Știri
Știri din categoria Societate
Mitul că Gen Z „se pricepe automat la tehnologie” poate crea costuri reale în companii, prin rușine profesională și reticența angajaților tineri de a cere ajutor, într-un moment în care multe organizații se bazează pe ei pentru sarcini digitale. O analiză publicată de BGR trece în revistă patru stereotipuri despre relația generației Z cu tehnologia și arată, pe baza unor date din sondaje, de ce aceste etichete sunt adesea greșite și pot afecta integrarea la locul de muncă.
Ideea centrală este că statutul de „nativi digitali” nu echivalează cu competențe solide în instrumente de birou sau în sisteme mai vechi, iar așteptarea implicită că „tinerii se descurcă” poate duce la ceea ce sursa numește „tech shame” – sentimentul de jenă și inadecvare când apar probleme tehnice, mai ales în mediul profesional.
Unul dintre miturile discutate este că Gen Z ar fi „în mod inerent” bună la tehnologie. BGR notează că, deși au crescut cu aplicații ușor de folosit, mulți tineri au dificultăți cu abilități mai „clasice”, precum tastarea sau înțelegerea sistemelor tradiționale de fișiere. În plus, datele citate din Salesforce indică o percepție modestă asupra propriilor competențe: doar 32% dintre respondenți consideră că au abilități digitale adecvate pentru muncă, iar 17% spun că au competențe de inteligență artificială (IA) „la nivelul cerut”.
Consecința operațională, în logica articolului, este că această discrepanță între așteptări și realitate poate bloca cererea de sprijin: dacă un angajat tânăr e presupus „expert”, e mai probabil să evite întrebările, ceea ce poate întârzia rezolvarea problemelor și poate amplifica frustrarea în echipe.
BGR inventariază patru idei răspândite despre Gen Z și tehnologie:
Dincolo de disputa culturală între generații, miza practică subliniată de BGR este integrarea eficientă a angajaților tineri în organizații. Dacă managerii și colegii pornesc de la presupunerea că Gen Z „știe deja”, companiile pot subinvesti în instruire de bază (de la utilizarea sistemelor de fișiere până la instrumente interne), iar problemele se pot transforma în blocaje operaționale și tensiuni în echipă.
În același timp, articolul sugerează că o parte din criticile la adresa Gen Z sunt reciclate istoric („kids these days”), iar datele din sondajele citate indică o realitate mai nuanțată: preferințe pentru interacțiuni față în față, utilizare selectivă a IA și consum mixt de conținut scurt și lung.
Recomandate
Calendarul plăților sociale din iunie 2026 se decalează la începutul lunii , iar cele mai expuse întârzierilor sunt pensiile livrate prin Poșta Română , pe fondul zilei libere legale de 1 iunie, potrivit Libertatea . Pentru beneficiari, miza este una operațională: banii intră în conturi sau ajung la domiciliu în alte zile decât „standardul” obișnuit, ceea ce poate afecta planificarea cheltuielilor curente. Pensiile: decalaj la livrarea prin poștă, cardurile până pe 12 iunie Distribuirea pensiilor prin Poșta Română, care începe de regulă pe 1 ale lunii, va porni în iunie de pe 2 sau 3 iunie, din cauza zilei libere legale de 1 iunie. În special pensionarii care primesc banii la domiciliu pot întâmpina întârzieri de câteva zile , mai ales în localitățile izolate. Conform autorităților citate, aproximativ 2,1 milioane de pensionari își primesc veniturile prin Poștă. Oficialii susțin că procesul a fost „optimizat” pentru a limita întârzierile. Pentru pensionarii care primesc banii pe card, sumele ar urma să fie virate în conturi până pe 12 iunie. Alocații și indemnizații pentru creșterea copilului: 8 iunie Alocațiile de stat pentru copii sunt programate să intre pe 8 iunie. Valorile menționate rămân: 719 lei pentru copiii sub 2 ani; 292 lei pentru copiii între 2 și 18 ani. Tot pe 8 iunie se plătesc și indemnizațiile pentru creșterea copilului, calculate la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni. În material sunt indicate valori între 1.651 și 8.500 de lei pe lună, în funcție de venitul anterior. Indemnizațiile pentru dizabilități: 11–14 iunie Plata indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități (adulți și copii) este indicată pentru intervalul 11–14 iunie, cu sume care diferă în funcție de gradul de handicap: 529 lei – adulți cu handicap grav 350 lei – adulți cu handicap accentuat 80 lei – adulți cu handicap mediu 548 lei – copii cu handicap grav 397 lei – copii cu handicap accentuat 199 lei – copii cu handicap mediu Șomaj și venit minim de incluziune: la mijlocul și spre finalul lunii Indemnizațiile de șomaj sunt programate „în jurul datei de 15 iunie”. Pentru persoanele cu stagiu de cotizare de cel puțin un an, suma este egală cu indicatorul social de referință (ISR), menționat la 660 de lei. Pentru absolvenți, indemnizația este 50% din ISR (330 de lei), iar pentru cei cu peste trei ani de cotizare se adaugă un supliment în funcție de veniturile anterioare. Venitul minim de incluziune urmează să fie virat între 19 și 21 iunie, pentru persoanele și familiile cu venituri reduse. Bursele elevilor: 19 iunie, nu 20 Bursele elevilor vor fi achitate pe 19 iunie 2026, deoarece data de 20 iunie cade într-o zi de weekend. Valorile menționate pentru luna aceasta sunt: 307 lei – bursa de merit 205 lei – bursa tehnologică 300 de lei – bursa socială [...]
Locatarii blocului din Galați lovit de o dronă pot reveni în apartamente, după ce evaluările tehnice au confirmat că structura de rezistență nu a fost afectată , potrivit Mediafax . Decizia are impact operațional imediat: reocuparea imobilului începe, dar utilitățile sunt repornite etapizat, iar o familie rămâne, deocamdată, în afara locuinței. Conform unui comunicat al Instituției Prefectului Galați, singura excepție este familia din apartamentul avariat direct de impactul dronei. Membrii acesteia sunt în continuare internați în spital, sub supraveghere medicală, iar starea lor este monitorizată permanent. Utilități reluate parțial: curentul revine, gazele rămân oprite Autoritățile au anunțat reluarea alimentării generale cu energie electrică la nivelul blocului. În perioada următoare, echipele furnizorului de electricitate vor face reconectarea individuală a apartamentelor, pe măsură ce locatarii revin în locuințe. În schimb, alimentarea cu gaze naturale rămâne sistată temporar. Reluarea furnizării depinde de verificări tehnice de specialitate atât la rețeaua comună a imobilului, cât și la instalațiile individuale din fiecare apartament. Ce urmează Reprezentanții Prefecturii Galați arată că instituțiile implicate lucrează pentru finalizarea cât mai rapidă a controalelor necesare, astfel încât locatarii să revină la condiții normale de locuire. În paralel, autoritățile continuă monitorizarea situației. [...]
O acuzație de furt de combustibil în stradă ridică din nou problema controlului intern și a pierderilor din instituțiile publice , după ce primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , a relatat într-o postare pe Facebook că a văzut „muncitori de la Administrația Străzilor” care ar fi „furat benzina din autoutilitare”, potrivit Antena 3 . Ciucu spune că episodul s-ar fi petrecut miercuri și îl descrie drept „furt de benzină la greu”, fără ca materialul să includă detalii despre cantități, prejudiciu sau dacă a fost sesizată Poliția ori o structură de control. Ce a scris Ciprian Ciucu și în ce context Postarea este prezentată ca parte dintr-un „top” al celor mai neobișnuite situații pe care edilul afirmă că le-a întâlnit în peste cinci ani de administrație, inclusiv în perioada în care a fost primar al Sectorului 6. În listă apar și alte exemple invocate de Ciucu, de la solicitări preferențiale pentru locuri de parcare până la acuzații privind practici abuzive sau frauduloase în diverse zone ale administrației și serviciilor publice. De ce contează: pierderi operaționale și risc de integritate Dincolo de acuzația punctuală, relatarea indică un risc operațional tipic pentru instituțiile care gestionează flote și consum de carburant: pierderi prin sustrageri, control slab asupra alimentărilor și utilizării autoutilitarelor, respectiv vulnerabilități de integritate în activitatea curentă. Materialul nu precizează dacă Administrația Străzilor a avut o reacție oficială sau dacă există o verificare internă în derulare, astfel că acuzațiile rămân, la acest moment, la nivelul unei relatări publice pe rețele sociale. Concluzia primarului În finalul postării, Ciucu își încheie lista cu o ironie la adresa percepției publice asupra responsabilității administrative: „În fine, ce voiam să spun... primarul e de vină.” [...]
Președintele Nicușor Dan cere un răspuns coordonat al statului la dezinformare, argumentând că fenomenul lovește direct în încrederea socială și, implicit, în prosperitate, potrivit News . Mesajul a fost transmis miercuri, la deschiderea „Summitului European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării”, din cadrul inițiativei România Imună. În intervenția sa, șeful statului a legat explicit dezinformarea de costuri economice și sociale, susținând că există o corelație între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea acesteia. În acest context, a descris dezinformarea ca un atac asupra „încrederii reciproce” dintre oameni. De ce contează: dezinformarea, dincolo de etică, ca risc pentru prosperitate Nicușor Dan a spus că dezinformarea de astăzi nu mai înseamnă „operații ad hoc”, ci acțiuni pe „multiple planuri”, bazate pe tehnologie, ceea ce impune un răspuns „la fel de coordonat”. El a indicat că fenomenul depășește zona politică și produce efecte în mai multe domenii, inclusiv cu impact material. Președintele a dat exemple de arii în care dezinformarea ar avea consecințe directe: zona medicală , unde „costă resurse” și „costă chiar vieți”; zona economică ; siguranța femeilor victime ale abuzului , unde a menționat cazul unor persoane care ar refuza brățara electronică din cauza „speculațiilor” ajunse la ele. Ce ar trebui să facă instituțiile: comunicare coerentă, rapidă și „nepropagandistică” În viziunea sa, statul trebuie să răspundă printr-o comunicare „coerentă și strategică” și, „dacă se poate, uman” – nu „propagandistic”. A mai susținut că instituțiile trebuie să ajungă „acolo unde e publicul” și să răspundă în ritmul așteptat de diferite segmente ale populației, făcând referire la diferența dintre agenda dezbaterilor TV și subiectele care circulă pe rețele sociale precum TikTok. Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre nevoia de cooperare între instituții și despre învățarea din bune practici, salutând prezența reprezentanților instituțiilor europene la eveniment. [...]
Nicușor Dan leagă combaterea dezinformării de prosperitate și cere recâștigarea încrederii în stat , avertizând că fără un minim capital de credibilitate comunicarea publică nu mai funcționează, potrivit Economica , care citează Agerpres, de la Summitul european pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării, organizat la Palatul Cotroceni . Președintele a susținut că dezinformarea nu este doar o problemă de democrație și etică, ci și una de prosperitate, invocând o corelație între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea ei. În acest context, el a pledat pentru recâștigarea încrederii cetățenilor în autoritățile publice. Dezinformarea, din operațiuni „ad-hoc” în acțiuni coordonate, bazate pe tehnologie Nicușor Dan a remarcat că, spre deosebire de trecut, dezinformarea nu mai este o succesiune de operațiuni izolate, ci este coordonată „pe multiple planuri” și se bazează pe tehnologie, motiv pentru care și răspunsul ar trebui să fie „la fel de coordonat”. Costuri dincolo de politică: sănătate, economie și siguranță Șeful statului a indicat că fenomenul nu se limitează la zona politică, ci se manifestă și în: zona medicală, unde „costă resurse și chiar vieți”; zona economică; zona siguranței femeilor, dând exemplul situațiilor în care victime ale abuzului ar fi refuzat să poarte brățara electronică din cauza unor speculații. Miza: protejarea mecanismelor democratice fără a restrânge opiniile În viziunea sa, democrația presupune influențare legitimă între cetățeni pentru a lua „cele mai bune decizii pentru societate”, în timp ce dezinformarea „pervertește aceste mecanisme”. El a spus că este nevoie de atenție asupra mecanismelor care „pervertesc o ierarhie de valori”, fără a afecta dreptul cetățeanului de a exprima opinii și evaluări. Ce ar trebui să facă statul: comunicare coerentă și educație media Președintele a afirmat că statul trebuie să comunice „coerent și strategic”, „uman și nu propagandistic”, adăugând că uneori comunicarea politică ajunge să fie propagandistică, inclusiv sub influența consultanților. În același timp, a făcut apel la educație, susținând că educația media este „o chestiune de securitate națională”. [...]
Guvernul britanic se apropie de restricții pentru rețelele sociale la sub 16 ani , după ce un raport medical le compară riscurile pentru sănătate cu cele ale fumatului, potrivit TechRadar . Miza este una de reglementare: autoritățile analizează inclusiv o interdicție generală, iar consultarea publică se încheie pe 26 mai. Academy of Medical Royal Colleges (Marea Britanie) susține, într-un raport transmis în cadrul consultării guvernamentale, că utilizarea rețelelor sociale poate produce „daune semnificative” copiilor expuși continuu la conținut „plin de ură, care creează dependență și profund tulburător”. Documentul afirmă că tema a devenit o preocupare comună a profesiei medicale, alături de fumat și purtarea centurii de siguranță. Un element operațional important din raport vizează practica medicală: medicii sunt încurajați să întrebe copiii despre timpul petrecut în fața ecranelor și despre utilizarea rețelelor sociale încă de la prima evaluare. Jumătate dintre cei 454 de profesioniști medicali chestionați de academie au spus că tratează cel puțin săptămânal un copil cu probleme de sănătate mintală asociate cu rețelele sociale. „Diferența acum este că răul făcut copiilor online nu este ipotetic… Este imediat, este documentat și se întâmplă la scară largă.” Calendarul deciziei: răspuns „în vară”, măsuri până la final de an Consultarea guvernamentală a strâns contribuții de la peste 70.000 de persoane și organizații și se încheie pe 26 mai. Secretarul pentru tehnologie, Liz Kendall, a declarat pentru BBC că guvernul va acționa și că răspunsul la consultare va veni „în vară”, cu măsuri introduse înainte de finalul anului. În paralel, părinți îndoliați care cred că rețelele sociale au contribuit la moartea copiilor lor urmează să se întâlnească cu premierul Keir Starmer pentru a-și prezenta experiențele. Starmer, inițial împotriva unei interdicții totale pentru sub 16 ani, a spus între timp că este „deschis” la măsuri mai dure. Interdicție totală sau aplicarea legilor existente: argumente pro și contra Deși există sprijin pentru intervenția statului, forma acesteia rămâne disputată. TechRadar notează că unii avertizează că o interdicție generală ar putea avea efecte adverse, împingând tinerii spre conținut interzis accesat prin „dark web” sau lăsându-i nepregătiți să navigheze mediul online după împlinirea vârstei de 16 ani. În același timp, fostul ministru al sănătății Wes Streeting, unul dintre susținătorii acțiunii guvernamentale, a cerut ca rețelele sociale să fie tratate similar tutunului, argumentând că sunt „extrem de dependente” și că marile companii de tehnologie ar folosi tactici de evitare a reglementării. Declarația este relatată de The Guardian . O altă linie de critică, prezentată în material, vine de la Ian Russell, președintele Molly Rose Foundation , care susține că, în locul unei interdicții, ar trebui aplicate mai ferm legile existente, într-o abordare mai „holistică”. Lecția Australiei și testele din Marea Britanie Criticii unei interdicții totale indică exemplul Australiei, care a introdus în decembrie 2025 o măsură amplă ce interzice copiilor sub 16 ani să dețină conturi pe marile platforme de socializare. Un studiu al Molly Rose Foundation a constatat că 60% dintre sub 16 ani foloseau în continuare platforme precum TikTok și Instagram, deși serviciile ar fi trebuit să închidă conturile utilizatorilor sub vârsta minimă. Înainte de o eventuală interdicție mai largă, guvernul britanic testează măsuri restrictive: în martie a lansat un program-pilot în 300 de locuințe cu adolescenți, pentru a evalua limite de timp de ecran și „stingerea” accesului la anumite ore. În discuție sunt și limitări de produs, precum dezactivarea redării automate și a derulării infinite, pentru a reduce consumul compulsiv de conținut. [...]
