Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Explozia unei drone în Portul Constanța scoate la iveală o breșă de supraveghere la Marea Neagră, într-un punct critic pentru transportul maritim și operațiunile portuare, potrivit Digi24. Un lider sindical din domeniu spune că incidentul ridică semne de întrebare privind capacitatea României de a detecta și gestiona rapid obiecte suspecte în zona costieră.
Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor și reprezentant al României în Federația Internațională a Transportatorilor Maritimi (ITF), afirmă că drona care a explodat ar fi putut ajunge în zona portului „dintr-o greșeală”, fără a exclude erori sau lipsuri în sistemele de detecție.
„Cred că drona a ajuns acolo dintr-o greșeală.”
Mihălcioiu susține că România nu are încă un sistem suficient de eficient de supraveghere a coastelor, iar problema persistă de ani de zile, devenind mai apăsătoare în contextul de securitate din regiune.
„Nu avem un sistem de supraveghere a coastelor suficient de eficient.”
„După 4 ani de război, încă nu avem un sistem real de siguranță a coastelor.”
Potrivit liderului sindical, ar fi necesar un sistem integrat care să permită atât detectarea, cât și intervenția rapidă în cazul apariției unor obiecte suspecte. În plus, el indică o problemă de coordonare între instituțiile cu atribuții în domeniu.
„Ar fi trebuit să existe un sistem care să detecteze și să intervină rapid.”
„Avem mai multe instituții, dar lipsesc integrarea și eficiența.”
În concluzia sa, incidentul este un semnal de alarmă privind securitatea maritimă, cu implicații directe pentru siguranța operațiunilor dintr-un port strategic.
„Este incredibil că nu avem un sistem modern de supraveghere a coastelor.”
Recomandate
România are nevoie de o capacitate mai bună de răspuns și recuperare după atacuri cibernetice , iar pregătirea trebuie să vizeze atât instituțiile publice, cât și companiile private, a spus ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , într-o intervenție la Adevărul . Mesajul vine pe fondul avertismentelor privind atacuri cibernetice atribuite Rusiei și pune accent pe continuitatea operațională: nu doar prevenție, ci și repunerea rapidă în funcțiune a sistemelor după un incident. Țoiu a descris „o nouă paradigmă” în securitatea cibernetică, în care organizațiile își dezvoltă nu doar măsuri de protecție, ci și „capacitatea de răspuns și readucerea sistemelor să funcționeze după atac”. În aceeași logică, a indicat că subiectul este abordat și în discuțiile cu Statele Unite, inclusiv în contextul existenței unor companii prezente atât în România, cât și în SUA, care dezvoltă produse pentru astfel de nevoi. Ce înseamnă, practic, „pregătire” pentru stat și companii Din declarațiile ministrului rezultă o schimbare de prioritate: accentul se mută de la ideea de „a nu fi atacat” la capacitatea de a limita pagubele și a relua activitatea după un atac. Pentru mediul privat, implicația este una operațională și de cost: investițiile în securitate nu se opresc la soluții de protecție, ci includ și planuri și instrumente de recuperare (restaurarea serviciilor, refacerea sistemelor, proceduri de răspuns). Context diplomatic: distanțare de gesturile politice individuale În același cadru, Oana Țoiu a afirmat că politicienii care participă la evenimente organizate de Ambasada Rusiei la București sau călătoresc în Rusia „nu reprezintă statul român”, susținând că nivelul de reprezentare arată că Moscova „nu mai are capacitatea de a aduce la aceeași masă mulți lideri din lume”. Ministrul a mai spus că statele europene mențin relații diplomatice cu Rusia, chiar dacă dialogul politic este limitat, invocând și obligația României de a rămâne prezentă instituțional, inclusiv în contextul unei comunități de români aflate în Federația Rusă. Intervenția a fost făcută la „Interviurile Adevărul”, într-o ediție separată a formatului. [...]
Încrederea ridicată a IMM-urilor în reziliența cibernetică riscă să mascheze lacune de înțelegere și prioritizare a amenințărilor , arată datele citate de Economica din Eset SMB Cyber Readiness Index 2026 , un sondaj realizat pe 4.400 de companii din 13 țări. Miza este una operațională: dacă firmele își supraestimează capacitatea de apărare, pot investi greșit și pot rămâne expuse la atacuri frecvente, precum phishingul și ransomware. Studiul indică un nivel ridicat de încredere în capacitatea de a preveni atacurile și de a gestiona incidentele, deși, în paralel, multe IMM-uri ar avea o înțelegere limitată a securității cibernetice, inclusiv a soluțiilor folosite și a impactului inteligenței artificiale asupra amenințărilor. Ce spun cifrele despre încredere și ce o influențează În privința prevenirii atacurilor informatice, 18% dintre respondenți afirmă că măsurile lor de securitate pot preveni atacurile, în timp ce 7% spun că nu au încredere sau au foarte puțină încredere în această capacitate. Un factor asociat cu un nivel mai mare de încredere este asigurarea cibernetică (poliță care poate impune controale specifice de securitate). Organizațiile care dețin o astfel de asigurare raportează cel mai ridicat nivel de încredere în reziliența cibernetică (37% dintre respondenți), iar aproape 88% dintre acestea se declară „foarte” sau „oarecum” încrezătoare în capacitatea de a face față incidentelor. De asemenea, companiile care s-au confruntat cu mai multe incidente de securitate (14% dintre respondenți) manifestă, paradoxal, un nivel ridicat de încredere: 81% dintre ele spun că sunt „foarte” sau „oarecum” încrezătoare că pot gestiona astfel de situații. AI: teamă mare, dar risc de focalizare greșită Cercetarea notează că, deși IMM-urile sunt cel mai îngrijorate de malware-ul bazat pe inteligență artificială, rolul principal al AI ar fi, în practică, reducerea „barierei de intrare” pentru infractorii cibernetici, care pot lansa mai ușor atacuri sofisticate. Expertul Eset Roman Cuprik avertizează că această preocupare poate avea „două tăișuri”: crește conștientizarea importanței securității, dar poate împinge companiile să-și concentreze atenția pe amenințări „mult mai puțin răspândite decât cred”. „Deşi IMM-urile sunt cel mai îngrijorate de malware-ul bazat pe inteligenţă artificială, în realitate, AI are, în principal, rolul de a reduce bariera de intrare pentru infractorii cibernetici în lansarea unor atacuri sofisticate.” Amenințările care rămân dominante: phishing și ransomware Potrivit datelor de telemetrie ale producătorului de soluții antivirus, phishingul rămâne cea mai răspândită amenințare, folosită pentru a ocoli mecanismele de apărare, a sustrage informații sau a distribui malware. Ransomware (atacuri care blochează sau criptează datele pentru a cere răscumpărare) vizează tot mai des IMM-urile, pe fondul accesibilității unor instrumente tot mai sofisticate. O analiză a site-urilor de publicare a datelor furate indică o creștere anuală de 50% a atacurilor ransomware, iar telemetria arată o majorare de 13% a detecțiilor între prima și a doua jumătate a anului 2025. Ce urmează: ghiduri și controale concrete, nu doar „încredere” Concluzia operațională a materialului este că IMM-urile investesc mai mult și folosesc soluții avansate, dar nu le înțeleg întotdeauna funcționarea și limitele, ceea ce poate reduce eficiența reală a protecției. În acest context, specialiștii recomandă urmarea ghidurilor publicate de instituții de încredere, precum Cybersecurity and Infrastructure Security Agency (CISA). [...]
România riscă să-și blocheze digitalizarea fără salarii competitive pentru specialiștii în securitate cibernetică , avertizează ministrul interimar al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, într-o declarație preluată de Economedia . În lipsa unei politici unitare și a unor echipe bine plătite, instituțiile publice rămân vulnerabile, iar incidentele recente arată că „digitalizarea merge” mai repede decât capacitatea statului de a o apăra. Digitalizare fragmentată, securitate neuniformă Darău spune că una dintre problemele structurale este felul „în colțișorul lui” în care s-a făcut digitalizarea: fiecare instituție și-a construit propriile soluții, fără o abordare unitară pentru securitatea cibernetică. În acest context, riscurile sunt tratate inegal, iar multe instituții publice „nu sunt conștiente” de expunerea lor. „Digitalizarea merge și va merge întotdeauna ceva mai repede decât securitatea cibernetică. Primul lucru este să fim conștienți de riscuri. Din păcate, foarte multe instituții publice nu sunt conștiente de aceste riscuri.” Lecția incidentelor: reacție rapidă, pregătire insuficientă Ministrul a făcut trimitere la problemele informatice de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), unde, potrivit lui, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) intervine „foarte rapid” după notificare și lucrează împreună cu echipa ANCPI pentru restaurarea serviciilor și repunerea sistemelor „în producție” (adică în funcționare pentru utilizatori). În același timp, el afirmă că astfel de episoade scot la iveală „lipsuri în pregătirea pentru incidente de securitate”, amintind și de un incident anterior la ghișeul.ro. În material este menționată și poziția șefului DNSC, Dan Cîmpean, care a spus că atacul asupra infrastructurii IT a ANCPI „nu a fost unul complex” și „putea fi prevenit”. Miza economică: fără salarii atractive, statul pierde oamenii buni Punctul central al mesajului lui Darău este legat de resursa umană: instituțiile care securizează sistemele informatice au nevoie de mai mulți specialiști „bine pregătiți” și „bine plătiți”. El leagă direct această nevoie de discuțiile despre Legea salarizării unitare și avertizează că statul nu poate construi capacitate reală de securitate cibernetică dacă se bazează pe salarii de 5.000–7.000 de lei, deoarece specialiștii competenți vor pleca în sectorul privat. „Nu o să putem face cu niște funcționari plătiți cu 5.000, 6.000 sau 7.000 de lei, care oricând, dacă sunt buni, vor pleca în piață.” Ce urmează: prioritate pe termen lung, nu proiecte izolate Ministrul susține că România are nevoie de coordonare instituțională pentru transformarea digitală la nivelul întregului stat și că digitalizarea împreună cu securitatea cibernetică ar trebui să fie între „top 3–5 priorități” în următorii ani, indiferent de guverne. În lipsa unei abordări „serioase și planificate”, avertizează el, vor continua întreruperile de sisteme și coexistența dintre servicii online și birocrația clasică, concluzionând că „aproape că nu suntem digitalizați”. [...]
Germania își ridică oficial nivelul de amenințare, iar companiile pot vedea efecte în costuri și măsuri de securitate după ce ministrul german de Interne a anunțat că a revizuit evaluarea la „mare amenințare”, pe baza unor informații și indicii mai numeroase privind planuri de atac, potrivit Economica . Politicianul conservator a declarat pentru ediția de duminică a ziarului Die Welt că „informațiile sporite și imaginile obținute de serviciile speciale” l-au determinat să schimbe evaluarea anterioară. În noul cadru, „în Germania riscul unor atacuri trebuie așteptat oricând”, iar planurile de atac împotriva țării ar fi „clar recognoscibile”, conform declarațiilor citate. De ce contează pentru mediul economic și operațional Ridicarea nivelului de amenințare tinde să se traducă în practică prin măsuri de securitate mai stricte și o presiune suplimentară pe continuitatea operațiunilor, în special pentru infrastructuri și organizații cu expunere ridicată (transport, evenimente, spații comerciale, logistică, instituții). În material nu sunt detaliate măsuri concrete, însă semnalul oficial indică o intensificare a atenției autorităților și, implicit, un context mai exigent pentru managementul riscurilor. Ce invocă ministrul de Interne Potrivit aceleiași surse, ministrul își justifică evaluarea prin: un volum mai mare de informații, atât de la serviciile de informații germane, cât și de la aliați; „incidente mai concrete” soldate cu pagube; dezvoltarea unor rețele de agenți în Germania și în afara ei, care ar plănui acte de spionaj și sabotaj. Dobrindt mai spusese anterior că va crește nivelul de amenințare, anunț făcut la conferința miniștrilor de interne de acum o lună, conform articolului. [...]
Atacul cibernetic asupra ANCPI a blocat e-Terra și e-mailurile instituției , iar cazul ridică semne de întrebare despre gestionarea vulnerabilităților vechi și despre riscul de expunere a datelor, potrivit HotNews . Hackerul care revendică atacul spune că motivația a fost „exclusiv câștigul financiar” și susține că a exploatat o vulnerabilitate cunoscută încă din 2021. Acesta a discutat în format text cu Euronews România, printr-o aplicație de mesagerie securizată, și a afirmat că nu vinde datele „chiar oricui”. Blocaj operațional la nivelul serviciilor de cadastru ANCPI a transmis că, începând de marți, 14 iulie, „toate sistemele informatice gestionate” de instituție sunt nefuncționale, inclusiv adresele de e-mail și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra. Instituția descrie incidentul drept „cel mai grav” din istoria sa și estimează că e-Terra nu va putea fi repusă în funcțiune până la sfârșitul săptămânii. Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) a declarat vineri, într-un răspuns pentru HotNews, că specialiștii săi colaborează cu ANCPI pentru gestionarea incidentului și limitarea impactului asupra serviciilor. Ce spune atacatorul despre date și răscumpărare Atacatorul, cunoscut online ca „ ByteToBreach ”, despre care autoritățile române ar avea informații că este de origine algeriană, a transmis un mesaj de scuze pentru efectele produse: „Îmi pare rău pentru problemele pe care le-am cauzat pentru cetățeni și pentru echipa IT care lucrează acum din greu la ANCPI”. Întrebat dacă utilizatorii ar trebui să fie îngrijorați dacă datele au fost compromise, acesta a răspuns: „Nu vând aceste date chiar oricui”. Hackerul a negat și informația potrivit căreia ar fi cerut o răscumpărare de 10 milioane de euro, afirmând: „Oricărui om întreg la minte i-ar fi rușine să ceară un astfel de preț. Aceste lucruri se discută doar între părțile relevante”. Date scoase la vânzare și acuzații privind ștergerea din copii de rezervă Publicația de investigație Public Record a relatat că pe un site unde sunt tranzacționate scurgeri de date a apărut un anunț legat de ANCPI, iar autorul postării ar fi avertizat că a început să șteargă din back-upuri (copii de rezervă folosite pentru restaurarea datelor). În același mesaj, atacatorul susține că ar deține inclusiv o copie a serverelor GitLab cu cod sursă pentru sisteme precum Eterra și RENNS și menționează și o versiune a unui program de tip ransomware (software de șantaj care criptează datele). Separat, compania israeliană de securitate cibernetică Kela îl descrie pe autorul anunțului ca pe un infractor care comercializează date sensibile la nivel global, inclusiv din domenii precum bănci și guverne. O sursă „la curent cu incidentul” a declarat anterior pentru HotNews că autoritățile investighează o posibilă cerere de răscumpărare din partea unei grupări de hackeri, însă informația rămâne la nivel de verificare, conform sursei citate. [...]
O vulnerabilitate banală, precum expunerea unei parole, poate declanșa incidente cibernetice cu impact asupra funcționării instituțiilor , iar prevenția ține în mare măsură de disciplina operațională din IT, nu doar de „controlul” conducerii, a declarat vicepremierul interimar pentru reforma companiilor de stat, Oana Gheorghiu , potrivit Mediafax . Într-o intervenție la B1TV , Gheorghiu a spus că un conducător de instituție „nu poate să controleze fiecare lucru”, iar în cazul atacurilor cibernetice recente „e suficient ca un singur om să greșească”. Ea a invocat informații apărute „în spațiul public” potrivit cărora unele parole ar fi fost disponibile pe internet, ceea ce ar indica „o scăpare, o neglijență”. „Din ce am citit în spațiul public, unele parole erau pe internet. Asta este clar o scăpare, o neglijență. Dar nu mă pot pronunța până când nu se fac analizele și nu se vede exact care a fost vulnerabilitatea.” Ce înseamnă, practic, „scăparea” invocată Vicepremierul a legat riscul de elemente de igienă cibernetică (măsuri de bază), precum gestionarea parolelor și aplicarea actualizărilor, subliniind că nu poți verifica „în fiecare minut” ce face persoana responsabilă de o platformă. „Nu știi dacă el a pus undeva pe net parola, dacă el nu și-a făcut actualizările.” În același timp, Gheorghiu a afirmat că instituțiile „își fac treaba” sau „cel puțin la nivelul acesta de securitate cibernetică măsurile au fost luate”, dar că vulnerabilitățile pot apărea tocmai din erori individuale. Ce urmează: accent pe actualizări și controlul parolelor Gheorghiu a spus că „două incidente” recente ar trebui tratate ca o lecție, astfel încât situații similare să nu se repete, prin atenționarea departamentelor IT din instituțiile publice asupra unor obligații operaționale: actualizări la timp și prudență în stabilirea și păstrarea parolelor. „Ar trebui să folosim aceste două incidente (...) ca o lecție (...) și să atragem atenția departamentelor de IT (...) că trebuie să facă aceste actualizări și să aibă grijă ce fac cu parolele, ce parole pun.” Declarațiile vin în contextul discuțiilor publice despre atacuri cibernetice recente; vicepremierul a precizat însă că nu poate indica exact vulnerabilitatea până la finalizarea analizelor. [...]
