Știri
Știri din categoria Societate
O acuzație de furt de combustibil în stradă ridică din nou problema controlului intern și a pierderilor din instituțiile publice, după ce primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a relatat într-o postare pe Facebook că a văzut „muncitori de la Administrația Străzilor” care ar fi „furat benzina din autoutilitare”, potrivit Antena 3.
Ciucu spune că episodul s-ar fi petrecut miercuri și îl descrie drept „furt de benzină la greu”, fără ca materialul să includă detalii despre cantități, prejudiciu sau dacă a fost sesizată Poliția ori o structură de control.
Postarea este prezentată ca parte dintr-un „top” al celor mai neobișnuite situații pe care edilul afirmă că le-a întâlnit în peste cinci ani de administrație, inclusiv în perioada în care a fost primar al Sectorului 6.
În listă apar și alte exemple invocate de Ciucu, de la solicitări preferențiale pentru locuri de parcare până la acuzații privind practici abuzive sau frauduloase în diverse zone ale administrației și serviciilor publice.
Dincolo de acuzația punctuală, relatarea indică un risc operațional tipic pentru instituțiile care gestionează flote și consum de carburant: pierderi prin sustrageri, control slab asupra alimentărilor și utilizării autoutilitarelor, respectiv vulnerabilități de integritate în activitatea curentă.
Materialul nu precizează dacă Administrația Străzilor a avut o reacție oficială sau dacă există o verificare internă în derulare, astfel că acuzațiile rămân, la acest moment, la nivelul unei relatări publice pe rețele sociale.
În finalul postării, Ciucu își încheie lista cu o ironie la adresa percepției publice asupra responsabilității administrative:
„În fine, ce voiam să spun... primarul e de vină.”
Recomandate
Primăria Capitalei reia controalele în Centrul Vechi sâmbătă seara , după ce o parte dintre localuri ar fi continuat să difuzeze muzică la volum ridicat în pofida avertismentelor și a amenzilor, potrivit Adevărul . Miza anunțului este una de reglementare și aplicare: autoritățile transmit că sancțiunile nu se opresc la avertismente, iar verificările vor fi repetate. Primăria susține că angajații a 7 dintre cele 50 de localuri verificate „au decis să nu respecte avertismentul” Poliției Locale „nici după amenzi repetate” și că „au bubuit în continuare muzica”. Reprezentanții instituției afirmă că „contravențiile au continuat” și în seara precedentă, când echipajele au revenit în zonă. „Au ignorat și au bubuit în continuare muzica. Dar și contravențiile au continuat aseară, când echipajele au revenit.” În același mesaj, Primăria le-a mulțumit celor care au respectat legea și „i-au respectat pe locuitori”, dar a avertizat că „în seara aceasta, vor fi din nou controale”. Context: măsuri recente privind zgomotul în zonele aglomerate La începutul lunii mai, polițiștii locali au făcut controale în Centrul Vechi, iar în urma acestora „au fost eliminate boxele amplasate în exteriorul teraselor și restaurantelor”, conform unei relatări anterioare din Adevărul . Separat, pe 25 aprilie, primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a spus că programul „Străzi deschise” va continua, însă „mai liniștit, cu mai puțini decibeli”, potrivit Adevărul . „Nu vom mai aviza concertele privaților care fac bani mulți pe timpanele oamenilor din zona Kiseleff (acum mai avem două deja avizate, până să mă interesez eu de procesul de avizare)” Ce urmează Primăria anunță că verificările vor fi reluate sâmbătă seara în Centrul Vechi. Articolul nu precizează intervalul orar al controalelor și nici tipul exact al sancțiunilor care ar putea fi aplicate de această dată. [...]
Raiffeisen Bank România și ARC au anunțat câștigătorii ediției a 15-a a programului Raiffeisen Comunități , cu finanțări totale de 4 milioane de lei, potrivit Raiffeisen . Banii merg către 14 parteneriate din țară, formate din peste 40 de organizații și grupuri de inițiativă, selectate pentru proiecte dezvoltate împreună cu comunitățile locale. Programul este derulat în parteneriat cu Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) și vizează, conform comunicatului, nu doar finanțarea unor intervenții punctuale, ci și consolidarea capacității organizaționale și dezvoltarea pe termen lung a inițiativelor susținute. 4 milioane de lei pentru 14 parteneriate În total, 14 parteneriate vor primi finanțări cumulate de 4 milioane de lei. Raiffeisen precizează că aceste parteneriate reunesc peste 40 de organizații și grupuri de inițiativă din România. Miza ediției este, potrivit organizatorilor, susținerea unor proiecte care pot genera schimbări durabile și pot contribui la comunități „mai reziliente, mai conectate și mai bine pregătite” să răspundă provocărilor actuale. Noutatea ediției: Incubatorul de Comunități Sustenabile Ediția a 15-a introduce „Incubatorul de Comunități Sustenabile”, descris ca un proces intensiv de co-creare orientat spre schimbare pe termen lung în comunități. În acest cadru, 75 de ONG-uri și grupuri de inițiativă au trecut printr-un proces de dezvoltare care a inclus mentorat, sesiuni aplicate și sprijin pentru consolidarea proiectelor înscrise. „Ediția a 15-a Raiffeisen Comunități marchează un moment important în evoluția programului și reconfirmă angajamentul nostru de a susține organizațiile care contribuie la dezvoltarea comunităților. În acest an, prin introducerea incubatorului, ne-am propus să oferim participanților mai mult decât acces la finanțare: un cadru de lucru care să sprijine dezvoltarea și consolidarea proiectelor încă din etapele lor de construcție. Ne bucurăm să susținem câștigătorii acestei ediții prin finanțări totale de 4 milioane de lei și să fim parte din acest parcurs.” (Cristian Sporiș, vice-președinte, Divizia Corporate & Investment Banking și membru în Consiliul Director al Raiffeisen Bank România) Raiffeisen arată că incubatorul a fost gândit ca un cadru de învățare și colaborare, oferind acces la resurse și expertiză pentru dezvoltarea proiectelor, dincolo de componenta strict financiară. Exemple de proiecte câștigătoare menționate în comunicat În lista proiectelor prezentate în comunicat se regăsesc inițiative din sănătate, regenerare urbană, educație și incluziune. Printre proiectele descrise explicit se numără: „ACCES - Acompaniere, Comunitate, Consiliere, Educație, Sănătate” (București), implementat de Asociația Moașelor din România, în parteneriat cu Asociația VULGAR și Asociația Sens Pozitiv, pentru creșterea accesului la servicii de sănătate pentru fete și femei din grupuri vulnerabile. „Împreună salvăm Serele!” (Reșița, Caraș-Severin), coordonat de Fundația Comunitară Banatul Montan, cu Asociația Peisagiștilor din România – filiala Teritorială Vest și grupul de inițiativă Muzeul Cineastului Amator, pentru transformarea Serelor Uzinale într-un spațiu comunitar. „Din dragoste pentru viață”, care își propune crearea unei rețele rurale de salvare în vestul României, cu 30 de defibrilatoare în 30 de comunități și cursuri de prim ajutor, cu peste 6.700 de cetățeni vizați pentru instruire. „Împreună pentru fetele noastre”, derulat în Potcoava, Băilești și Brânceni, pentru reducerea abandonului școlar în rândul fetelor din comunități tradiționale de romi căldărari și întărirea participării femeilor în comunitate. „Satul Parentis - Rețea de sprijin reciproc pentru mame cu copii 0-6 ani” (Iași), realizat de Asociația Parentis, Holistic Mental Health și Asociația SOS Surâs, pentru reducerea izolării și construirea unei rețele de sprijin comunitar. Comunicatul include și alte proiecte câștigătoare, cu descrieri detaliate, însă lista publicată în materialul furnizat este întreruptă în zona proiectului „Start Cultural: Platformă de sprijin pentru tineri artiști”, fără a reda integral toate inițiativele selectate. [...]
Cazul relatat de Horia Constantinescu arată cât de ușor pot fi păcăliți consumatorii pe piața biletelor revândute , inclusiv când cumpără de pe platforme „cunoscute”, potrivit Mediafax . Horia Constantinescu, fost președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), a spus într-o postare pe rețelele sociale că nu a reușit să intre la concertul Metallica de la București cu biletul pe care îl achiziționase, deși plecase de acasă convins că este valid. El afirmă că a aflat problema abia la ultimul filtru de acces, după ce a stat la coadă. Într-un video publicat pe Facebook, Constantinescu descrie situația astfel: „Am stat la coadă, am mers la pas și când m-am apropiat de ultimul filtru, am aflat că biletul meu nu era ceea ce trebuie. Se întâmplă și la case mai mari. Biletele la concertul celor de la Metallica s-au dovedit a fi o țeapă.” Fostul șef al ANPC spune că a cumpărat biletele de pe o pagină de internet pe care o considerase credibilă, menționând explicit Viagogo , și că în jurul lui erau și alte persoane aflate în aceeași situație. „Le cumpărasem de pe o pagină de internet aparent ultra-para, cunoscută Viagogo. Lângă mine mai erau și alții care și-au luat țeapă. Nu mă satisface deloc acest lucru, chiar îmi pare rău.” Un fenomen recurent la evenimente mari Mediafax notează că „țepele” cu bilete sunt frecvente la concertele de anvergură, mecanismul tipic fiind vânzarea aceluiași bilet – de regulă fals – către mai multe persoane. În plus, și alți români s-au plâns pe rețelele sociale de situații similare. Constantinescu a mai spus că regretă că nu îi poate vedea pe cei de la Metallica și că va urmări concertul doar din materiale video. [...]
Sindicatul „Mureșul” din Apele Române anunță proteste naționale și ia în calcul greva generală , pe fondul unui conflict de muncă care, dacă escaladează, poate afecta funcționarea unei instituții-cheie pentru administrarea resurselor de apă și a infrastructurii hidrotehnice, potrivit Agerpres . Reprezentanții Sindicatului „Mureșul” din cadrul Administrației Naționale „Apele Române ” vor picheta, timp de două ore, toate administrațiile bazinale de apă din țară, în perioada 4-8 mai 2026. Conform comunicatului organizației, protestele sunt programate zilnic între orele 10:00 și 12:00. Calendarul acțiunilor anunțate Pe lângă pichetările din teritoriu, sindicaliștii au programat pentru 14 mai 2026 un miting de protest în București, în fața sediilor Administrației Naționale „Apele Române” și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor . Pentru organizare, sindicatul spune că va solicita sprijinul Blocului Național Sindical (BNS) , confederație din care face parte. Liderii sindicali afirmă că iau în calcul inclusiv declanșarea unei greve generale, dacă revendicările angajaților nu vor fi soluționate. Miza invocată de sindicat: subfinanțare și riscuri pentru siguranță Reprezentanții sindicali acuză autoritățile de „distrugerea constantă” a sistemului de gospodărire a apelor și avertizează că subfinanțarea sectorului și lipsa de respect față de angajați pot pune în pericol siguranța cetățenilor și protecția infrastructurii hidrotehnice. „Vom protesta în perioada care urmează cu și pentru fiecare angajat în parte, până când cei care conduc domeniul gospodăririi apelor din România vor înțelege că acțiunile constante și continue de distrugere a acestui domeniu strategic pun în pericol viața și bunurile cetățenilor acestei țări. Distrugerea structurilor din Apele Române și umilirea zilnică a angajaților acestei instituții publice de interes național trebuie să înceteze.” Sindicaliștii mai susțin că au încercat anterior să semnaleze problemele prin „memorii, petiții și luări publice de poziție”, fără rezultat, iar decizia privind acțiunile de protest a fost luată într-o ședință extraordinară a biroului executiv, în contextul declanșării conflictului de muncă. [...]
Micii au devenit un „brand” urban în mai puțin de un secol, iar povestea lor arată cum o improvizație din crâșmele Bucureștiului s-a transformat într-un produs de masă , cu rețete standardizate și consum sezonier puternic, mai ales de 1 Mai, potrivit Adevărul . Preparatul, astăzi asociat reflex cu grătarul și sărbătorile în aer liber, nu este prezentat ca „tradițional” în sens rural: în satele din Muntenia, Oltenia, Moldova sau Ardeal, grătarul cu mici nu era un obicei, iar mititeii sunt descriși mai degrabă ca un simbol al bucătăriei urbane, legat de hanuri și ospătării. De ce contează: de la influențe otomane la un produs local „scalabil” Textul plasează micii într-o familie mai largă de preparate balcanice inspirate de bucătăria otomană, în special de kebab și kofte (carne tocată condimentată, gătită la grătar). În Balcani există variante apropiate în Serbia, Bulgaria, Macedonia, Bosnia și Albania; în Bosnia, de exemplu, sunt menționați „ćevapčići”, serviți de regulă cu ceapă și lipie. În spațiul românesc, mititeii ar fi apărut abia în secolul al XIX-lea, iar originea exactă rămâne disputată în material: import otoman, filieră balcanică sau adaptare locală. Miza, însă, nu este „paternitatea”, ci faptul că produsul a fost rapid adoptat și multiplicat, cu variații regionale de carne și condimente. „Cârnatul fără maț”: episodul care explică nașterea mititeilor bucureșteni Un fir narativ central este povestea lui Iordache Ionescu , de pe strada Covaci nr. 3, în Bucureștiul de la finalul secolului al XIX-lea. Crâșma lui era căutată inițial pentru cârnați, dar, rămas fără mațe într-un moment de vârf, ar fi modelat carnea tocată în bucăți mai scurte și ar fi pus-o pe grătar. Clienții ar fi cerut apoi „cârnatul fără maț”, iar denumirea „mititei” ar fi venit tot din partea lor (Iordache i-ar fi numit „patricienii”). Materialul reproduce și un fragment dintr-un articol al ziarului „Adevărul” din 8 februarie 1903, care descrie popularitatea „renumiților mititei” ai lui Iordache și răspândirea lor. Rețeta „ Carul cu bere ”: ce intra în compoziție acum peste 100 de ani O altă piesă importantă este o rețetă atribuită începutului de secol XX, păstrată la „Carul cu bere” (restaurant deschis în 1879 pe Calea Victoriei nr. 2). Rețeta descrie un proces laborios, cu accent pe consistență și pe „pufoșenie”, obținută inclusiv prin bicarbonat stins cu zeamă de lămâie și prin folosirea unei supe concentrate din oase cu măduvă. Ingrediente și repere tehnice menționate în rețetă (pentru 1 kg de carne) includ: carne de vită de la gât, trecută de două ori prin mașină, fără îndepărtarea grăsimii; completare cu seu de vită sau, la nevoie, de oaie (100–150 g/kg) dacă amestecul e prea slab; zeamă din oase de vită cu măduvă, redusă (din 500 g oase/kg carne); condimente în gramaje: piper, cimbru, ienibahar, coriandru, chimion, anason stelat; bicarbonat de sodiu (8 g) și zeamă de lămâie, plus untdelemn; usturoi sub formă de mujdei strecurat, adăugat după perioade de maturare la rece. Rețeta insistă și pe execuția la jar iute și pe o regulă de lucru a grătaragiilor: întoarcerea fiecărui mic de doar trei ori, pentru a păstra suculența. În același material sunt menționate, ca lecturi conexe, articolele despre kebab și despre cum au devenit micii un simbol național . [...]
Președintele Nicușor Dan cere un răspuns coordonat al statului la dezinformare, argumentând că fenomenul lovește direct în încrederea socială și, implicit, în prosperitate, potrivit News . Mesajul a fost transmis miercuri, la deschiderea „Summitului European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării”, din cadrul inițiativei România Imună. În intervenția sa, șeful statului a legat explicit dezinformarea de costuri economice și sociale, susținând că există o corelație între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea acesteia. În acest context, a descris dezinformarea ca un atac asupra „încrederii reciproce” dintre oameni. De ce contează: dezinformarea, dincolo de etică, ca risc pentru prosperitate Nicușor Dan a spus că dezinformarea de astăzi nu mai înseamnă „operații ad hoc”, ci acțiuni pe „multiple planuri”, bazate pe tehnologie, ceea ce impune un răspuns „la fel de coordonat”. El a indicat că fenomenul depășește zona politică și produce efecte în mai multe domenii, inclusiv cu impact material. Președintele a dat exemple de arii în care dezinformarea ar avea consecințe directe: zona medicală , unde „costă resurse” și „costă chiar vieți”; zona economică ; siguranța femeilor victime ale abuzului , unde a menționat cazul unor persoane care ar refuza brățara electronică din cauza „speculațiilor” ajunse la ele. Ce ar trebui să facă instituțiile: comunicare coerentă, rapidă și „nepropagandistică” În viziunea sa, statul trebuie să răspundă printr-o comunicare „coerentă și strategică” și, „dacă se poate, uman” – nu „propagandistic”. A mai susținut că instituțiile trebuie să ajungă „acolo unde e publicul” și să răspundă în ritmul așteptat de diferite segmente ale populației, făcând referire la diferența dintre agenda dezbaterilor TV și subiectele care circulă pe rețele sociale precum TikTok. Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre nevoia de cooperare între instituții și despre învățarea din bune practici, salutând prezența reprezentanților instituțiilor europene la eveniment. [...]
