Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Vehicule spațiale rusești au fost observate în mod repetat în proximitatea sateliților europeni, uneori staționând luni întregi, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind posibile tentative de interceptare a comenzilor necriptate sau chiar de manipulare a traiectoriilor acestora, potrivit Financial Times, care citează un avertisment al generalului Michael Traut, șeful Comandamentului Spațial al armatei germane. Fenomenul este considerat parte a unui război hibrid în spațiu, desfășurat de Rusia în contextul tensiunilor crescute cu Occidentul.
Două nave spațiale rusești, Luch-1 și Luch-2, sunt considerate principalele instrumente ale acestui tip de spionaj orbital. Ele sunt suspectate de acțiuni de tip SIGINT – adică interceptarea semnalelor de comunicații – prin apropierea de sateliți geostaționari europeni. Sateliții vizați includ atât echipamente civile (pentru comunicații, TV, Internet), cât și sateliți care deservesc guvernele din Europa, Marea Britanie, Orientul Mijlociu și Africa. Într-un caz recent, Luch-2 a fost detectat în apropierea satelitului Intelsat 39, un aparat esențial pentru comunicații strategice pe două continente.
Printre motivele de îngrijorare, oficialii europeni evidențiază faptul că mulți sateliți mai vechi nu au comunicații criptate, fiind vulnerabili la interceptarea comenzilor sau, mai grav, la reutilizarea lor în scopuri ostile. Această breșă de securitate ar permite actorilor ostili să emită comenzi false, să modifice orbitele sau chiar să provoace distrugerea satelitului vizat.
| Navă rusească | Activitate principală | Situație actuală |
|---|---|---|
| Luch-1 | Apropiere de sateliți UE, SIGINT | Posibil nefuncțional – suspect de fragmentare după 30 ianuarie 2026 |
| Luch-2 | Abordarea a cel puțin 17 sateliți | Activ, în apropierea Intelsat 39 |
| Cosmos 2589 / 2590 | Noi nave cu capacități similare Luch | Operaționale, lansate în 2025 |
Deși nu s-a confirmat o capacitate directă de atac asupra sateliților, oficialii occidentali atrag atenția asupra riscului de sabotaj digital, care ar putea duce la dezactivarea sistemelor de comandă sau la prăbușirea controlată a unor sateliți. Într-un discurs susținut anul trecut, ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a avertizat că rețelele de sateliți sunt „călcâiul lui Ahile” al societății moderne, iar sabotajul orbital devine o amenințare concretă.
În timp ce China și SUA dețin capacități tehnologice similare, Rusia este percepută drept lider în domeniul spionajului spațial, ceea ce amplifică riscurile pentru securitatea globală a infrastructurii din orbită.
Recomandate
Autoritățile din regiunea Murmansk au transmis și apoi au retras un avertisment despre „grupuri de sabotaj”, o mișcare care ridică semne de întrebare privind comunicarea oficială în situații de securitate , potrivit Meduza . Mesajul a fost publicat în seara de 26 iunie de către „statul major operativ” al regiunii Murmansk, vizând locuitorii a patru districte de graniță. În postare, oamenii erau îndemnați să își sporească vigilența pe motiv că în Rusia „au fost stabilite cazuri de acțiune ale unor grupuri străine de sabotaj și recunoaștere”. Postarea a apărut pe canalul de Telegram al structurii regionale, iar activista Violetta Grudina a semnalat-o public (link în sursă). La aproximativ o oră și jumătate de la publicare, mesajul a fost șters din canal; o copie a rămas însă arhivată în serviciul Tgstat (link în sursă). Motivul ștergerii nu este cunoscut. Ce conținea avertismentul și ce nu preciza În mesaj, locuitorilor li se cerea să sune la poliție sau la FSB dacă observă în afara localităților persoane suspecte sau obiecte abandonate. În același timp, statul major operativ nu a precizat dacă astfel de „sabotori” ar fi fost identificați chiar în regiunea Murmansk, care se învecinează cu Norvegia și Finlanda. [...]
O firmă paravan din Republica Moldova ar fi ocolit regimul de control al exporturilor pentru bunuri cu dublă utilizare , livrând către Rusia componente electronice destinate avioanelor militare, într-un caz care ridică riscuri directe de securitate și conformare pentru companiile din regiune, potrivit Biziday . Anchetatorii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova susțin că, începând din 2022, compania vizată ar fi exportat sisteme de control și măsurare a semnalelor electrice provenite de la senzori instalați pe sistemele de propulsie ale avioanelor de luptă Suhoi SU-27 și ale variantelor de antrenament YAK-130. Pentru a ascunde destinația reală a mărfurilor, echipamentele ar fi fost declarate la vamă drept „dispozitive pentru reciclarea deșeurilor”, iar destinatarul final ar fi fost o companie rusească, prin intermediul unei companii paravan din Republica Moldova. SIS afirmă că firma din Rusia ar fi afiliată complexului militar-industrial al Kremlinului și se află pe liste de sancțiuni internaționale. Miza de conformare: exporturi fără autorizații pentru bunuri cu dublă utilizare Potrivit SIS, compania investigată nu ar fi solicitat și nici nu ar fi obținut autorizațiile necesare pentru exportul mărfurilor cu dublă utilizare (bunuri care pot avea atât utilizare civilă, cât și militară). Valoarea totală a exporturilor investigate depășește 21 de milioane de lei moldovenești, echivalentul a aproximativ un milion de euro (aprox. 5 milioane lei). Ce au ridicat anchetatorii și ce urmează Pe 24 iunie, agenți ai SIS și ai Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au făcut șase percheziții, în urma cărora au fost confiscate: componente ale sistemelor de control și măsurare; echipamente informatice; telefoane mobile; documentație tehnică; contracte relevante pentru ancheta penală. Bunurile și documentele ridicate urmează să fie supuse expertizelor în cadrul urmăririi penale. [...]
Polymarket a confirmat că hackeri au furat fonduri ale utilizatorilor după un incident de securitate pornit de la un furnizor terț, iar compania spune că va rambursa integral persoanele afectate, potrivit TechCrunch . Platforma de „prediction market” (piață de predicții) a transmis într-o postare pe X că atacatorii au profitat de compromiterea unui vendor extern pentru a injecta cod malițios în site „pentru unii utilizatori”. Polymarket susține că a „izolat” incidentul, că îi contactează pe cei vizați și că îi va despăgubi. Ce se știe și ce rămâne neclar Până joi după-amiază, detaliile tehnice ale incidentului nu erau încă lămurite public. Contactat de TechCrunch, purtătorul de cuvânt al Polymarket, Connor Brandi, a confirmat că breșa a dus la furtul fondurilor utilizatorilor, dar a refuzat să ofere informații suplimentare și nu a răspuns la întrebări punctuale despre atac. Estimări din ecosistemul cripto: până la 3 milioane de dolari În jurul momentului în care Polymarket a publicat mesajul, firma de monitorizare blockchain PeckShield a raportat pe X că o campanie de tip phishing (înșelătorie prin care utilizatorii sunt păcăliți să-și divulge datele sau să autorizeze tranzacții) viza utilizatorii Polymarket. Potrivit PeckShield, atacatorii ar fi furat criptomonede în valoare de aproximativ 3 milioane de dolari (aprox. 13,8 milioane lei). Un analist blockchain a raportat pierderi similare și a susținut că fondurile ar fi fost furate de la peste 11 victime. Polymarket nu a indicat câți utilizatori au fost afectați. De ce contează: risc operațional și de încredere într-o platformă cu plăți în cripto Polymarket oferă utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiți în criptomonede, iar incidentul ridică o problemă operațională majoră: un compromis la nivelul unui furnizor terț poate ajunge să afecteze direct tranzacțiile și fondurile clienților, chiar dacă infrastructura principală a companiei nu este descrisă ca fiind spartă. Atacul vine și într-un moment sensibil pentru companie: TechCrunch notează că, în aceeași săptămână, o investigație a arătat că Polymarket ar fi plătit creatori online pentru a publica videoclipuri înșelătoare despre câștiguri din pariuri care, de fapt, erau false; compania a spus că își va audita conținutul promoțional. [...]
MAI începe testarea și achiziția de sisteme pentru detecția dronelor marine , după incidentul din 5 iunie din Portul Constanța , unde o dronă marină ajunsă în zonă s-a autodetonat, potrivit Mediafax . Miza operațională este creșterea capacității de supraveghere și reacție la Marea Neagră, într-un context în care astfel de amenințări pot afecta direct siguranța navigației și infrastructura portuară. Ministerul Afacerilor Interne precizează că demersul este derulat prin Garda de Coastă, structură a Poliției de Frontieră, care a început procedurile pentru achiziționarea unor capabilități tehnice de detecție și monitorizare a dronelor marine. Ce urmează: demonstrație tehnică pentru sistemul TRITON În prima etapă, MAI anunță organizarea unei demonstrații tehnice a sistemului TRITON. Conform informațiilor transmise, sistemul este proiectat pentru misiuni de lungă durată și funcționează exclusiv pe bază de energie solară și eoliană, fără combustibili fosili și fără echipaj uman la bord. Testele vor fi coordonate de specialiștii Gărzii de Coastă, „în colaborare cu alte structuri competente”, fără ca MAI să detalieze în materialul citat care sunt acestea. „Scopul acestor acțiuni este acela de a identifica cele mai bune mijloace pentru protecția apelor teritoriale ale României împotriva potențialelor riscuri de securitate. Procesul de testare se va desfășura fără a afecta siguranța navigației, respectând toate măsurile de securitate necesare în acest sens.” Contextul deciziei: drona din Portul Constanța și evacuarea a peste 3.000 de persoane Anunțul vine după incidentul din 5 iunie, când o dronă ucraineană a ajuns în Portul Constanța și s-a autodetonat. În urma evenimentului, peste 3.000 de persoane au fost evacuate, iar autoritățile au transmis că nu au existat victime. În același context, autoritățile ucrainene au spus că i-au informat pe omologii români despre drone asupra cărora s-a pierdut controlul, însă ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a declarat că informația privind drona a venit cu puțin timp înainte de explozie. [...]
Cinci „skill-uri” malițioase au ajuns în ClawHub, semnalând un risc de tip supply chain pentru companii și dezvoltatori , potrivit unei analize publicate de TechRadar . Descoperirea arată că verificările automate introduse recent în marketplace-ul oficial OpenClaw pot fi ocolite, ceea ce crește riscul operațional ca pachete aparent legitime să fie folosite ca vector de infectare în medii de lucru. Cercetătorii Unit 42 (Palo Alto Networks) spun că au găsit cinci „skills” malițioase în ClawHub, marketplace-ul oficial pentru extensii OpenClaw. Două dintre ele livrau AMOS, un infostealer pentru macOS (malware care fură date), iar altele au fost concepute fie să evite scanarea, fie să producă fraudă. De ce contează: marketplace-urile de extensii devin o țintă directă OpenClaw este o platformă „open-source agent” (un agent software care poate executa acțiuni pe calculator, nu doar să răspundă ca un chatbot), lansată în noiembrie 2025. Funcționalitățile sunt extinse prin „skills” – add-on-uri care îi permit să facă diverse acțiuni (de exemplu, navigare web sau gestionare de fișiere). În acest model, un „skill” compromis poate ajunge să ruleze în contextul agentului și să afecteze direct sistemul utilizatorului. Unit 42 avertizează că, deși ClawHub a integrat VirusTotal și ClawScan după raportări anterioare (din februarie, conform articolului), atacatorii au continuat să publice pachete „persistente și evazive”. Cum au ocolit verificările și ce tipuri de atac au fost identificate În total, au fost identificate cinci „skills”, inclusiv: două care livrau AMOS infostealer pentru macOS; unul cu dimensiune de fișier „umflată” pentru a păcăli scanerele; două orientate spre fraudă de comision, exploatând faptul că un agent AI poate lua decizii și executa acțiuni în numele utilizatorului. Detaliile tehnice despre toate cele cinci apar în raportul Unit 42, indicat în articol: Unit 42 (Palo Alto Networks) . Ce măsuri au fost luate și ce ar trebui să facă organizațiile Toate cele cinci „skills” au fost raportate către ClawHub, iar OpenClaw le-a eliminat; conturile asociate au fost interzise, potrivit informațiilor citate. Recomandarea Unit 42 pentru organizații este să trateze aceste extensii ca pe un risc de lanț de aprovizionare software (supply chain) și să aplice verificări stricte de proveniență și audit al codului sursă pentru pachetele publicate. În analiza citată, cercetătorii notează: „Am identificat că execuția skill-urilor are loc în cadrul procesului agentului. Acest lucru necesită validare activă a provenienței editorului și un audit linie cu linie al fișierelor sursă ale pachetului.” Pentru companii, implicația practică este că simpla existență a scanărilor automate în marketplace nu elimină nevoia de controale interne (validarea editorului, revizuirea codului și politici de utilizare a extensiilor), mai ales când astfel de agenți pot executa acțiuni cu impact direct asupra sistemelor și datelor. [...]
Comisia Europeană vrea să întărească rolul Europol în investigațiile digitale printr-un pachet de măsuri care include o infrastructură „cloud” securizată și un spațiu european de date partajate pentru poliție, alături de creșteri de bugete și personal pentru Europol și Eurojust, potrivit Agerpres . Pachetul, prezentat miercuri de Comisia Europeană, pornește de la constatarea că criminalitatea devine „din ce în ce mai sofisticată, internațională și digitală”, iar anchetele eficiente cer cooperare strânsă între poliție, autorități vamale, procurori și instanțe, de la începutul investigației până la hotărârea definitivă. Ce se schimbă operațional: date mai rapide și lucru „în timp real” între state Propunerile acoperă întregul lanț de sprijin al UE pentru statele membre – de la prevenire și detectare până la cooperare judiciară și urmărire penală – și includ două regulamente pentru consolidarea mandatelor Europol și Eurojust, o revizuire a ordinului european de anchetă și modificări ale Regulamentului privind protecția datelor pentru instituțiile și organele UE. În cazul Europol, Comisia propune măsuri care vizează direct modul în care se face schimbul de informații în dosare transfrontaliere, inclusiv online. Printre elementele menționate: schimb de informații mai eficient și mai sigur , inclusiv prin schimb automat și mai rapid, pentru colaborare „în timp real” în investigații; o infrastructură „cloud” securizată, scalabilă și suverană și un spațiu al datelor partajate al poliției , pentru lucru virtual comun la cazuri; birouri de sprijin Europol în statele membre , formate din polițiști care au lucrat anterior în agenție, pentru utilizarea mai bună a instrumentelor (de exemplu, criminalistică și analiză de date); un centru tehnologic și de inovare , care să ofere o imagine la nivelul UE asupra nevoilor de capabilități și să sprijine investiții comune în cercetare și dezvoltare; cooperare mai strânsă cu Eurojust și Parchetul European și consolidarea cooperării internaționale cu țări partenere. Comisia susține că automatizarea proceselor și punerea în comun a resurselor ar urma să simplifice fluxurile de lucru, să reducă sarcina administrativă și să aducă economii administrative și câștiguri de eficiență pentru agenție și statele membre. De ce contează pentru zona de securitate cibernetică În logica pachetului, accentul pe schimb rapid de date, infrastructură „cloud” și un spațiu comun de date pentru poliție urmărește să reducă fragmentarea informațiilor între state, într-un context în care actorii infracționali operează transfrontalier și online și „abuzează din ce în ce mai mult de inteligența artificială”, potrivit Comisiei. Eurojust ar urma, la rândul său, să primească un mandat extins inclusiv pentru domenii emergente precum criminalitatea informatică , alături de încălcarea măsurilor restrictive ale UE sau violența bazată pe gen, conform aceleiași surse. Ce urmează Comisia a prezentat propuneri legislative (regulamente și revizuiri de instrumente), ceea ce înseamnă că pașii următori țin de procesul de adoptare la nivelul UE. Materialul citat nu precizează un calendar sau valori concrete ale majorărilor de buget și personal. [...]
