Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Parlamentul European susține înființarea Hubului European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, după ce Comisia pentru Bugete a adoptat un amendament care solicită operaționalizarea acestui centru în cadrul poziției instituției privind bugetul Uniunii Europene. Potrivit Mediafax, anunțul a fost făcut de europarlamentarul Victor Negrescu.
Acesta a precizat că amendamentul propus de el a fost aprobat de comisia parlamentară, iar Parlamentul European a inclus deja ideea hubului în rezoluțiile bugetare pentru anii 2026 și 2027, ceea ce ar putea accelera implementarea proiectului.
Potrivit explicațiilor oferite de europarlamentar, centrul ar avea rolul de a consolida securitatea în regiunea Mării Negre, printr-un sistem integrat de monitorizare și analiză a activităților maritime.
Hubul ar permite:
Inițiativa este considerată importantă în contextul tensiunilor de securitate din regiunea Mării Negre, mai ales după invazia Rusiei în Ucraina și intensificarea activităților militare în zonă.
Victor Negrescu a subliniat că găzduirea acestui hub ar putea aduce beneficii strategice și economice pentru România, inclusiv investiții și consolidarea rolului țării în arhitectura de securitate europeană.
Potrivit acestuia, o decizie finală privind operaționalizarea hubului ar putea fi anunțată în următoarele luni, iar implementarea ar putea începe rapid după adoptarea oficială a măsurilor.
Inițiativa este văzută drept o prioritate strategică pentru România, mai ales în contextul schimbărilor de securitate din regiunea Mării Negre și al interesului tot mai mare al Uniunii Europene pentru protejarea infrastructurii maritime și a rutelor comerciale.
Recomandate
Arestarea unei stagiare la cartierul general militar al NATO ridică presiunea pe controalele de securitate și accesul la informații sensibile , după ce o cetățeană canadiană de origine chineză a fost reținută în Belgia sub suspiciunea de „spionaj în beneficiul unei țări terțe”, potrivit HotNews . Femeia era stagiară la Comandamentul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), de lângă Mons, descris ca fiind cartierul general militar central al operațiunilor Alianței, responsabil de planificarea și desfășurarea acestora. Parchetul Federal Belgian a transmis că suspecta este vizată pentru „acte de spionaj în beneficiul unei țări terțe” și pentru „participare la o organizație criminală”. Autoritățile nu au oferit detalii despre natura exactă a faptelor sau despre țara în beneficiul căreia ar fi acționat. Cum a pornit cazul și cine investighează Conform comunicatului citat, suspecta a intrat în atenția serviciilor de securitate ale SHAPE, care au semnalat situația către Serviciul General de Informații și Securitate (SGRS) . Dosarul a fost preluat de parchet, care a încredințat ancheta poliției judiciare federale din Charleroi. Joi au avut loc percheziții la domiciliul suspectei și la locul de muncă, iar vineri judecătoarea de instrucție a emis un mandat de arestare pe numele acesteia. De ce contează operațional Cazul indică un risc direct pentru gestionarea accesului la informații în structuri militare multinaționale: chiar și pozițiile de stagiar pot implica prezența într-un mediu unde circulă date sensibile, iar semnalările interne ale serviciilor de securitate pot declanșa rapid investigații penale. În acest stadiu, autoritățile belgiene nu au comunicat ce tip de informații ar fi fost vizate și nici dacă ar exista alte persoane investigate. [...]
Deciziile recente de aplicare a DMA riscă să slăbească protecțiile de securitate și confidențialitate pentru milioane de europeni , avertizează Google într-o poziție publicată pe Google Blog , într-un moment în care UE își intensifică presiunea de reglementare asupra marilor platforme digitale. Miza, din perspectiva companiei, este că unele măsuri impuse în numele concurenței ar putea reduce „barierele de siguranță” care limitează accesul aplicațiilor la date și funcții sensibile, crescând riscul de abuzuri și expuneri neintenționate. Android: acces mai larg pentru aplicații externe, cu riscuri de securitate Google susține că o decizie care vizează Android ar putea afecta securitatea dispozitivelor prin acordarea către aplicații externe a unor permisiuni „sensibile și puternice” fără mecanismele de verificare existente. Compania argumentează că asistenții cu inteligență artificială (IA) pot accesa deja în siguranță capabilitățile Android, iar producătorii de telefoane au un rol important în validarea acestora. În același context, Google invocă avertismentul agenției de securitate cibernetică a UE că „fundamentele securității contează mai mult ca niciodată în era IA”, sugerând că relaxarea controalelor ar veni într-un moment nefavorabil din perspectiva amenințărilor. Căutările utilizatorilor: risc de expunere către companii „nefamiliare” Un alt punct sensibil indicat de companie este posibilitatea ca „căutările private” ale europenilor să fie expuse către companii necunoscute utilizatorilor, fără anonimizare adecvată și fără ca aceștia să știe sau să își dea consimțământul. Google afirmă că un astfel de scenariu ar putea: slăbi confidențialitatea cetățenilor; crește riscul de expunere a secretelor comerciale ale companiilor; crea vulnerabilități cu potențial impact asupra securității naționale. Ce urmează: proces „flexibil” și ajustări pe baza dovezilor Potrivit poziției publicate, Comisia Europeană ar recunoaște nevoia unui proces flexibil, bazat pe dovezi, care să poată ține cont de aceste riscuri și să ajusteze măsurile în consecință. Google spune că a propus în mod repetat soluții care să protejeze utilizatorii și, în același timp, să respecte obiectivele DMA, și că va continua să susțină o abordare „echilibrată” între cerințele de piață și protecția securității și confidențialității. [...]
La 16 zile de la atac, Cadastrul rămâne fără termen de repornire, deși e-Terra a fost mutată în Cloudul Guvernamental , iar redeschiderea este condiționată de o etapă finală de validare și testare, potrivit Ziarul Financiar . Blocajul continuă să afecteze piața imobiliară, în lipsa unei date ferme pentru repunerea în funcțiune a sistemelor. Guvernul susține că „reconstrucția infrastructurii informatice și migrarea aplicației e-Terra în Cloudul Guvernamental au fost finalizate”, iar aplicația „a fost instalată și configurată” în noua infrastructură centralizată. Următorul pas este testarea, însă autoritățile nu avansează nici acum un calendar de reluare a serviciilor. Cu trei zile înainte, în informarea din 27 iulie, migrarea era încă în lucru, iar Guvernul transmitea că „nu putem încă anunța o oră sau o dată fermă de repunere în funcțiune”. Redeschiderea depinde de testele DNSC, STS și Cyberint Conform mesajului citat, „în prezent se desfășoară etapa finală de validare”, iar testele de „securitate, funcționalitate și performanță” sunt realizate independent de specialiști din: Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) ; Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS); Cyberint. Obiectivul este identificarea vulnerabilităților sau neconformităților care ar putea afecta „securitatea, stabilitatea ori disponibilitatea serviciilor”. Procesul este descris ca iterativ: problemele identificate sunt remediate și retestate, iar platformele ar urma să fie repuse în funcțiune doar după confirmarea îndeplinirii cerințelor operaționale și a gestionării riscurilor de securitate. Guvernul afirmă că va comunica „momentul repunerii în funcțiune” după finalizarea cu succes a testelor și validărilor tehnice, fără să indice un interval. „Circulara” către instituții: recomandări fără termen și fără mecanism de verificare În paralel, Guvernul, împreună cu DNSC și STS, a transmis o informare către instituțiile publice centrale și locale, prezentată ca demers de creștere a rezilienței cibernetice și de prevenire a unor incidente similare. Documentul include „recomandări tehnice și organizatorice” și „instrucțiuni privind îndeplinirea obligațiilor prevăzute de legislația în vigoare” și cere verificări cu prioritate privind: nivelul de protecție al sistemelor informatice; implementarea măsurilor de securitate; existența și testarea copiilor de siguranță (backup); actualizarea planurilor de continuitate și de răspuns la incidente. În textul prezentat de ZF, informarea nu stabilește un termen-limită, nu prevede obligație de raportare a rezultatului și nu descrie consecințe pentru instituțiile care nu se conformează. Context de reglementare: obligații deja în vigoare prin OUG 155/2024 ZF notează că obligațiile invocate în informare sunt deja în vigoare, în contextul transpunerii directivei europene NIS2 în România prin OUG 155/2024 (finalul anului 2024). Actul normativ stabilește cerințe pentru entitățile esențiale și importante, de la managementul riscurilor și audit de securitate până la planuri de continuitate și notificarea incidentelor. În același material sunt citate poziții ale unor specialiști care critică „conformitatea pe hârtie” în lipsa verificărilor tehnice. Adrian Munteanu, auditor de securitate cibernetică atestat de DNSC, este citat astfel: „Ne-am obişnuit să confundăm existenţa unei hârtii cu existenţa unui control. În securitate, hârtia nu opreşte atacatorul.” Tot el indică necesitatea demonstrării funcționării măsurilor, nu doar declararea conformității: „Nu este suficient ca instituţia să declare că este conformă. Trebuie să demonstreze că măsurile funcţionează.” Andrei Avădănei, fondator și CEO al Bit Sentinel, declara la ZF Live că autoritățile publice centrale intră sub NIS2, dar că nu este sigur că toate au început să aplice cerințele, „dovada fiind și genul acesta de incident”. Ce lipsește: soluții intermediare și consultare cu profesiile afectate Mesajul Guvernului nu include măsuri intermediare pentru deblocarea activității cât timp sistemul rămâne oprit și nici o referire la consultări cu profesiile afectate direct, potrivit ZF. Colegiul Geodezilor din România a spus la ZF Live că nu a fost chemat la discuții de la producerea atacului; Mihnea Mitrache, vicepreședintele organizației, a declarat: „Nu am fost solicitaţi. Le stăm la dispoziţie tuturor.” Și a adăugat: „Noi cerem orice soluţie care ne-ar putea reda activitatea, dar, din păcate, nu se implementează nimic.” [...]
ANSPDCP a amendat Orange România cu 523.900 de lei pentru două breșe de securitate care au expus date personale și informații confidențiale, de la copii după acte de identitate până la date bancare și chei de acces între aplicații, potrivit Media Max . Investigația s-a încheiat în iunie 2026 și a pornit de la o notificare de securitate transmisă de operator, în cadrul obligațiilor din Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD). Sancțiunea totală este de 523.900 de lei (aprox. 100.000 de euro) și acoperă două incidente distincte, descrise de autoritate ca probleme majore atât în configurarea aplicațiilor pentru clienți, cât și în protejarea platformelor interne. Două incidente, două tipuri de risc: expunere accidentală și acces neprotejat Primul incident a fost atribuit unei erori de sincronizare între două aplicații ale companiei, care a dus la „încrucișarea” contului unui client cu cel al unui angajat. Consecința: clientul ar fi putut vedea și descărca facturile altor persoane, inclusiv nume, adrese și date din buletin. Pentru această problemă, Orange România a primit o amendă de 20.000 de euro. Al doilea incident, considerat mai grav, a vizat o platformă internă de tip ticketing, expusă pe internet fără măsuri elementare de protecție: fără conexiune securizată (VPN), fără autentificare în doi pași (MFA) și fără restricții de IP. Potrivit aceleiași surse, atacatori au exploatat vulnerabilitatea și au extras un volum mare de date, inclusiv CNP-uri, copii după buletine, conturi IBAN și chei de acces între aplicații. Pentru acest caz, amenda a fost de 80.000 de euro. Ce obligații suplimentare are Orange după amendă Pe lângă sancțiunea financiară, ANSPDCP a impus companiei măsuri de remediere la nivel de sistem IT. Concret, Orange trebuie să verifice și să testeze riguros aplicațiile și actualizările de software înainte de punerea lor în producție, pentru a reduce riscul repetării unor incidente similare. Din perspectivă de reglementare, cazul arată că expunerea platformelor interne fără controale minime de acces poate atrage nu doar costuri directe (amenzi), ci și obligații operaționale suplimentare, cu impact asupra modului în care sunt gestionate dezvoltarea, testarea și lansarea aplicațiilor. [...]
Portul Constanța introduce, de marți, două sisteme autonome de detectare a dronelor maritime , o măsură cu impact operațional direct asupra securității infrastructurii critice și a activităților comerciale din port, potrivit Economedia . Decizia vine după incidentul din iunie, când o dronă maritimă s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere, fără victime. Sunt două sisteme maritime autonome Triton, care vor fi amplasate în zona digurilor de nord și de sud ale portului. Echipamentele sunt concepute pentru detectarea și monitorizarea dronelor maritime. Ce se schimbă operațional în port Sistemele vor fi operate și supravegheate de specialiști ai companiei americane Ocean Aero Inc ., producătorul acestora. Administrația Porturilor Maritime Constanța susține că utilizarea echipamentelor nu va afecta siguranța navigației și se va desfășura cu respectarea măsurilor de securitate. Administrația portuară indică drept obiectiv identificarea celor mai eficiente soluții pentru protejarea acvatoriului portuar și îmbunătățirea capacității de reacție la riscuri de securitate. În același timp, măsura vizează consolidarea protecției infrastructurii critice și creșterea nivelului de siguranță pentru companiile care operează pe platforma portuară. Capacități tehnice relevante pentru supraveghere Conform specificațiilor tehnice citate, Triton poate funcționa autonom: la suprafața apei, peste 30 de zile, folosind energie solară și eoliană, cu viteze de până la 5 noduri (aprox. 9 km/h); sub apă, până la 10 zile, la 2 noduri (circa 3,7 km/h). Sistemul poate alterna automat între navigația la suprafață și cea submersă pentru a colecta informații atât deasupra, cât și sub nivelul mării. Contextul: incidentul din iunie și măsuri de prevenție Instalarea are loc la aproape două luni după incidentul în care o dronă maritimă s-a autodetonat lângă terminalele petroliere. Ulterior, Ucraina a confirmat că drona aparținea flotei sale și a indicat că ar fi fost afectată de mijloace de război electronic ale Rusiei. După incident, președintele Nicușor Dan a spus că autoritățile române și ucrainene au convenit asupra unor măsuri pentru a preveni situații similare. În acest cadru, introducerea sistemelor autonome în Portul Constanța ridică nivelul de supraveghere și reacție în zona portuară, cu efect direct asupra continuității operațiunilor în proximitatea terminalelor sensibile. [...]
SRI scoate la licitație un contract de până la 235 milioane lei pentru o platformă anti-APT , o achiziție care ridică miza cheltuielilor publice în securitate cibernetică și mută accentul de la antivirusul „clasic” la capabilități avansate de detecție și analiză, potrivit Economedia . Contractul este lansat de SRI – Centrul Național Cyberint și vizează achiziționarea de servicii de dezvoltare și implementare pentru „Platforma APT-AV”, un sistem informatic specializat în detecția, izolarea și analiza amenințărilor informatice de tip malware avansat. Valoarea maximală a contractului este de 235 milioane lei (echivalentul a circa 45 milioane euro, la cursuri uzuale). De ce contează: trecerea la „anti-APT”, nu la antivirus obișnuit SRI argumentează că cele mai periculoase atacuri nu mai sunt cele ale „hackerilor ocazionali”, ci operațiunile de tip APT (Advanced Persistent Threats) – atacuri complexe, de durată, asociate frecvent cu grupări statale sau rețele de criminalitate cibernetică bine finanțate. Acestea folosesc malware creat pentru a ocoli soluțiile tradiționale, motiv pentru care instituția urmărește o platformă de „nivel superior”, orientată pe identificarea și analiza amenințărilor avansate înainte ca ele să poată compromite infrastructuri critice ale statului. Ce trebuie să livreze câștigătorul licitației Din caietul de sarcini, furnizorul selectat ar urma să asigure un pachet complet de servicii software și arhitectură de securitate, inclusiv: proiectare și dezvoltare software , cu aplicații pentru analiză comportamentală a fișierelor suspecte (medii de tip „sandbox” de mare viteză, detecție euristică și inspectare profundă a codului); implementare și integrare , prin instalare și configurare pe infrastructura hardware a proiectului și interoperabilitate cu ecosistemul de securitate existent; testare și optimizare , inclusiv verificarea capacității de procesare în condiții de „stres cibernetic” și volume mari de date analizate în timp real; instruirea personalului și asistență tehnică , pentru specialiștii care vor opera platforma, plus suport pe perioada de garanție. Buget și finanțare Proiectul are un buget total aprobat de Guvern de 285,46 milioane lei , finanțat din fonduri europene nerambursabile (Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027) și din bugetul SRI , conform informațiilor prezentate în articol. [...]
