Știri
Știri din categoria Tehnologie
SpaceX a executat două lansări Starlink la 19 ore distanță, consolidând ritmul operațional al flotei reutilizabile Falcon 9, potrivit Space. În aceeași zi, compania a lansat dimineața din Florida și seara (ora locală) din California, iar ambele misiuni au fost raportate ca reușite.
Prima lansare a avut loc înainte de răsărit de la Cape Canaveral Space Force Station (Florida), iar a doua după apus de la Vandenberg (California). La aproximativ o oră după fiecare decolare, treapta a doua a rachetei Falcon 9 a eliberat încărcătura, sateliții fiind trimiși pe traiectoria de intrare în constelația Starlink de pe orbită joasă (LEO).
Un element-cheie al „dublei” a fost recuperarea ambelor trepte întâi, pentru reutilizare ulterioară. Boosterul B1080 și-a încheiat al 26-lea zbor prin aterizarea pe nava-dronă „Just Read the Instructions”, aflată în Oceanul Atlantic, iar boosterul B1082 a aterizat pe „Of Course I Still Love You”, poziționată în Oceanul Pacific, ajungând la un total de 21 de zboruri.
Succesiunea a două lansări în mai puțin de o zi, de pe două coaste, indică o capacitate de execuție care se sprijină pe:
După aceste două misiuni, rețeaua Starlink a depășit 10.200 de sateliți, conform trackerului Jonathan McDowell, citat de publicație. Totodată, lansarea de la Vandenberg a fost a 46-a a SpaceX din acest an și a 629-a misiune Falcon 9 de la debutul din 2010, mai notează aceeași sursă.
Recomandate
NASA a semnat cu SpaceX un contract de 175,7 milioane de dolari (aprox. 790 milioane lei) pentru lansarea roverului european Rosalind Franklin spre Marte, deși propunerea de buget a Casei Albe pentru anul fiscal 2027 nu alocă bani proiectului , potrivit IT Home . Acordul pune în mișcare, operațional, o misiune care rămâne însă vulnerabilă politic, în funcție de negocierile bugetare de la Washington. Contractul a fost semnat pe 16 aprilie 2026 și prevede ca SpaceX să folosească racheta Falcon Heavy pentru a lansa roverul Agenției Spațiale Europene (ESA) cel mai devreme la finalul lui 2028, de la Centrul Spațial Kennedy din Florida. Pentru SpaceX, ar fi prima lansare a unui „încărcături utile” (payload) către Marte. De ce SpaceX a devenit opțiunea „practică”: restricții și cerințe tehnice Publicația notează, citând SpaceNews, că NASA susține misiunea prin programul ROSA („Rosalind Franklin Support and Augmentation”), furnizând componente critice pentru faza de coborâre și aterizare și pentru funcționarea roverului pe Marte, inclusiv: motoare de frânare pentru secvența de intrare–coborâre–aterizare; dispozitive de încălzire cu izotopi radioactivi (care folosesc căldura degajată de dezintegrarea plutoniului) pentru menținerea temperaturii; echipamente electronice suplimentare; un spectrometru de masă. Tocmai aceste dispozitive de încălzire, încadrate la tehnologie sensibilă, declanșează o constrângere de reglementare: SUA aplică controale la export pentru tehnologia cu izotopi radioactivi, ceea ce înseamnă că încărcăturile care includ astfel de echipamente trebuie lansate cu o rachetă americană. În consecință, opțiunile se reduc la SpaceX și United Launch Alliance, iar oferta Falcon Heavy a făcut din SpaceX varianta „fezabilă”, potrivit sursei. Misiune salvată în 2024, dar fără bani în propunerea de buget pentru 2027 Roverul Rosalind Franklin este finalizat de mai mulți ani și a rămas „în conservare” în Europa. Inițial, lansarea era planificată pentru 2022 într-o cooperare cu Rusia, însă războiul din Ucraina a dus la încetarea colaborării, iar proiectul a rămas fără rachetă și fără soluția de aterizare. NASA și ESA au ajuns la un acord în 2024 pentru relansarea misiunii. Roverul este proiectat să foreze până la doi metri sub suprafața marțiană, pentru a căuta indicii ale unei vieți antice — un obiectiv științific pe care, potrivit materialului, nu l-a urmărit până acum nicio altă misiune. În paralel, apare tensiunea bugetară: propunerea Casei Albe pentru bugetul pe anul fiscal 2027 nu prevede finanțare pentru ROSA, iar documentul de detaliere a programelor transmis Congresului la 3 aprilie nu menționează deloc această misiune, conform IT Home. Cu alte cuvinte, contractul de lansare avansează, dar finanțarea programului care „completează” misiunea rămâne incertă. Context: Falcon Heavy și semnalul pentru SpaceX Falcon Heavy a zburat prima dată în februarie 2018 și a avut până acum 11 lansări, mai notează sursa. Ultima misiune a fost în octombrie 2024, când a trimis sonda NASA Europa Clipper spre Jupiter. Racheta, cu trei boostere derivate din prima treaptă a Falcon 9, oferă capacitatea necesară pentru misiuni de explorare în spațiul îndepărtat, peste ce poate livra o singură Falcon 9. IT Home mai menționează că momentul semnării contractului este cu atât mai relevant cu cât SpaceX ar fi depus confidențial documente pentru listare la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC) și ar plănui să înceapă „roadshow”-ul pentru IPO în săptămâna de 8 iunie. Publicația califică această listare drept potențial cea mai mare ofertă publică inițială din istorie, fără a oferi o valoare. Pentru misiunea către Marte, următorul punct de urmărit rămâne decizia finală de buget în Congres: fără finanțare pentru ROSA, contractul de lansare nu garantează, de unul singur, că proiectul va ajunge efectiv la execuție. [...]
O scurgere indică prețuri de la 799,99 dolari (aprox. 3.700 lei) și vânzări din 21 mai pentru noua gamă Motorola Razr 2026 , ceea ce conturează mai devreme poziționarea comercială a pliabilelor companiei într-un segment unde diferențele de preț și dotări cântăresc decisiv. Informațiile apar într-un material publicat de Gizmochina , care citează detalii atribuite lui Billbil-kun de pe Dealabs. Potrivit scurgerii, în SUA, seria ar porni de la 799,99 dolari (aprox. 3.700 lei) pentru Razr 2026 (menționat și ca Razr 70 în unele regiuni), 1.099,99 dolari (aprox. 5.100 lei) pentru Razr+ 2026, 1.499,99 dolari (aprox. 7.000 lei) pentru Razr Ultra 2026 și 1.899,99 dolari (aprox. 8.800 lei) pentru Razr Fold 2026. Calendarul indicat: debutul vânzărilor pe 21 mai 2026. Ce sugerează scurgerea despre strategia de produs și preț Diferențierea între modele pare să se sprijine pe combinația dintre chipset, ecran și stocare, adică exact zonele care justifică, de regulă, salturile de preț în zona pliabilelor. Razr 70 / Razr 2026 ar urma să vină cu MediaTek Dimensity 7450X (până la 2,60 GHz), baterie de 4.800 mAh, memorie LPDDR5X și stocare UFS 3.1 (standard de stocare mai lent decât UFS 4.0, dar încă uzual în zona mid-high). Razr+ 2026 (orientat spre piața din SUA) ar trece pe Snapdragon 8 Gen 3 (până la 3 GHz), cu stocare UFS 4.0 și LPDDR5X, plus o rată de reîmprospătare a ecranului intern de 165 Hz. Specificații cheie: ecrane, camere, baterii La nivel de ecran intern, ambele modele menționate în detaliu ar păstra diagonala de 6,9 inci, dar cu rate de reîmprospătare diferite: 120 Hz pentru Razr 70 și 165 Hz pentru Razr+ 2026. Pe foto, Razr 70 ar avea două camere de 50 MP pe spate (principală și ultra-wide) și o cameră frontală de 32 MP. La autonomie și încărcare, Razr+ 2026 ar fi listat cu baterie de 4.500 mAh, încărcare pe fir de până la 45 W și încărcare wireless de 15 W. Dotări comune și software Ambele telefoane ar urma să includă USB-C, Wi‑Fi 7, Bluetooth, NFC, eSIM (alături de SIM fizic), certificare IP48 și Android 16 „din cutie”. Ca dimensiuni, când sunt pliate ar avea aproximativ 73,99 × 88 mm, iar greutatea ar fi în jur de 188–189 grame. Informațiile nu sunt confirmate oficial de Motorola; ele descriu un scenariu probabil de poziționare și lansare, dar pot suferi modificări până la anunțul companiei. [...]
Livrările de panouri AMOLED pentru smartphone-uri ar urma să scadă cu 7% în 2026, la 778 milioane de unități , pe fondul presiunilor de cost și al unui context macroeconomic mai dificil, potrivit unei prognoze citate de IT Home . Estimarea vine de la firma de analiză Omdia și indică o frânare care poate afecta lanțul de aprovizionare și strategiile de produs ale producătorilor de telefoane. În detaliu, Omdia anticipează că segmentul de OLED rigid (rigid OLED) va coborî la 127 milioane de unități în 2026, în scădere cu 17% față de 2025, ceea ce ar însemna al doilea an consecutiv de declin. Pentru OLED flexibil (flexible OLED), prognoza este de 651 milioane de unități, minus 5% față de 2025, iar Omdia notează că ar fi prima scădere din ultimii șapte ani pentru această subcategorie. De ce contează: presiunea costurilor poate schimba raportul de forțe în piață Omdia susține că scumpirea continuă a componentelor ar putea favoriza Apple în extinderea cotei de piață, în timp ce brandurile chineze de smartphone-uri ar urma să se confrunte cu un mediu competitiv mai dur. În paralel, factori macroeconomici mai largi — inclusiv tensiuni geopolitice și presiuni asupra economiei globale — ar continua să apese asupra pieței de smartphone-uri. Prognoza Omdia a fost publicată într-un material separat al companiei, „AMOLED smartphone display shipments expected to decline sharply in 2026”, disponibil aici: Omdia . [...]
Creșterea cu 15,6% a costului componentelor pentru iPhone 17e față de iPhone 16e indică o presiune în lanțul de aprovizionare care poate influența marjele Apple și strategia de preț pentru acest model, potrivit IT Home , care citează o analiză a firmei de cercetare Counterpoint . Counterpoint arată, într-o defalcare a „bill of materials” (BoM – costul total al componentelor fizice dintr-un produs), că iPhone 17e are un BoM mai mare cu 15,6% decât iPhone 16e. Principalul factor menționat este scumpirea semnificativă a memoriei de stocare, care ajunge să aibă o pondere mai mare în costul total al componentelor. În același timp, analiza notează că iPhone 17e și iPhone 16e folosesc același panou de afișaj, iar pe această componentă costul ar fi în scădere. Ce se schimbă la iPhone 17e și de ce contează în costuri Pe baza informațiilor anterioare publicate de IT Home, iPhone 17e ar veni cu câteva actualizări față de 16e, care pot contribui la structura de cost: procesorul de aplicații Apple A19 (noua generație); modemul C1X; un nou colorit; suport pentru MagSafe; capacitate de pornire de 256 GB. Pentru piața din China, publicația menționează un preț de pornire de 4.499 yuani. Materialul nu oferă detalii despre prețuri pe alte piețe și nici despre modul în care creșterea BoM se reflectă direct în prețul final sau în marje. [...]
Samsung pregătește Galaxy Buds Able cu design „deschis” pe bază de conducție osoasă , o schimbare care ar putea ținti utilizatorii ce vor să audă muzică fără să-și izoleze complet auzul în trafic sau la birou, potrivit IT之家 . Informația provine dintr-o analiză publicată de publicația de tehnologie sammyguru, care spune că a găsit urme ale produsului în firmware-ul One UI. Conform acestor date, Galaxy Buds Able ar urma să folosească un design tip clips pentru ureche și tehnologie de conducție osoasă. Ce se schimbă la nivel de utilizare: fără izolare completă a auzului Spre deosebire de căștile intraauriculare clasice, Galaxy Buds Able ar „rupe” designul tradițional, folosind o structură de tip clemă/ureche (ear-clip), fixată printr-o formă rotunjită pe partea interioară. Pe una dintre laturi ar exista și un orificiu care pare să fie pentru microfon, notează materialul. La nivel tehnic, sursa susține că modelul ar renunța la difuzorul clasic (driver) și ar trece la conducție osoasă: sunetul nu se transmite prin aer, ci prin vibrații care ajung la urechea internă prin oasele feței, ocolind timpanul. Implicația practică a acestui tip de construcție este un mod de ascultare „deschis”, în care utilizatorul poate percepe mai bine sunetele din jur. Poziționare: navetă, sport, lucru îndelungat În forma descrisă, produsul ar fi potrivit pentru scenarii în care conștientizarea mediului contează: navetă, activități în aer liber și lucru pe durate mai lungi, tocmai pentru că nu izolează complet sunetele ambientale, potrivit informațiilor din firmware. Indiciu de portofoliu: altă serie de model decât Galaxy Buds IT之家 amintește că Galaxy Buds Able ar folosi o schemă de denumire diferită față de seria Galaxy Buds (care are indicativ „SM-R”), urmând să intre într-o serie „SM-U”. Detaliile despre lansare, preț sau specificații complete nu apar în informațiile citate și nu sunt confirmate oficial. [...]
Meta testează monetizarea directă a WhatsApp printr-un abonament de 2,49 euro (aprox. 12 lei) pe lună , într-un demers de diversificare a veniturilor dincolo de publicitate, potrivit The Next Web . Inițiativa vine în contextul în care compania își extinde „nivelurile premium” în mai multe aplicații și, în paralel, își crește masiv cheltuielile de capital pentru infrastructura de inteligență artificială. WhatsApp a început să testeze un abonament pentru consumatori, numit WhatsApp Plus, disponibil la circa 2,49 euro pe lună în Europa. Testul urmează lansării Instagram Plus, introdus pe 30 martie în Mexic, Japonia și Filipine. Împreună, cele două produse reprezintă prima încercare a Meta de a rula simultan abonamente plătite pentru utilizatori obișnuiți în zona de mesagerie și social media. Ce primești în WhatsApp Plus și cât de „premium” este, de fapt Pachetul WhatsApp Plus este descris ca unul preponderent cosmetic, fără schimbări ale funcțiilor de bază. Include: 18 teme noi pentru chat; 14 pictograme alternative ale aplicației; 10 tonuri de apel exclusive; pachete de stickere animate; posibilitatea de a fixa până la 20 de conversații (față de trei în varianta gratuită). Mesajele, apelurile audio-video și criptarea end-to-end (cap la cap) rămân gratuite. În forma actuală, nu sunt incluse beneficii precum spațiu suplimentar de stocare, acces la un asistent AI sau alte îmbunătățiri funcționale, în afara extinderii numărului de chat-uri fixate și a opțiunilor de organizare. Un purtător de cuvânt Meta a declarat pentru TechCrunch că WhatsApp Plus este „conceput pentru utilizatorii care vor mai multe modalități de a-și organiza și personaliza experiența” și că testul începe la scară mică pentru a colecta feedback. Din punct de vedere operațional, abonamentul este disponibil doar pentru o mică parte dintre cei 3,3 miliarde de utilizatori activi lunar ai WhatsApp, limitat la Android beta (versiunea 2.26.15.11) în anumite piețe; suportul pentru iOS este planificat ulterior. De ce contează: Meta caută venituri noi, dar miza reală e infrastructura pentru AI Meta obține în continuare peste 95% din venituri din publicitate, iar veniturile totale au ajuns la 201 miliarde de dolari (aprox. 930 miliarde lei) în 2025. În același timp, compania estimează cheltuieli de capital de 115–135 miliarde de dolari (aprox. 535–628 miliarde lei) în acest an pentru infrastructura AI. Publicația notează că abonamentele pentru consumatori nu pot acoperi singure acest efort investițional: chiar și la o rată de conversie de 1% din baza WhatsApp, veniturile anuale ar fi de ordinul a circa 1 miliard de dolari la prețul european, respectiv sub 325 milioane de dolari la prețul din Pakistan (conform calculelor din articol). Cu toate acestea, abonamentele ar reduce dependența Meta de un model aproape exclusiv publicitar, într-un moment în care interfețele bazate pe AI ar putea diminua timpul petrecut de utilizatori în fluxuri unde sunt afișate reclame. Separat, WhatsApp are deja un motor de venituri din zona de business: serviciul plătit de mesagerie pentru companii a depășit o rată anualizată de 2 miliarde de dolari în T4 2025, cu o creștere de 54% de la an la an. WhatsApp Plus ar fi, astfel, un flux suplimentar, orientat către personalizare pentru consumatori. Dimensiunea de reglementare în UE: ocolirea „pay or consent” În Europa, strategia de abonamente a Meta se desfășoară sub presiune de reglementare. Comisia Europeană a concluzionat în iulie 2024 că modelul „plătești sau consimți” (9,99 euro pe lună sau acceptarea publicității comportamentale) a încălcat Digital Markets Act (DMA) , obligând compania să ofere și o variantă gratuită cu publicitate mai puțin personalizată. WhatsApp Plus evită această zonă sensibilă prin faptul că nu promite „fără reclame” (WhatsApp nu are publicitate în interfața de mesagerie), ci vinde opțiuni de personalizare peste un produs care este deja fără reclame în zona de chat. Distincția este relevantă din perspectivă legală: nu condiționează confidențialitatea de plată, ci oferă un pachet opțional de cosmetizare. Ce urmează: abonamentele ca „schelă” pentru funcții AI Articolul indică faptul că Meta ar putea extinde în timp aceste abonamente către beneficii mai funcționale, inclusiv capabilități AI. În acest context, este menționată achiziția startup-ului Manus (decembrie 2025) pentru aproximativ 2 miliarde de dolari (aprox. 9,3 miliarde lei) și integrarea tehnologiei sale în aplicațiile Meta. În forma actuală, testul WhatsApp Plus rămâne unul modest: compania verifică infrastructura de abonare, sensibilitatea la preț în piețe diferite și disponibilitatea utilizatorilor de a plăti pentru beneficii care nu schimbă fundamental modul de utilizare al aplicației. [...]
