politice, factori de amplificare Creșterea incidentelor vine într-un moment în care relațiile polono-ucrainene s-au deteriorat, inclusiv pe fondul unei dispute legate de decizia Kievului de a denumi o unitate militară de elită după o mișcare de rezistență ucraineană din Al Doilea Război Mondial, asociată cu uciderea a aproximativ 100.000 de civili polonezi. Potrivit materialului, disputa a escaladat politic, iar președintele Poloniei, Karol Nawrocki, i-a retras lui Volodîmîr Zelenski cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei. În paralel, conținutul anti-ucrainean s-a răspândit pe internet, iar cercetători citați de Rzeczpospolita au identificat 94.000 de postări anti-ucrainene între aprilie și iulie 2025, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din Polonia. Aceste postări ar fi generat peste 32 de milioane de afișări. De ce contează: riscuri pentru coeziunea socială și pentru relația bilaterală Uniunea Ucrainenilor din Polonia afirmă că ostilitatea tinde să crească în jurul alegerilor, disputelor politice și aniversărilor istorice sensibile și leagă fenomenul de campanii de dezinformare rusești care urmăresc să divizeze Polonia și Ucraina. Sociologul Jacek Kucharczyk susține că numărul real al incidentelor este probabil mai mare decât cel din statistici, deoarece unele victime se tem să contacteze poliția. [...]
Declarațiile lui Radu Banciu reaprind disputa despre identitate și cetățenie în sport , într-un moment în care tema a generat deja reacții oficiale și condamnări publice, potrivit Adevărul . În emisiunea „iAM Banciu”, difuzată de iAMsport, jurnalistul a susținut că jucătorii de culoare din naționala Franței, de origine africană, „nu pot fi considerați francezi”, chiar dacă s-au născut în Franța și au cetățenie franceză. Contextul este semifinala Franța – Spania de la Cupa Mondială și un scandal declanșat de fostul premier al Spaniei, Mariano Rajoy , care a afirmat că selecționata lui Didier Deschamps are „un nivel foarte ridicat, dar fără francezi”. Mesajul a fost catalogat de oficiali francezi și spanioli drept rasist și xenofob (într-un material anterior al Adevărul ). Ce a spus Banciu și de ce contează În emisiunea sa, Banciu a afirmat că, deși regulamentul permite acestor jucători să reprezinte Franța, ei nu ar putea fi considerați francezi din cauza originii părinților. „Ai voie să pui 11 negri într-o echipă, e legitim. Dar pe de altă parte, ei nu sunt francezi și nu vor fi niciodată. (...) Nu poate să fie taică-tu camerunez și maică-ta algeriancă și tu să te pretinzi francez. Nu vei fi niciodată.” El a continuat susținând că este „mai francez” decât o parte dintre jucătorii naționalei Franței, invocând argumente legate de limbă și cultură. „Eu, de exemplu, sunt mai francez decât foarte mulți negri din naționala Franței. Ăia nu știu să scrie în limba franceză, nu știu să vorbească în limba franceză, nu știu cultura franceză, geografia și istoria Franței. Ei nu sunt francezi, dar au voie să joace pentru naționala Franței.” În același context, el a dat exemplul lui Dayot Upamecano, despre care publicația notează că s-a născut în 1998 la Évreux, în Franța, și are părinți originari din Guineea-Bissau. Un subiect deja escaladat la nivel diplomatic Tema identității jucătorilor francezi a fost alimentată recent și de reacțiile stârnite de senatoarea paraguayană Celeste Amarilla, care l-a insultat pe Kylian Mbappé după victoria Franței cu Paraguay, numindu-l „camerunez din epoca colonială” și „idiot” care „nici măcar nu a învățat să scrie” (relatat anterior de Adevărul ). Potrivit articolului, afirmațiile senatoarei au fost condamnate oficial de Guvernul Paraguayului, printr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe , care a transmis că declarațiile sunt „contrare valorilor și principiilor” promovate de țară și că „derivă exclusiv din exercitarea responsabilității sale individuale”. Mbappé a reacționat public, iar președinția Franței a transmis că președintele Republicii îl susține pe jucător și echipa națională în fața atacurilor rasiste, menționând și condamnarea oficială venită din Paraguay. [...]
