Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
O pană globală Starlink a lăsat 24 de nave fără echipaj ale Marinei SUA fără control timp de aproape o oră, expunând un risc operațional major al dependenței Pentagonului de o infrastructură comercială unică, potrivit TechRadar, care citează o relatare Reuters și documente interne ale Marinei.
Incidentul a avut loc în timpul unor teste desfășurate în august anul trecut, în largul coastei Californiei. Conform Reuters, cele 24 de ambarcațiuni autonome (descrise ca „bărci rapide fără scaune”) au rămas „plutind” în derivă pentru cea mai mare parte a unei ore, după ce o pană globală a afectat rețeaua de internet prin satelit Starlink.
Problemele nu s-ar fi limitat la acel episod. În săptămânile premergătoare penei din august, testele ar fi indicat o conectivitate intermitentă, iar în aprilie 2025 alte exerciții ale Marinei SUA, care au implicat atât nave fără echipaj, cât și drone aeriene, ar fi fost perturbate deoarece Starlink „s-a chinuit să ofere o conexiune solidă” în condițiile unui necesar mare de lățime de bandă, generat de numărul de platforme implicate.
Reuters notează că un raport al Marinei a consemnat explicit limita apărută la utilizarea simultană a mai multor vehicule:
„Dependența de Starlink a expus limitări sub încărcare cu mai multe vehicule.”
În același timp, sursa menționează că Starlink nu a fost singurul punct de eșec: au existat și probleme legate de radiourile folosite, precum și de un sistem de rețea furnizat de Viasat.
Miza operațională este că astfel de sisteme trebuie să rămână robuste și fiabile dincolo de faza de testare, mai ales dacă sunt folosite în contexte reale. TechRadar punctează, pe baza relatării Reuters, că Starlink este atractiv pentru guvernul SUA deoarece este un serviciu relativ ieftin și disponibil comercial, susținut de o constelație de aproximativ 10.000 de sateliți pe orbită joasă (LEO – sateliți aflați la altitudini mai mici, care reduc latența comunicațiilor).
În material este citat Clayton Swope, director adjunct al Aerospace Security Project (Center for Strategic and International Studies), care argumentează că, fără Starlink, guvernul SUA nu ar avea acces la o constelație globală de comunicații pe orbită joasă. Tot acolo, expertul Bryan Clark (Hudson Institute) rezumă compromisul acceptat în practică:
„Accepți aceste vulnerabilități pentru beneficiile pe care ți le oferă omniprezența [Starlink].”
TechRadar ridică întrebarea alternativelor, dar concluzia desprinsă din exemplul invocat este că opțiunile comparabile ca amploare sunt limitate. Ca reper, publicația indică proiectul Amazon de internet prin satelit, prezentat ca rival al Starlink: serviciul era așteptat „la final de 2025”, însă disponibilitatea este menționată acum pentru „mijlocul lui 2026”.
În plus, TechRadar citează Engadget, care a relatat că Amazon viza 1.600 de sateliți pe orbită până în iulie 2026, dar acum ar estima „mai puțin de jumătate” din acest nivel, în jur de 700, până atunci. În prezent, ar avea 241 de sateliți operaționali, mult sub scara Starlink.
Potrivit Reuters, Pentagonul nu a oferit răspunsuri la întrebările despre testele cu drone, iar Marina SUA și SpaceX au refuzat să comenteze.
Recomandate
Explozia unei drone în Portul Constanța scoate la iveală o breșă de supraveghere la Marea Neagră , într-un punct critic pentru transportul maritim și operațiunile portuare, potrivit Digi24 . Un lider sindical din domeniu spune că incidentul ridică semne de întrebare privind capacitatea României de a detecta și gestiona rapid obiecte suspecte în zona costieră. Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor și reprezentant al României în Federația Internațională a Transportatorilor Maritimi (ITF), afirmă că drona care a explodat ar fi putut ajunge în zona portului „dintr-o greșeală”, fără a exclude erori sau lipsuri în sistemele de detecție. „Cred că drona a ajuns acolo dintr-o greșeală.” Ce vulnerabilitate indică incidentul, din perspectiva industriei Mihălcioiu susține că România nu are încă un sistem suficient de eficient de supraveghere a coastelor, iar problema persistă de ani de zile, devenind mai apăsătoare în contextul de securitate din regiune. „Nu avem un sistem de supraveghere a coastelor suficient de eficient.” „După 4 ani de război, încă nu avem un sistem real de siguranță a coastelor.” Ce ar lipsi: detecție, intervenție rapidă și coordonare între instituții Potrivit liderului sindical, ar fi necesar un sistem integrat care să permită atât detectarea, cât și intervenția rapidă în cazul apariției unor obiecte suspecte. În plus, el indică o problemă de coordonare între instituțiile cu atribuții în domeniu. „Ar fi trebuit să existe un sistem care să detecteze și să intervină rapid.” „Avem mai multe instituții, dar lipsesc integrarea și eficiența.” În concluzia sa, incidentul este un semnal de alarmă privind securitatea maritimă, cu implicații directe pentru siguranța operațiunilor dintr-un port strategic. „Este incredibil că nu avem un sistem modern de supraveghere a coastelor.” [...]
Explozia unei drone marine lângă terminalele petroliere din Portul Constanța a declanșat o intervenție de tip „plan roșu”, cu evacuări și verificări extinse, pe fondul riscului indicat de autorități că în zonă ar putea exista și alte drone , potrivit Mediafax . Incidentul ridică o problemă operațională majoră pentru infrastructura portuară și pentru fluxurile dintr-un nod logistic critic, în condițiile în care zona afectată este în proximitatea terminalelor petroliere. Explozia a avut loc joi, 5 iunie, în jurul orei 10:28–10:30, în Dana 78, iar autoritățile au emis mesaj Ro-Alert și au evacuat preventiv perimetrul. Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a declarat că nu există informații despre victime, dar situația „este în dinamică”. Intervenție de amploare și restricții în zonă Conform informațiilor transmise, Planul Roșu de intervenție a fost activat, iar în teren au fost mobilizate resurse semnificative: 80 de cadre ISU, 8 mașini de stingere, 8 autoscări, o mașină de terapie intensivă, 10 ambulanțe de prim ajutor, 2 ambulanțe pentru victime multiple și 4 ambulanțe ale Serviciului de Ambulanță Județean. La Spitalul Județean de Urgență Constanța a fost activat „planul alb” (procedură internă de pregătire pentru aflux de pacienți în situații de urgență), potrivit declarațiilor făcute de Arafat. Riscul de escaladare: căutări pentru posibile alte drone Autoritățile au ridicat explicit ipoteza existenței altor drone în zonă. Două elicoptere au fost trimise în misiune de recunoaștere „deoarece există posibilitatea să existe și alte drone”, a spus șeful DSU. În același context, Arafat a menționat că dimineața a existat „o sesizare dată de Axpon” potrivit căreia „ar fi existat 8 drone în port”. Informația este prezentată ca sesizare, nu ca fapt confirmat. Ce spune MApN și cine anchetează Ministerul Apărării Naționale a transmis că drona maritimă descoperită în Portul Civil Constanța s-a autodetonat fără a produce victime și că zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și MApN, în timp ce obiectul era evaluat și se încerca punerea lui în siguranță. MApN precizează că drona este „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina” și că „nu face parte din dotarea Armatei României” și „nu a fost implicată în exercițiile recente” din zona Mării Negre. Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, conform comunicării MApN. Impact operațional imediat: evacuări, incendii raportate și proximitatea Oil Terminal Pe lângă evacuări, în material sunt menționate informații preliminare potrivit cărora „au luat foc un remorcher și o hală”, hala fiind la „nici 250 de metri de depozitele Oil Terminal”. Publicația notează că „primele informații arată că nu sunt persoane rănite”, iar echipele de intervenție și structurile cu atribuții în domeniul securității fac verificări pentru a stabili exact ce s-a întâmplat. În paralel, autoritățile au cerut populației, prin Ro-Alert, evacuarea zonei și adăpostirea în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. Context: reacția președintelui și referirea la alte incidente Președintele Nicușor Dan a transmis că a fost informat despre explozie și că prioritatea a fost protejarea vieților și securitatea infrastructurii portuare, menționând că sunt analizate circumstanțele în care drona a ajuns în port și riscurile suplimentare. El a încadrat incidentul într-un context de securitate „sensibil”, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, și a amintit descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, precum și un incident la Galați. Autoritățile au anunțat că vor reveni cu date oficiale pe măsură ce acestea devin disponibile. [...]
SRI susține că selecția Digi pentru contractul SAFE de 196 milioane euro nu a fost făcută de Serviciu, ci în grupul interinstituțional coordonată de Cancelaria premierului , potrivit HotNews . Poziția oficială contrazice explicațiile transmise anterior de Guvern, care indicau SRI drept autoritate care a propus platforma și a stabilit modul de achiziție. Miza este una de guvernanță și responsabilitate instituțională într-un proiect de securitate cibernetică finanțat prin SAFE, în condițiile în care două instituții publice oferă versiuni diferite despre „identificarea și selecția” furnizorului pentru un contract de până la 196 milioane euro (aprox. 980 milioane lei). Cine a selectat furnizorul, potrivit SRI Într-un comunicat publicat joi, SRI afirmă că întregul program SAFE se derulează sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului, iar selecția furnizorilor se face în cadrul unui grup de lucru interinstituțional coordonat de șeful Cancelariei premierului. „Identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului”, afirmă SRI. Serviciul mai precizează că lista furnizorilor selectați este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) . Ce spune SRI despre proiect și implementare SRI susține că decizia a fost luată cu respectarea legislației aplicabile programului SAFE și a regulilor din achiziții publice și argumentează utilitatea proiectului prin nevoia de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică, într-un context de amenințări în creștere. „Platforma vizată răspunde unei nevoi reale și asumate de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică (...) iar realizarea integrală a proiectului pe teritoriul României contribuie la dezvoltarea competențelor tehnologice autohtone”, arată SRI. Implementarea ar urma să fie etapizată pe patru ani, iar proiectul vizează automatizarea unor procese de analiză și investigare a incidentelor de securitate cibernetică, cu efect asupra protecției infrastructurilor critice și a instituțiilor publice, precum și asupra dezvoltării unor capabilități naționale în inteligență artificială și securitate cibernetică. Context: explicațiile Guvernului și reacția Digi Cu o zi înainte, Mihai Jurca, șeful cabinetului premierului Ilie Bolojan și coordonator SAFE, declarase că „SRI a propus platforma” și că modul de selectare este atributul autorității contractante, indicată ca fiind SRI, conform relatării HotNews. Separat, Digi România a transmis miercuri că a semnat cu SRI un acord-cadru „cu o valoare totală de până la 196 milioane euro” pentru dezvoltarea unui centru de date și a unor platforme integrate de evaluare a modelelor de inteligență artificială de tip LLM (modele lingvistice mari), specializate în securitate cibernetică, derulat prin SAFE/Readiness 2030. Compania a mai precizat că acordul include componente hardware și software și se derulează în etape pe patru ani. De ce contează Contradicția publică dintre SRI și Cancelaria premierului mută discuția din zona tehnică în cea de responsabilitate administrativă: cine a decis, în fapt, selecția furnizorului într-un proiect de aproape 1 miliard lei și ce mecanisme de control (inclusiv aprobarea CSAT) se aplică în programul SAFE, care folosește finanțare pe termen foarte lung pentru investiții cu utilizare militară sau duală. [...]
Orange spune că nu a fost informată despre proiectul SAFE de 196 milioane euro și susține că a aflat din spațiul public despre contractul pentru o platformă de inteligență artificială (LLM) în securitate cibernetică, potrivit HotNews . Miza economică și de reglementare este modul în care o achiziție publică majoră, cu SRI beneficiar și Digi furnizor, a ajuns să fie comunicată și derulată fără ca alți jucători mari din telecom să indice că au avut vizibilitate sau posibilitatea de a evalua o participare competitivă. Guvernul Bolojan a anunțat că un contract de 196 de milioane de euro (aprox. 980 milioane lei) din pachetul SAFE a fost atribuit către Digi România SA, având ca obiect „Dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică”. Întrebată dacă SRI este beneficiarul (informație care nu apărea în comunicarea inițială a Palatului Victoria), partea guvernamentală a confirmat că SRI este beneficiarul, iar Digi este furnizorul, precizând totodată că procedura de achiziție a fost organizată de SRI și că Guvernul „nu a avut niciun amestec” în procedură. Ce spune Orange: „am aflat din mass-media” Întrebată de HotNews dacă a fost căutată de SRI în legătură cu platforma și dacă ar fi putut participa la un proces competitiv, Orange a transmis că nu a avut informații despre proiect. „Orange Romania nu a avut informații despre acest proiect, despre care am aflat din spațiul public, odată cu apariția informațiilor în mass-media.” Compania a adăugat că nu poate evalua dacă o astfel de platformă ar corespunde capabilităților sale, invocând lipsa detaliilor tehnice și a specificațiilor proiectului. Poziționare pe piața de securitate cibernetică și contextul acționariatului În același răspuns, Orange a indicat că furnizează de peste 10 ani soluții de securitate cibernetică pentru clienți din România (trimițând la pagina sa de soluții ) și că în 2025 a lansat o companie specializată în servicii de securitate cibernetică, SCUT . Orange a mai afirmat că Orange România și SCUT beneficiază de suportul Orange Cyberdefense , pe care o descrie drept „lider european” în domeniu, cu peste 3.000 de experți și acreditări/certificări internaționale. În context, HotNews reamintește că statul român deține 20% din Orange România (detalii în materialul HotNews ). Reacții așteptate: Vodafone și SRI, răspunsuri limitate la momentul publicării Până la publicarea articolului, Vodafone nu răspunsese întrebărilor redacției, iar SRI nu oferise un răspuns direct la întrebările HotNews. Ulterior, SRI a emis un comunicat de presă (redat de HotNews ) în care a susținut că platforma „răspunde unei nevoi reale” de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică și că realizarea proiectului în România ar contribui la dezvoltarea competențelor tehnologice locale. Digi a comunicat, la rândul său, că proiectul vizează dezvoltarea unui centru de date și a unei platforme integrate pentru evaluarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM) specializate în securitate cibernetică, potrivit informațiilor citate de HotNews (și reluate de StartupCafe, link în sursa HotNews). [...]
Turcia își întărește inclusiv apărarea antidrone și supravegherea înaintea summitului NATO din 7-8 iulie de la Ankara, un set de măsuri cu impact operațional direct asupra securității (inclusiv pe componenta de protecție a infrastructurii și a spațiului aerian), potrivit Digi24 . Autoritățile invocă riscuri ridicate în regiune, pe fondul tensiunilor generate de războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului, chiar dacă este în vigoare un armistițiu din 8 aprilie. Ankara urmează să fie, în cele două zile ale reuniunii, o zonă de excludere aeriană, protejată de avioane F-16 și de sisteme de apărare antirachetă. În paralel, vor fi activate sisteme antiaeriene cu rază scurtă și medie de acțiune și vor fi instalate sisteme antidrone, în contextul în care autoritățile vor să protejeze peste 6.000 de participanți. Pentru dispozitivul de securitate, Turcia anunță desfășurarea a circa 40.000 de membri din personalul de securitate. Totodată, sunt planificate măsuri logistice care pot afecta funcționarea orașului: examenele de admitere la universități au fost reprogramate, iar autoritățile analizează dacă să acorde funcționarilor publici trei zile libere în perioada summitului, pentru a fluidiza traficul. În oraș ar urma să fie instalate și noi camere de supraveghere. Participanți și miza politică a reuniunii La summit sunt așteptați șefii de stat și de guvern din cele 32 de țări membre NATO, alături de secretarul general al Alianței, Mark Rutte , președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Președintele american Donald Trump va participa la reuniune, lucru confirmat de secretarul de stat Marco Rubio, care a susținut că NATO are nevoie de o „reformă profundă”. Rubio a descris summitul drept cel mai important din istoria organizației, pe fondul unor „chestiuni” ce trebuie „clarificate și soluționate”. Context: bugetele de apărare și „ apărarea cibernetică ” În material este menționat și faptul că, la summitul precedent de la Haga, Trump a obținut (cu excepția Spaniei) angajamentul aliaților de a crește bugetele apărării până la 5% din PIB, etapizat până în 2035, împărțit în 3,5% cheltuieli strict militare și 1,5% pentru investiții conexe, inclusiv în infrastructură critică, industria de apărare și apărarea cibernetică. Potrivit lui Mark Rutte, la Ankara ar urma să fie evaluat modul în care statele membre intenționează să atingă acest obiectiv, prin prezentarea unei „traiectorii credibile”. [...]
SRI spune că selecția furnizorului pentru platforma de securitate cibernetică de 196 milioane euro a fost aprobată de CSAT , iar instituția are rol de autoritate contractantă și beneficiar al proiectului, potrivit Profit . Precizările vizează o „platformă integrată de tip LLM” (model lingvistic de mari dimensiuni, folosit în aplicații de analiză și asistență) destinată securității cibernetice, pentru care SRI indică existența unui contract în valoare de 196.000.000 de euro, finanțat prin programul SAFE și încheiat cu Digi România SA. Ce spune SRI despre procedura de selecție SRI arată că identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se face în cadrul unui Grup de lucru interinstituțional, coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, „conform unei proceduri unitare”. Lista furnizorilor selectați ar fi fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) . Instituția mai afirmă că decizia privind operatorul economic contractat a fost adoptată „cu respectarea integrală a legislației aplicabile programului SAFE”. Miza operațională invocată: capacități naționale și implementare în România În justificarea proiectului, SRI susține că platforma „răspunde unei nevoi reale și asumate” de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică, pe fondul creșterii amenințărilor. Totodată, SRI afirmă că realizarea integrală a proiectului pe teritoriul României ar contribui la dezvoltarea competențelor tehnologice autohtone. [...]
