Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Orange spune că nu a fost informată despre proiectul SAFE de 196 milioane euro și susține că a aflat din spațiul public despre contractul pentru o platformă de inteligență artificială (LLM) în securitate cibernetică, potrivit HotNews. Miza economică și de reglementare este modul în care o achiziție publică majoră, cu SRI beneficiar și Digi furnizor, a ajuns să fie comunicată și derulată fără ca alți jucători mari din telecom să indice că au avut vizibilitate sau posibilitatea de a evalua o participare competitivă.
Guvernul Bolojan a anunțat că un contract de 196 de milioane de euro (aprox. 980 milioane lei) din pachetul SAFE a fost atribuit către Digi România SA, având ca obiect „Dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică”. Întrebată dacă SRI este beneficiarul (informație care nu apărea în comunicarea inițială a Palatului Victoria), partea guvernamentală a confirmat că SRI este beneficiarul, iar Digi este furnizorul, precizând totodată că procedura de achiziție a fost organizată de SRI și că Guvernul „nu a avut niciun amestec” în procedură.
Întrebată de HotNews dacă a fost căutată de SRI în legătură cu platforma și dacă ar fi putut participa la un proces competitiv, Orange a transmis că nu a avut informații despre proiect.
„Orange Romania nu a avut informații despre acest proiect, despre care am aflat din spațiul public, odată cu apariția informațiilor în mass-media.”
Compania a adăugat că nu poate evalua dacă o astfel de platformă ar corespunde capabilităților sale, invocând lipsa detaliilor tehnice și a specificațiilor proiectului.
În același răspuns, Orange a indicat că furnizează de peste 10 ani soluții de securitate cibernetică pentru clienți din România (trimițând la pagina sa de soluții) și că în 2025 a lansat o companie specializată în servicii de securitate cibernetică, SCUT. Orange a mai afirmat că Orange România și SCUT beneficiază de suportul Orange Cyberdefense, pe care o descrie drept „lider european” în domeniu, cu peste 3.000 de experți și acreditări/certificări internaționale.
În context, HotNews reamintește că statul român deține 20% din Orange România (detalii în materialul HotNews).
Până la publicarea articolului, Vodafone nu răspunsese întrebărilor redacției, iar SRI nu oferise un răspuns direct la întrebările HotNews. Ulterior, SRI a emis un comunicat de presă (redat de HotNews) în care a susținut că platforma „răspunde unei nevoi reale” de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică și că realizarea proiectului în România ar contribui la dezvoltarea competențelor tehnologice locale.
Digi a comunicat, la rândul său, că proiectul vizează dezvoltarea unui centru de date și a unei platforme integrate pentru evaluarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM) specializate în securitate cibernetică, potrivit informațiilor citate de HotNews (și reluate de StartupCafe, link în sursa HotNews).
Recomandate
SRI susține că selecția Digi pentru contractul SAFE de 196 milioane euro nu a fost făcută de Serviciu, ci în grupul interinstituțional coordonată de Cancelaria premierului , potrivit HotNews . Poziția oficială contrazice explicațiile transmise anterior de Guvern, care indicau SRI drept autoritate care a propus platforma și a stabilit modul de achiziție. Miza este una de guvernanță și responsabilitate instituțională într-un proiect de securitate cibernetică finanțat prin SAFE, în condițiile în care două instituții publice oferă versiuni diferite despre „identificarea și selecția” furnizorului pentru un contract de până la 196 milioane euro (aprox. 980 milioane lei). Cine a selectat furnizorul, potrivit SRI Într-un comunicat publicat joi, SRI afirmă că întregul program SAFE se derulează sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului, iar selecția furnizorilor se face în cadrul unui grup de lucru interinstituțional coordonat de șeful Cancelariei premierului. „Identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului”, afirmă SRI. Serviciul mai precizează că lista furnizorilor selectați este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) . Ce spune SRI despre proiect și implementare SRI susține că decizia a fost luată cu respectarea legislației aplicabile programului SAFE și a regulilor din achiziții publice și argumentează utilitatea proiectului prin nevoia de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică, într-un context de amenințări în creștere. „Platforma vizată răspunde unei nevoi reale și asumate de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică (...) iar realizarea integrală a proiectului pe teritoriul României contribuie la dezvoltarea competențelor tehnologice autohtone”, arată SRI. Implementarea ar urma să fie etapizată pe patru ani, iar proiectul vizează automatizarea unor procese de analiză și investigare a incidentelor de securitate cibernetică, cu efect asupra protecției infrastructurilor critice și a instituțiilor publice, precum și asupra dezvoltării unor capabilități naționale în inteligență artificială și securitate cibernetică. Context: explicațiile Guvernului și reacția Digi Cu o zi înainte, Mihai Jurca, șeful cabinetului premierului Ilie Bolojan și coordonator SAFE, declarase că „SRI a propus platforma” și că modul de selectare este atributul autorității contractante, indicată ca fiind SRI, conform relatării HotNews. Separat, Digi România a transmis miercuri că a semnat cu SRI un acord-cadru „cu o valoare totală de până la 196 milioane euro” pentru dezvoltarea unui centru de date și a unor platforme integrate de evaluare a modelelor de inteligență artificială de tip LLM (modele lingvistice mari), specializate în securitate cibernetică, derulat prin SAFE/Readiness 2030. Compania a mai precizat că acordul include componente hardware și software și se derulează în etape pe patru ani. De ce contează Contradicția publică dintre SRI și Cancelaria premierului mută discuția din zona tehnică în cea de responsabilitate administrativă: cine a decis, în fapt, selecția furnizorului într-un proiect de aproape 1 miliard lei și ce mecanisme de control (inclusiv aprobarea CSAT) se aplică în programul SAFE, care folosește finanțare pe termen foarte lung pentru investiții cu utilizare militară sau duală. [...]
SRI spune că selecția furnizorului pentru platforma de securitate cibernetică de 196 milioane euro a fost aprobată de CSAT , iar instituția are rol de autoritate contractantă și beneficiar al proiectului, potrivit Profit . Precizările vizează o „platformă integrată de tip LLM” (model lingvistic de mari dimensiuni, folosit în aplicații de analiză și asistență) destinată securității cibernetice, pentru care SRI indică existența unui contract în valoare de 196.000.000 de euro, finanțat prin programul SAFE și încheiat cu Digi România SA. Ce spune SRI despre procedura de selecție SRI arată că identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se face în cadrul unui Grup de lucru interinstituțional, coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, „conform unei proceduri unitare”. Lista furnizorilor selectați ar fi fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) . Instituția mai afirmă că decizia privind operatorul economic contractat a fost adoptată „cu respectarea integrală a legislației aplicabile programului SAFE”. Miza operațională invocată: capacități naționale și implementare în România În justificarea proiectului, SRI susține că platforma „răspunde unei nevoi reale și asumate” de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică, pe fondul creșterii amenințărilor. Totodată, SRI afirmă că realizarea integrală a proiectului pe teritoriul României ar contribui la dezvoltarea competențelor tehnologice autohtone. [...]
Let’s Encrypt pregătește trecerea la certificate „post-cuantice” cu trafic mai mic, printr-un plan bazat pe arbori Merkle , pentru a limita încetinirile și erorile de conectare care ar putea apărea când semnăturile criptografice actuale vor deveni nesigure în fața calculatoarelor cuantice, potrivit IT Home . Let’s Encrypt, autoritate de certificare non-profit operată de Internet Security Research Group (ISRG) , este descrisă ca fiind cea mai mare din lume, cu servicii folosite de peste 300 de milioane de site-uri. Miza anunțului este una operațională: migrarea Web-ului la semnături „rezistente la cuantic” (post-cuantice) riscă să crească semnificativ dimensiunea certificatelor și a lanțurilor de certificate, ceea ce poate afecta performanța conexiunilor HTTPS. De ce contează: certificatele post-cuantice pot „umfla” handshake-ul TLS În sistemele curente, bazate pe RSA și ECDSA, un handshake TLS are de regulă câteva sute de bytes până la 2 KB. Dacă se trece la algoritmi post-cuantici precum ML-DSA-44 (menționat în material), dimensiunea poate depăși în cel mai rău caz 10 KB, ceea ce înseamnă: conexiuni mai lente la încărcarea paginilor; probabilitate mai mare de eșec la conectare, pe lanțuri de certificate mai mari. Let’s Encrypt argumentează că tranziția trebuie pregătită din timp, pentru ca standardele, software-ul și infrastructura să nu încetinească migrarea atunci când presiunea de securitate va deveni reală. Ce propune Let’s Encrypt: „ Merkle Tree Certificates ” Planul anunțat vizează Merkle Tree Certificates (certificate pe bază de arbore Merkle), o abordare în care mai multe certificate sunt „împachetate” într-un set acoperit de o singură semnătură. În loc ca un client să verifice semnătura completă pentru fiecare certificat, acesta verifică faptul că certificatul relevant este inclus în arbore (adică în setul semnat), reducând volumul de date transmis și verificat. Conform comparației prezentate de Let’s Encrypt, această schemă ar putea reduce traficul la aproximativ o zecime față de o soluție „tradițională” cu certificate post-cuantice. Calendar: test în 2026, producție în 2027 Instituția intenționează să lanseze un mediu de testare pentru emiterea acestor certificate în a doua jumătate a lui 2026, iar pentru 2027 își propune să fie pregătită pentru implementarea în producție. Materialul nu oferă detalii despre condițiile de adoptare de către browsere sau despre pașii concreți de standardizare, dincolo de acest calendar orientativ. [...]
NVIDIA mută securitatea „zero trust” în stocare pentru AI agențial, cu politici aplicate direct în cip , mizând pe detecție la rulare „de până la 1.000x” mai rapidă și pe aplicarea regulilor de acces la viteze de până la 800 Gb/s, potrivit NVIDIA News . Miza operațională este reducerea riscului ca agenții AI — care citesc, scriu și partajează date fără supraveghere umană directă — să devină o nouă suprafață de atac în companii, în special prin acces neautorizat la fișiere și „memorie de context”. Anunțul vizează NVIDIA Vera BlueField-4 STX , o extensie a arhitecturii accelerate de stocare a companiei, care aduce un „stack” (pachet) unificat de securitate NVIDIA DOCA și îl aplică „în siliciu” pe NVIDIA BlueField-4. Practic, interacțiunile dintre agenți, date și memoria de context pot fi inspectate și guvernate „inline” (pe flux), în calea de date a infrastructurii AI, cu obiectivul de a impune politici continuu, fără a încetini operațiunile. „AI-ul agențial transformă datele întreprinderii într-un sistem viu, în timp real — iar acel sistem trebuie protejat acolo unde datele se mișcă, unde contextul este stocat și unde agenții acționează”, a declarat Jensen Huang , fondator și CEO al NVIDIA. Ce se schimbă în practică: securitate în stratul de stocare, nu doar la aplicație NVIDIA argumentează că, pe măsură ce companiile trec de la chatboți la agenți autonomi care „raționează, recuperează și acționează” pe date interne, stocarea devine un punct de control în timp real. În acest context, Vera BlueField-4 STX ar urma să reducă expunerile generate de accesul continuu la date și de partajarea automată de informații. Conform materialului, NVIDIA DOCA permite: detecție a amenințărilor la rulare „de până la 1.000x” mai rapidă decât soluțiile existente „agentless runtime” (fără agent instalat pe sistemele monitorizate); aplicarea politicilor de acces la rețea și fișiere la viteze de până la 800 Gb/s. Componentele DOCA anunțate pentru Vera BlueField-4 STX Capabilitățile de securitate menționate includ biblioteci și microservicii DOCA aduse în stratul de stocare pentru AI: NVIDIA DOCA Vault (microservicii): pentru a se asigura că doar sarcinile de lucru AI autorizate pot accesa fișierele potrivite, cu permisiunile potrivite. NVIDIA DOCA Argus : vizibilitate asupra comportamentului agenților și activității sarcinilor de lucru AI. NVIDIA DOCA Flow : izolare a traficului de rețea și protecția datelor sensibile în medii AI multi-tenant (cu mai mulți clienți/echipe pe aceeași infrastructură). NVIDIA susține că politicile pot fi aplicate direct în cip, în timp ce datele continuă să circule la „vitezele” cerute de infrastructurile de tip „AI factory”. Ecosistem: securitate, stocare și integratori Publicația listează parteneri care integrează soluții de securitate enterprise cu Vera BlueField-4 STX, între care Akamai, Armis (ServiceNow), Check Point, Cisco, CrowdStrike, EQTY, F5, Fortinet, Palo Alto Networks, TrendAI, Xage Security și Zscaler (fără a detalia nivelul sau calendarul fiecărei integrări). Pe zona de stocare și sisteme, sunt menționați furnizori precum Cloudian, DDN, Dell Technologies, Hitachi Vantara, HPE, IBM, MinIO, NetApp, Nutanix, VAST Data și WEKA, precum și producători (AIC, ASUS, Foxconn, Gigabyte, QCT, Supermicro, Wistron, Wiwynn). La nivel de implementare, NVIDIA indică și implicarea unor integratori globali precum Accenture, Deloitte și Worldwide Technology. Disponibilitate Platformele bazate pe STX sunt „așteptate” să fie disponibile de la parteneri în a doua jumătate a lui 2026, conform anunțului. Materialul nu oferă detalii despre prețuri, configurații sau condiții comerciale. [...]
Microsoft a retras discret o postare în care susținea că Windows 11 nu are nevoie de antivirus terț , după ce mesajul a stârnit controverse, potrivit IT之家 . Articolul, publicat în aprilie pe site-ul „Windows Learning Center”, nu mai este accesibil, iar vechiul URL redirecționează către pagina principală a platformei; compania nu a oferit, până acum, o explicație publică pentru eliminare. Postarea avea titlul „Cel mai bun antivirus din 2026: protecția încorporată în Windows de care ai nevoie” și argumenta că funcțiile incluse în Windows 11, în special Microsoft Defender , ar fi suficiente pentru „marea majoritate” a utilizatorilor, sugerând că instalarea unei soluții terțe nu este necesară în scenarii obișnuite. Ce spunea Microsoft că acoperă protecția integrată În materialul retras, Microsoft descria un set de componente de securitate incluse în Windows 11, între care: Microsoft Defender Antivirus; Microsoft Defender SmartScreen (filtrare pentru site-uri și descărcări suspecte); Smart App Control (control suplimentar asupra aplicațiilor); mecanisme native de protecție împotriva ransomware (atacuri de tip „criptare pentru răscumpărare”). Mesajul central era că, dacă utilizatorii păstrează protecțiile implicite activate, își actualizează regulat sistemul și sunt prudenți la descărcarea de software, Defender și SmartScreen pot acoperi o parte importantă din riscurile uzuale: fișiere malițioase, site-uri de tip phishing și instalatoare nesigure. Cronologia dispariției și lipsa unei explicații oficiale Conform aceleiași surse, organizația de testare AV-Comparatives a urmărit existența postării și indică faptul că textul a fost publicat inițial la 9 aprilie 2026 și era încă accesibil cel puțin la 11 mai. În schimb, arhivele Internet Archive arată că, până la 24 mai, articolul dispăruse de pe site. Microsoft nu a comunicat public motivul retragerii, deși eliminarea a venit după reacții critice din partea utilizatorilor. De ce contează pentru utilizatori și companii Din perspectivă operațională, mesajul inițial al Microsoft putea influența decizia de a păstra sau nu un antivirus terț pe stații de lucru, mai ales în rândul utilizatorilor obișnuiți. În același timp, compania recunoștea în text că nevoia de soluții suplimentare depinde de scenariul de utilizare și de funcții extra, menționând explicit situații precum: administrarea unitară a mai multor dispozitive într-un mediu de companie; utilizarea unui dispozitiv partajat în familie; servicii suplimentare precum monitorizarea identității sau control parental. Microsoft avertiza, totodată, că instalarea mai multor instrumente de securitate poate crește activitatea în fundal și complexitatea sistemului, cu potențial impact asupra performanței, recomandând alegerea „în funcție de nevoile reale”. [...]
Turcia își întărește inclusiv apărarea antidrone și supravegherea înaintea summitului NATO din 7-8 iulie de la Ankara, un set de măsuri cu impact operațional direct asupra securității (inclusiv pe componenta de protecție a infrastructurii și a spațiului aerian), potrivit Digi24 . Autoritățile invocă riscuri ridicate în regiune, pe fondul tensiunilor generate de războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului, chiar dacă este în vigoare un armistițiu din 8 aprilie. Ankara urmează să fie, în cele două zile ale reuniunii, o zonă de excludere aeriană, protejată de avioane F-16 și de sisteme de apărare antirachetă. În paralel, vor fi activate sisteme antiaeriene cu rază scurtă și medie de acțiune și vor fi instalate sisteme antidrone, în contextul în care autoritățile vor să protejeze peste 6.000 de participanți. Pentru dispozitivul de securitate, Turcia anunță desfășurarea a circa 40.000 de membri din personalul de securitate. Totodată, sunt planificate măsuri logistice care pot afecta funcționarea orașului: examenele de admitere la universități au fost reprogramate, iar autoritățile analizează dacă să acorde funcționarilor publici trei zile libere în perioada summitului, pentru a fluidiza traficul. În oraș ar urma să fie instalate și noi camere de supraveghere. Participanți și miza politică a reuniunii La summit sunt așteptați șefii de stat și de guvern din cele 32 de țări membre NATO, alături de secretarul general al Alianței, Mark Rutte , președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Președintele american Donald Trump va participa la reuniune, lucru confirmat de secretarul de stat Marco Rubio, care a susținut că NATO are nevoie de o „reformă profundă”. Rubio a descris summitul drept cel mai important din istoria organizației, pe fondul unor „chestiuni” ce trebuie „clarificate și soluționate”. Context: bugetele de apărare și „ apărarea cibernetică ” În material este menționat și faptul că, la summitul precedent de la Haga, Trump a obținut (cu excepția Spaniei) angajamentul aliaților de a crește bugetele apărării până la 5% din PIB, etapizat până în 2035, împărțit în 3,5% cheltuieli strict militare și 1,5% pentru investiții conexe, inclusiv în infrastructură critică, industria de apărare și apărarea cibernetică. Potrivit lui Mark Rutte, la Ankara ar urma să fie evaluat modul în care statele membre intenționează să atingă acest obiectiv, prin prezentarea unei „traiectorii credibile”. [...]
