Știri din categoria Securitate cibernetică

Google lansează un plan pentru un internet mai sigur – cum vrea să protejeze copiii și adolescenții online

10 februarie 2026, 12:56

O mamă și fiica ei folosesc un laptop pentru a explora internetul în siguranță.

Cu ocazia Safer Internet Day 2026, Google lansează un pachet de inițiative pentru a sprijini educația digitală a copiilor și adolescenților și pentru a reduce riscurile asociate cu folosirea zilnică a internetului. Aflăm prin intermediul Google că inițiativa globală include o campanie de conștientizare structurată pe cinci direcții clare, ce țin cont de realitățile actuale: dependența de ecran, ascensiunea AI-ului, siguranța pe platforme video, gândirea critică și autonomia digitală.

1. Controlul timpului petrecut online – prin Family Link și YouTube Google recomandă părinților să utilizeze aplicația Family Link pentru a seta limite clare pentru utilizarea dispozitivelor, atât în timpul orelor de studiu, cât și în perioadele de relaxare. Funcția „Timp pentru școală” permite blocarea aplicațiilor sau funcțiilor non-educaționale în timpul învățării. În plus, YouTube folosește inteligența artificială pentru a estima vârsta reală a utilizatorilor și pentru a aplica automat filtre de siguranță, precum dezactivarea reclamelor personalizate și restricționarea conținutului pentru adulți.

2. Încurajarea gândirii autonome – învățarea ghidată prin Gemini Într-un mediu digital în care răspunsurile instant pot inhiba gândirea critică, Google promovează învățarea ghidată în cadrul modelului AI Gemini. În loc să livreze pur și simplu soluții, sistemul explică pas cu pas cum poate fi rezolvată o problemă, cultivând astfel înțelegerea profundă și autonomia în procesul de învățare.

3. Alfabetizare digitală și verificarea informației – metode și instrumente Pentru a combate dezinformarea, Google încurajează utilizarea metodei „SIFT” – Stop, Investigate, Find, Trace – ca strategie de evaluare a informațiilor. În paralel, utilizatorii sunt invitați să folosească instrumente precum „Despre această imagine” sau SynthID, care pot identifica dacă o imagine, un sunet sau un videoclip au fost generate de AI. Aceste soluții sporesc capacitatea tinerilor de a naviga în siguranță într-un internet tot mai dominat de conținut sintetic.

4. Monitorizarea responsabilă a YouTube – conturi supravegheate și opțiuni pentru părinți Pe lângă aplicația YouTube Kids, destinată copiilor sub 12 ani, Google oferă și conturi supravegheate pentru adolescenți, unde părinții pot stabili tipul de conținut vizionat, pot bloca canale, impune limite de timp sau chiar dezactiva complet YouTube. Noua funcție de supervizare mutuală permite conectarea conturilor părinților și adolescenților, oferind o transparență echilibrată între control și autonomie.

5. Educație prin empatie și responsabilitate – programul Eroii Internetului Google relansează și promovează Eroii Internetului, un set de materiale educaționale adresate copiilor, care abordează teme precum respectul în mediul digital, curajul de a lua atitudine, prudența în interacțiuni și empatia online. Prin acest program, compania încearcă să formeze o cultură digitală sănătoasă și responsabilă, atât acasă, cât și în școli.

În ansamblu, campania Google aduce un cadru coerent și modern pentru a răspunde provocărilor digitale ale generației tinere, punând accent pe echilibrul dintre libertate și siguranță, autonomie și supraveghere, viteză și gândire critică.

Tag-uri:youtube kids google securitate online safer internet day family link educatie digitala ai in educatie

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăblog.google

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Telefoanele Android vechi sunt vulnerabile la atacuri cibernetice.

Securitate cibernetică07 feb. 2026

Google avertizează că 40% dintre telefoanele Android rămân fără patch-uri - circa 1 miliard de utilizatori expuși

Aproape 42% dintre telefoanele Android nu mai primesc actualizări de securitate , ceea ce le lasă expuse la atacuri cu programe malițioase, potrivit PhoneArena , care citează informații atribuite Google. Publicația susține că situația ar afecta circa 1 miliard de utilizatori la nivel global, în contextul în care o parte semnificativă a ecosistemului rulează versiuni vechi ale sistemului de operare. Miza este una strict de securitate cibernetică: fără „patch-uri” (corecții) lunare, vulnerabilitățile descoperite ulterior rămân neacoperite, iar atacatorii pot folosi programe de tip malware (software malițios) sau spyware (software de spionaj) pentru a compromite dispozitivul. Conform articolului, Google nu mai emite patch-uri de securitate pentru telefoanele cu Android 12 sau mai vechi, ceea ce înseamnă că multe modele lansate în 2021 și anterior nu mai sunt protejate împotriva celor mai noi tehnici de atac. „Aceste dispozitive beneficiază în continuare de cele mai recente semnături de securitate Play Protect și de scanarea în timp real a programelor malițioase.” În același material, Forbes este citat cu estimarea că aproximativ 40% dintre telefoanele Android sunt vulnerabile la noi valuri de malware și spyware, iar PhoneArena indică, mai precis, 42,1% dintre dispozitive ca fiind în afara ferestrei de actualizări de securitate. Cauza invocată este fragmentarea platformei: Android este dezvoltat de Google, dar majoritatea telefoanelor sunt produse de numeroși fabricanți, ceea ce face dificilă o actualizare coordonată și rapidă la scară largă. Consecința practică, subliniată de articol, este că utilizatorii cu telefoane care nu pot trece de Android 12 ar trebui să ia în calcul înlocuirea dispozitivului cu unul capabil să ruleze Android 13 sau mai nou, pentru a reintra în ciclul de actualizări lunare. Chiar dacă Google Play Protect continuă să funcționeze și pe versiuni mai vechi (până la Android 7, conform textului), acesta nu înlocuiește patch-urile de sistem, iar riscul rămâne relevant mai ales pentru date sensibile, inclusiv credențiale de autentificare în aplicații și servicii financiare. [...]

Securitate cibernetică28 ian. 2026

Google extinde funcțiile de protecție antiefracție pentru dispozitive Android - noi setări pentru blocarea automată după încercări nereușite de autentificare

Google a extins protecția antiefracție pe Android , printr-un set de actualizări de securitate care fac mai dificil accesul la un telefon furat și reduc riscul ca furtul să se transforme rapid în fraudă de identitate sau pierderi financiare. Modificările sunt prezentate și pe blogul oficial de securitate al Google, iar direcția este clară: mai multe straturi de apărare înainte, în timpul și după un furt. Cea mai vizibilă schimbare ține de „Failed Authentication Lock”, o funcție introdusă anterior în Android 15. În Android 16, aceasta primește un comutator dedicat în setări, astfel încât utilizatorul poate decide dacă telefonul se blochează automat după încercări repetate eșuate de autentificare (PIN sau biometrie). Practic, Google separă controlul acestei măsuri într-o setare explicită, pentru a permite o configurare mai clară a nivelului de „agresivitate” al blocării, fără a slăbi protecția. În paralel, Google extinde controalele biometrice prin „Identity Check”. Funcția este lărgită astfel încât să se aplice tuturor aplicațiilor și serviciilor care folosesc „Biometric Prompt” din Android (fereastra standard care cere amprentă sau recunoaștere facială pentru confirmare), inclusiv aplicațiilor terțe precum cele bancare și managerii de parole. Ideea este să existe o barieră biometrică suplimentară pentru acces la aplicații sensibile chiar și în scenariul în care cineva ar reuși să treacă de ecranul de blocare. Pe zona de recuperare și control la distanță, Google a actualizat „Remote Lock”, instrumentul care permite blocarea unui dispozitiv pierdut sau furat dintr-un browser, pe baza unui număr de telefon verificat. Compania a adăugat o provocare de securitate opțională, menită să reducă riscul ca funcția să fie abuzată de altcineva decât proprietarul legitim. Elementele anunțate de Google includ, pe scurt, următoarele actualizări de securitate pentru Android: un comutator dedicat în Android 16 pentru „Failed Authentication Lock”, care permite activarea/dezactivarea blocării automate după autentificări greșite repetate; extinderea „Identity Check” la toate aplicațiile și serviciile care folosesc „Biometric Prompt”, inclusiv aplicații terțe (bănci, manageri de parole); îmbunătățiri pentru „Remote Lock”, printr-o verificare suplimentară opțională înainte de inițierea blocării de la distanță; activarea implicită, în Brazilia, a „Theft Detection Lock” și „Remote Lock” la activarea dispozitivelor Android noi, într-un context de furturi de telefoane mai frecvente; „Theft Detection Lock” folosește inteligență artificială pe dispozitiv pentru a detecta mișcări specifice unui furt de tip „smuls și fugit” și blochează automat ecranul. Din perspectivă de securitate, pachetul de schimbări urmărește să limiteze accesul rapid la datele cele mai valoroase de pe telefon (aplicații bancare, parole, fotografii și alte informații personale). Mesajul Google , conform sursei, este că o protecție mai bună la nivel de sistem poate împiedica escaladarea unui furt punctual într-un incident mai amplu, cu impact financiar. [...]

Soldat în zăpadă, manipulând un terminal Starlink dezactivat.

Securitate cibernetică10 feb. 2026

Aproximativ 90% din unitățile ruse fără conexiune Starlink - consecințe pentru comunicarea pe front

Ucraina avertizează că ajutorul dat Rusiei pentru Starlink poate fi pedepsit cu închisoare pe viață , potrivit Adevărul , care citează declarații ale unor oficiali ucraineni despre o schemă de înregistrare ilegală a terminalelor de internet prin satelit. Autoritățile de la Kiev susțin că forțele ruse încearcă să recruteze cetățeni ucraineni pentru a înregistra ilegal terminale Starlink prin centrele de servicii guvernamentale, în schimbul unor sume de până la 10.000 de grivne (aproximativ 240 de dolari). Informația îi este atribuită lui Serhi Beskrestnov, consilier pe probleme de tehnologie al ministrului ucrainean al apărării. Miza este una direct militară: accesul la internet prin satelit a devenit esențial pentru operațiunile ruse, inclusiv pentru transmiterea în timp real a imaginilor de la drone și pentru comunicarea dintre unitățile de asalt și centrele de comandă, notează euromaidanpress.com, citat de Adevărul. În acest context, Kievul pune accent pe descurajare, prin pedepse severe pentru orice formă de colaborare care ar putea susține capacitatea de luptă a Rusiei . Beskrestnov a avertizat că statul ucrainean poate verifica datele terminalelor capturate de la inamic și le poate corela cu informațiile din centrele administrative. El a spus că „cei care sunt tentați de bani ușori vor primi 15 ani sau închisoare pe viață dacă, prin acțiunile lor, terminalele Starlink contribuie la pierderi de vieți omenești”, indicând că sancțiunile pot ajunge la maximul prevăzut atunci când consecințele sunt letale. Contextul imediat al acestor avertismente este blocarea unei părți dintre terminalele folosite de trupele ruse, după ce SpaceX ar fi coordonat măsura cu oficiali ucraineni la începutul lunii februarie. Ministrul ucrainean al transformării digitale, Mykhailo Fedorov, a confirmat că doar terminalele incluse pe o „listă albă” mai funcționează, în timp ce cele aflate în posesia Rusiei au fost dezactivate. Efectele operaționale sunt recunoscute și în spațiul pro-rus, unde bloggeri militari au relatat dificultăți majore de comunicare pe mai multe sectoare ale frontului și au cerut donații de echipamente radio și satelit. Unii au descris situația drept „extrem de nefericită”, subliniind că Rusia nu are un sistem echivalent care să înlocui complet Starlink, iar multe unități ar fi ajuns să se bazeze pe comunicații terestre. În paralel, Rusia ar încerca să refacă de urgență infrastructura de comunicații, inclusiv prin livrarea de terminale de internet prin satelit pe linia frontului, pe fondul estimării că „aproape 90% dintre unitățile ruse ar fi rămas fără conectivitate” după restricții, conform lui Beskrestnov. El a mai afirmat că Moscova se bazează acum pe alternative precum sistemele bazate pe sateliții Yamal și Express, ale căror antene sunt mari și mai ușor de identificat pe câmpul de luptă, în timp ce analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că, fără soluții alternative, Rusia va avea dificultăți în menținerea operațiunilor la nivelurile anterioare. [...]

Securitate cibernetică09 feb. 2026

Agenții AI, între hype și haos – Moltbook falsificat, OpenClaw vulnerabil la atacuri grave

Viralul „AI” Moltbook a fost un miraj: MIT confirmă că postările au fost scrise de oameni, în timp ce OpenClaw, un asistent AI open-source, devine un pericol major de securitate, atrăgând milioane de utilizatori și tot atâtea vulnerabilități , arată o investigație recentă citată de mai multe surse, printre care și Cisco . În doar câteva zile de la lansarea sa din ianuarie, rețeaua Moltbook – promovată ca o platformă de socializare între „agenți AI” – a generat un val de entuziasm online , după ce unele postări păreau să sugereze dialoguri între conștiințe artificiale. Însă, conform MIT, aceste mesaje erau scrise de utilizatori umani care se dădeau drept AI, într-o mișcare care a alimentat artificial hype-ul. De fapt, în spatele celor „1,7 milioane de agenți AI” înregistrați pe platformă se aflau doar aproximativ 17.000 de utilizatori umani. În paralel, OpenClaw , un proiect open-source creat de dezvoltatorul austriac Peter Steinberger, a devenit unul dintre cele mai rapide proiecte în creștere pe GitHu b, cu peste 161.000 de stele. Sistemul permite automatizarea de sarcini pe e-mail, mesagerie, navigare web sau calendar, dar, avertizează experții , poate rula comenzi shell, accesa fișiere și executa scripturi fără autentificare adecvată. Firme de securitate cibernetică precum HiddenLayer și Cisco semnalează vulnerabilități grave: atacuri de tip prompt injection , furt de date și credențiale , instalare de backdoor-uri persistente și chiar compromiterea completă a sistemului . Unele instanțe ale interfeței de control au fost găsite „deschise complet”, fără niciun sistem de protecție, expunând API-uri sensibile și istoricul conversațiilor. De asemenea, un incident grav a vizat Moltbook , care a suferit o breșă de securitate din cauza unei configurări greșite în baza de date Supabase. Au fost expuse 1,5 milioane de tokenuri API, peste 35.000 de adrese de e-mail și mesaje private – toate ușor accesibile fără tehnici avansate de hacking. În contextul acestei crize de încredere, experții trag un semnal de alarmă: entuziasmul pentru agenții AI personali depășește cu mult nivelul actual de securizare a acestora. „Folosirea acestor instrumente fără protecții adecvate poate echivala cu lăsarea ușilor casei larg deschise în plină noapte”, avertizează cercetătorul Jamieson O'Reilly . [...]

Satelit european în spațiu, cu panouri solare expuse.

Securitate cibernetică04 feb. 2026

Sateliții europeni, vizați de nave rusești de spionaj – un nou front al războiului hibrid în spațiu

Vehicule spațiale rusești au fost observate în mod repetat în proximitatea sateliților europeni , uneori staționând luni întregi, ceea ce ridică suspiciuni serioase privind posibile tentative de interceptare a comenzilor necriptate sau chiar de manipulare a traiectoriilor acestora, potrivit Financial Times , care citează un avertisment al generalului Michael Traut, șeful Comandamentului Spațial al armatei germane. Fenomenul este considerat parte a unui război hibrid în spațiu , desfășurat de Rusia în contextul tensiunilor crescute cu Occidentul. Două nave spațiale rusești, Luch-1 și Luch-2 , sunt considerate principalele instrumente ale acestui tip de spionaj orbital. Ele sunt suspectate de acțiuni de tip SIGINT – adică interceptarea semnalelor de comunicații – prin apropierea de sateliți geostaționari europeni. Sateliții vizați includ atât echipamente civile (pentru comunicații, TV, Internet), cât și sateliți care deservesc guvernele din Europa, Marea Britanie, Orientul Mijlociu și Africa. Într-un caz recent, Luch-2 a fost detectat în apropierea satelitului Intelsat 39 , un aparat esențial pentru comunicații strategice pe două continente. Printre motivele de îngrijorare, oficialii europeni evidențiază faptul că mulți sateliți mai vechi nu au comunicații criptate , fiind vulnerabili la interceptarea comenzilor sau, mai grav, la reutilizarea lor în scopuri ostile. Această breșă de securitate ar permite actorilor ostili să emită comenzi false, să modifice orbitele sau chiar să provoace distrugerea satelitului vizat. Navele implicate și riscurile detectate: Navă rusească Activitate principală Situație actuală Luch-1 Apropiere de sateliți UE, SIGINT Posibil nefuncțional – suspect de fragmentare după 30 ianuarie 2026 Luch-2 Abordarea a cel puțin 17 sateliți Activ, în apropierea Intelsat 39 Cosmos 2589 / 2590 Noi nave cu capacități similare Luch Operaționale, lansate în 2025 Deși nu s-a confirmat o capacitate directă de atac asupra sateliților, oficialii occidentali atrag atenția asupra riscului de sabotaj digital , care ar putea duce la dezactivarea sistemelor de comandă sau la prăbușirea controlată a unor sateliți. Într-un discurs susținut anul trecut, ministrul german al apărării, Boris Pistorius , a avertizat că rețelele de sateliți sunt „călcâiul lui Ahile” al societății moderne, iar sabotajul orbital devine o amenințare concretă . Context și implicații: Intensificarea activităților suspecte vine în urma deteriorării relațiilor ruso-occidentale după invazia Ucrainei. Rusia este deja acuzată de sabotaje hibride terestre – tăierea cablurilor submarine de internet și alimentare cu energie. Spațiul a devenit un nou front de conflict , cu implicații asupra comunicațiilor civile, militare și comerciale globale. În timp ce China și SUA dețin capacități tehnologice similare, Rusia este percepută drept lider în domeniul spionajului spațial , ceea ce amplifică riscurile pentru securitatea globală a infrastructurii din orbită. [...]

Gianluca Meomartini, noul vicepreședinte de vânzări pentru Europa de Sud la Bitdefender.

Securitate cibernetică04 feb. 2026

Bitdefender îl numește pe Gianluca Meomartini vicepreședinte regional pentru Europa de Sud; Mișcare strategică în contextul intensificării atacurilor cibernetice și reglementărilor stricte

Bitdefender l-a numit pe Gianluca Meomartini vicepreședinte regional de vânzări pentru Europa de Sud (EMEA) , potrivit Business Wire . Compania anunță că Gianluca Meomartini , profesionist în vânzări cu peste 27 de ani de experiență în companii multinaționale de software și securitate cibernetică, intră în echipa de conducere în rolul de Regional VP of Sales Southern EMEA . El va coordona activitatea Bitdefender în Italia, Spania, Portugalia și România. În această poziție, Meomartini ar urma să valorifice oportunitățile de creștere din sudul Europei, pe fondul intensificării atacurilor cibernetice, al cerințelor în schimbare privind protecția datelor și conformitatea, precum și al cererii mai mari pentru soluții de securitate axate pe „suveranitatea digitală” (controlul asupra datelor și infrastructurii, în acord cu reglementările și așteptările locale). Bitdefender precizează că el va lucra cu echipele de vânzări pentru strategii adaptate fiecărei piețe, aliniate priorităților mai largi din regiunea EMEA, și pentru consolidarea relațiilor cu clienții, partenerii cu valoare adăugată și distribuitorii. Meomartini afirmă că apărarea organizațiilor „necesită viziune, inovație și angajament constant” și pune accent pe combinarea prevenției proactive cu capabilități avansate de detecție și răspuns. În acest context, el menționează servicii precum XDR și MDR, termeni folosiți în industrie pentru extinderea detecției și răspunsului la incidente pe mai multe tipuri de sisteme (XDR) și pentru operarea acestor capabilități ca serviciu gestionat (MDR). Potrivit comunicatului, Meomartini are peste două decenii de experiență în securitate cibernetică și a ocupat roluri de conducere în vânzări la companii precum McAfee, Intel Security și, cel mai recent, Trellix, unde a coordonat organizații de vânzări la nivel pan-european. Bitdefender mai arată că acesta a dezvoltat strategii de intrare pe piață și a condus echipe orientate spre creștere, prin alinierea soluțiilor de securitate la prioritățile de business ale clienților. Andrei Florescu , președinte și director general al Bitdefender Business Solutions Group, spune că experiența lui Meomartini în conducerea organizațiilor de vânzări și în livrarea de strategii „personalizate, orientate pe valoare” va conta în sprijinirea clienților din sudul Europei, într-un context geopolitic mai complex și cu amenințări cibernetice în evoluție rapidă. [...]