Știri
Știri din categoria Societate
Mitul că Gen Z „se pricepe automat la tehnologie” poate crea costuri reale în companii, prin rușine profesională și reticența angajaților tineri de a cere ajutor, într-un moment în care multe organizații se bazează pe ei pentru sarcini digitale. O analiză publicată de BGR trece în revistă patru stereotipuri despre relația generației Z cu tehnologia și arată, pe baza unor date din sondaje, de ce aceste etichete sunt adesea greșite și pot afecta integrarea la locul de muncă.
Ideea centrală este că statutul de „nativi digitali” nu echivalează cu competențe solide în instrumente de birou sau în sisteme mai vechi, iar așteptarea implicită că „tinerii se descurcă” poate duce la ceea ce sursa numește „tech shame” – sentimentul de jenă și inadecvare când apar probleme tehnice, mai ales în mediul profesional.
Unul dintre miturile discutate este că Gen Z ar fi „în mod inerent” bună la tehnologie. BGR notează că, deși au crescut cu aplicații ușor de folosit, mulți tineri au dificultăți cu abilități mai „clasice”, precum tastarea sau înțelegerea sistemelor tradiționale de fișiere. În plus, datele citate din Salesforce indică o percepție modestă asupra propriilor competențe: doar 32% dintre respondenți consideră că au abilități digitale adecvate pentru muncă, iar 17% spun că au competențe de inteligență artificială (IA) „la nivelul cerut”.
Consecința operațională, în logica articolului, este că această discrepanță între așteptări și realitate poate bloca cererea de sprijin: dacă un angajat tânăr e presupus „expert”, e mai probabil să evite întrebările, ceea ce poate întârzia rezolvarea problemelor și poate amplifica frustrarea în echipe.
BGR inventariază patru idei răspândite despre Gen Z și tehnologie:
Dincolo de disputa culturală între generații, miza practică subliniată de BGR este integrarea eficientă a angajaților tineri în organizații. Dacă managerii și colegii pornesc de la presupunerea că Gen Z „știe deja”, companiile pot subinvesti în instruire de bază (de la utilizarea sistemelor de fișiere până la instrumente interne), iar problemele se pot transforma în blocaje operaționale și tensiuni în echipă.
În același timp, articolul sugerează că o parte din criticile la adresa Gen Z sunt reciclate istoric („kids these days”), iar datele din sondajele citate indică o realitate mai nuanțată: preferințe pentru interacțiuni față în față, utilizare selectivă a IA și consum mixt de conținut scurt și lung.
Recomandate
Unul din trei bucureșteni ia în calcul să plece din oraș din cauza poluării și aglomerației , deși 8 din 10 se declară atașați de București, potrivit unui sondaj citat de Euronews . Miza economică și operațională pentru Capitală este riscul de pierdere de populație activă, într-un context în care calitatea vieții începe să cântărească mai mult decât avantajele clasice ale orașului. Sondajul aparține Fundației Comunitare București și indică un contrast: oamenii apreciază oferta de joburi, cultura și opțiunile de petrecere a timpului liber, dar problemele de mediu și mobilitate îi împing pe unii să se gândească la mutare, fie în alte orașe din România, fie în străinătate. Ce îi ține în București Din relatările incluse în material, atașamentul față de oraș este alimentat în principal de: viața culturală și evenimentele (muzicale, culturale); socializarea și varietatea locurilor de ieșit; oportunitățile de carieră și piața muncii; conectivitatea prin zboruri către multe destinații. Ce îi împinge să plece: poluarea, traficul și costurile „1 din 3” bucureșteni se gândește să se mute din cauza mai multor probleme, iar „cea mai gravă este poluarea”, potrivit materialului. Pe lângă aceasta, apar recurent: aglomerația și traficul; mizeria; percepția privind administrația („administrație coruptă”, într-unul dintre exemple); viața mai scumpă decât „în provincie”. În exemplele din articol sunt menționate ca alternative posibile orașe precum Timișoara, Oradea sau Cluj, descrise ca fiind „mai curate” și „mai liniștite”. De ce contează: calitatea vieții devine criteriu de decizie Experții citați de Euronews susțin că bucureștenii „nu se mai mulțumesc cu siguranța unui job” și cu opțiuni diverse de recreere, ci își doresc „o calitate a vieții mai ridicată”. În același timp, este indicată o problemă de coeziune: deși orașul oferă oportunități, mulți nu simt că fac parte dintr-o comunitate, iar comunitățile tind să se formeze „în jurul unor interese comune”. În concluzie, presiunea pe administrație rămâne una practică: fără reducerea poluării și a timpului pierdut în trafic, avantajele economice ale Capitalei pot fi contrabalansate de decizia unei părți din locuitori de a-și muta viața și munca în orașe percepute ca mai respirabile și mai funcționale. [...]
România riscă să intre într-un vârf de presiune pe piața muncii în 2032–2034 , odată cu pensionarea „decrețeilor”, pe fondul unei rate de ocupare pe care ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , o numește „o catastrofă”, potrivit Wall-Street . Mesajul central: deficitul de forță de muncă nu mai poate fi tratat ca o problemă punctuală, pentru că devine structural și va lovi direct capacitatea economiei de a crește. Pîslaru afirmă că, la grupa de vârstă 20–64 de ani, rata de ocupare este de 69%, în timp ce România speră să ajungă la 74,7% în 2030, sub ținta UE de 78%. În același timp, el susține că „aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi”, iar migrația amplifică tensiunile. Presiune demografică și decalaj mare între bărbați și femei Ministrul indică un dezechilibru puternic între ratele de ocupare: 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce înseamnă un decalaj de gen de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”, potrivit declarațiilor citate de Agerpres. În acest context, Pîslaru avertizează că presiunea va crește în perioada 2032–2034, când o generație numeroasă va ieși la pensie, iar piața muncii „se va contracta și mai mult”. „Capcana veniturilor medii” și miza pe capitalul uman Pîslaru leagă problema ocupării de un blocaj economic mai larg, pe care îl descrie drept „capcana veniturilor medii” – situația în care o economie nu mai poate avansa doar prin consum, fără creșterea productivității. În viziunea sa, depășirea acestui prag depinde de două direcții: investiții în capitalul uman (competențe); investiții în inovație (modernizarea tehnologiei). El susține că „nu există nicio modalitate” ca România să evolueze fără investiții în capitalul uman și avertizează asupra „costului inacțiunii”. Sărăcia și lipsa unei politici integrate Ministrul mai spune că România are măsuri care folosesc oportunități și finanțări europene, dar nu și o politică „consecventă, integrată” care să lege economia, finanțele, munca, educația și sănătatea. În plus, el indică sărăcia ca factor care afectează direct piața muncii și afirmă că o parte mare a populației active rămâne „undeva la un milion, în jurul salariului minim”. Dincolo de fondurile UE: „trinitatea” resurselor Pîslaru argumentează că România nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe fondurile UE, ci pe un model în care resursele sunt împărțite între fonduri europene, buget național și investiții private. În acest cadru, el afirmă că ar putea exista „un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro” disponibil pentru perioada 2028–2034, care să permită abordarea unor probleme „critice” pentru dezvoltare. Conferința la care a vorbit Pîslaru a avut loc la București, iar organizatorii (ELA și EURES ) au indicat, pe baza unui raport al Autorității Europene a Muncii, că deficitul de forță de muncă afectează aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană, cu presiune ridicată în sănătate, construcții și ocupații tehnice. Raportul mai arată că problema devine structurală și cere măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională mai solidă și cooperare transfrontalieră. [...]
Noua lege a salarizării ar urma să înghețe veniturile a peste 400.000 de bugetari în următorii ani, pe măsură ce o parte dintre angajații din sectorul public au în prezent câștiguri peste nivelurile prevăzute în noile grile, potrivit HotNews , care citează calcule Profit.ro. Miza economică este că o proporție semnificativă din aparatul public ar putea rămâne fără creșteri de venit pe o perioadă îndelungată, nu prin tăieri nominale, ci prin „alinierea” treptată la grilele din lege: salariile rămân la nivelul actual până când grilele le „ajung din urmă”. Cine este vizat și de ce se ajunge la înghețare Conform estimării la nivelul Executivului , 33–35% dintre angajații statului au în acest moment venituri mai mari decât cele prevăzute în grilele noii legi. Pentru aceștia, veniturile ar urma să fie înghețate „pentru perioade care pot ajunge și la mai mulți ani”, până când nivelurile din grile cresc suficient cât să egaleze veniturile actuale. În termeni practici, înghețarea apare ca un mecanism de tranziție: noua grilă stabilește un nivel-țintă, iar cei care sunt deja peste acel nivel nu mai primesc majorări până la convergență. Ce urmează Articolul indică faptul că dimensiunea fenomenului este calculată de Profit.ro și că există o estimare internă la nivel guvernamental privind ponderea angajaților afectați, însă nu oferă detalii despre categoriile profesionale concrete sau calendarul exact al înghețării pentru fiecare segment. Pentru aceste elemente, rămâne de văzut forma finală și modul de aplicare al noii legi a salarizării. [...]
Viitura de pe pârâul Jepi a impus intervenții cu utilaje și echipe mixte în Bușteni , în condițiile în care autoritățile încearcă să limiteze efectele operaționale ale ploilor abundente asupra infrastructurii locale și a gospodăriilor, potrivit Agerpres . Intervenția vizează decolmatarea pârâului Jepi, după ce o viitură puternică s-a format în urma ploii abundente din cursul după-amiezii de duminică. Miza imediată este restabilirea scurgerii apei și reducerea riscului de noi acumulări sau revărsări în zonele afectate. Ce resurse sunt mobilizate în teren Primăria Bușteni a transmis, într-o postare pe Facebook, că acțiunile de decolmatare continuă, iar în zona pârâului Jepi lucrează: trei buldoexcavatoare; echipe Salvamont; Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență; angajați ai Primăriei Bușteni; reprezentanți ai instituțiilor implicate. Intervenții paralele: evacuarea apei din gospodării În același timp, pompierii continuă acțiunile de evacuare a apei acumulate în gospodăriile din Bușteni, pe fondul aceluiași episod de vreme severă. Agerpres nu oferă, în această știre, o estimare a pagubelor sau un termen pentru finalizarea intervențiilor. [...]
ANAR spune că folosirea apei din fântâna proprie rămâne gratuită și fără risc penal , iar zvonurile despre „taxe” sau „închisoare” sunt false, potrivit Mediafax . Precizarea vine în contextul unui proiect de lege aflat în dezbatere publică la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care a generat interpretări eronate în spațiul public. Administrația Națională „Apele Române ” arată că cetățenii pot folosi în continuare apa din fântâni pentru nevoile gospodăriei – băut, udat, adăpatul animalelor – „fără să aibă nevoie de obținerea unui aviz de gospodărire a apelor”, în condițiile prevăzute de Legea apelor . Pragul tehnic invocat de ANAR: 0,2 litri pe secundă Autoritatea precizează că utilizarea este permisă „la liber” dacă debitul prelevat nu depășește 0,2 litri pe secundă, echivalentul a aproximativ: 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră, până la 17,28 metri cubi pe zi (în funcționare continuă). ANAR susține că acest nivel este „considerabil peste consumul obișnuit al unei gospodării”. Ce vizează, de fapt, proiectul de lege Potrivit ANAR, proiectul de lege aflat în dezbatere publică „nu introduce taxe pentru apa utilizată în gospodării și nu transformă folosirea apei din fântâni într-o infracțiune”. Instituția mai afirmă că persoanele fizice care folosesc apa pentru uz casnic nu au de plătit „taxe, tarife, contribuții sau penalități” și nu riscă închisoarea pentru folosirea apei din fântâna proprie. În schimb, proiectul propus de Ministerul Mediului, care transpune o directivă europeană, ar viza „exclusiv faptele grave împotriva mediului” și captările ilegale de apă realizate în scopuri comerciale, cu efecte semnificative asupra resurselor de apă, inclusiv prin deteriorarea calitativă și cantitativă a acestora. [...]
Numărul sesizărilor de incidente anti-ucraineană raportate în Polonia crește și ar putea atinge circa 360 în 2026 , pe fondul tensiunilor politice și al ostilității amplificate online, potrivit Kyiv Post , care citează date și evaluări preluate de presa poloneză. Ucrainenii au depus 267 de sesizări în 2024 și 275 în 2025, iar dacă ritmul actual se menține, totalul ar putea ajunge la aproximativ 360 până la finalul acestui an, potrivit cotidianului polonez Rzeczpospolita . Poliția a precizat că aceste cifre reflectă plângeri depuse de presupuse victime, nu infracțiuni confirmate după anchetă. Un caz care a atras atenția la nivel național a avut loc în Bielsko-Biała, în sudul Poloniei, unde un bărbat de 54 de ani a insultat două fete ucrainene de 11 ani într-un autobuz. Acesta a fost reținut, acuzat că le-a insultat public din cauza naționalității și concediat din postul de șofer. Ostilitatea online și tensiunile politice, factori de amplificare Creșterea incidentelor vine într-un moment în care relațiile polono-ucrainene s-au deteriorat, inclusiv pe fondul unei dispute legate de decizia Kievului de a denumi o unitate militară de elită după o mișcare de rezistență ucraineană din Al Doilea Război Mondial, asociată cu uciderea a aproximativ 100.000 de civili polonezi. Potrivit materialului, disputa a escaladat politic, iar președintele Poloniei, Karol Nawrocki, i-a retras lui Volodîmîr Zelenski cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei. În paralel, conținutul anti-ucrainean s-a răspândit pe internet, iar cercetători citați de Rzeczpospolita au identificat 94.000 de postări anti-ucrainene între aprilie și iulie 2025, în timpul campaniei pentru alegerile prezidențiale din Polonia. Aceste postări ar fi generat peste 32 de milioane de afișări. De ce contează: riscuri pentru coeziunea socială și pentru relația bilaterală Uniunea Ucrainenilor din Polonia afirmă că ostilitatea tinde să crească în jurul alegerilor, disputelor politice și aniversărilor istorice sensibile și leagă fenomenul de campanii de dezinformare rusești care urmăresc să divizeze Polonia și Ucraina. Sociologul Jacek Kucharczyk susține că numărul real al incidentelor este probabil mai mare decât cel din statistici, deoarece unele victime se tem să contacteze poliția. [...]
