Securitate cibernetică17 apr. 2026
Marina SUA a rămas fără control asupra a 24 de nave autonome din cauza unei pene Starlink - vulnerabilitățile infrastructurii comerciale afectează operațiunile militare
O pană globală Starlink a lăsat 24 de nave fără echipaj ale Marinei SUA fără control timp de aproape o oră, expunând un risc operațional major al dependenței Pentagonului de o infrastructură comercială unică , potrivit TechRadar , care citează o relatare Reuters și documente interne ale Marinei. Incidentul a avut loc în timpul unor teste desfășurate în august anul trecut, în largul coastei Californiei. Conform Reuters, cele 24 de ambarcațiuni autonome (descrise ca „bărci rapide fără scaune”) au rămas „plutind” în derivă pentru cea mai mare parte a unei ore, după ce o pană globală a afectat rețeaua de internet prin satelit Starlink. Ce arată testele: vulnerabilități de conectivitate și limitări la operare în „roi” Problemele nu s-ar fi limitat la acel episod. În săptămânile premergătoare penei din august, testele ar fi indicat o conectivitate intermitentă, iar în aprilie 2025 alte exerciții ale Marinei SUA, care au implicat atât nave fără echipaj, cât și drone aeriene, ar fi fost perturbate deoarece Starlink „s-a chinuit să ofere o conexiune solidă” în condițiile unui necesar mare de lățime de bandă, generat de numărul de platforme implicate. Reuters notează că un raport al Marinei a consemnat explicit limita apărută la utilizarea simultană a mai multor vehicule: „Dependența de Starlink a expus limitări sub încărcare cu mai multe vehicule.” În același timp, sursa menționează că Starlink nu a fost singurul punct de eșec: au existat și probleme legate de radiourile folosite, precum și de un sistem de rețea furnizat de Viasat. De ce contează: dependență de un furnizor comercial greu de înlocuit Miza operațională este că astfel de sisteme trebuie să rămână robuste și fiabile dincolo de faza de testare, mai ales dacă sunt folosite în contexte reale. TechRadar punctează, pe baza relatării Reuters, că Starlink este atractiv pentru guvernul SUA deoarece este un serviciu relativ ieftin și disponibil comercial, susținut de o constelație de aproximativ 10.000 de sateliți pe orbită joasă (LEO – sateliți aflați la altitudini mai mici, care reduc latența comunicațiilor). În material este citat Clayton Swope, director adjunct al Aerospace Security Project (Center for Strategic and International Studies) , care argumentează că, fără Starlink, guvernul SUA nu ar avea acces la o constelație globală de comunicații pe orbită joasă. Tot acolo, expertul Bryan Clark (Hudson Institute) rezumă compromisul acceptat în practică: „Accepți aceste vulnerabilități pentru beneficiile pe care ți le oferă omniprezența [Starlink].” Alternativele: există, dar nu la aceeași scară (încă) TechRadar ridică întrebarea alternativelor, dar concluzia desprinsă din exemplul invocat este că opțiunile comparabile ca amploare sunt limitate. Ca reper, publicația indică proiectul Amazon de internet prin satelit, prezentat ca rival al Starlink: serviciul era așteptat „la final de 2025”, însă disponibilitatea este menționată acum pentru „mijlocul lui 2026”. În plus, TechRadar citează Engadget, care a relatat că Amazon viza 1.600 de sateliți pe orbită până în iulie 2026, dar acum ar estima „mai puțin de jumătate” din acest nivel, în jur de 700, până atunci. În prezent, ar avea 241 de sateliți operaționali, mult sub scara Starlink. Reacții oficiale: fără comentarii Potrivit Reuters, Pentagonul nu a oferit răspunsuri la întrebările despre testele cu drone, iar Marina SUA și SpaceX au refuzat să comenteze. [...]