Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Comisia Europeană pregătește o înăsprire a modului în care platformele trebuie să gestioneze hărțuirea online a minorilor, prin clarificări de aplicare a Actului pentru Servicii Digitale (DSA) și printr-o soluție de verificare a vârstei, menită să facă raportarea abuzurilor mai simplă și mai eficientă, potrivit Agerpres.
Într-o dezbatere la Parlamentul European, comisarul european Glenn Micallef (Echitate între generații, Tineret, Cultură și Sport) a spus că „trebuie să fie mai ușor să raportezi, decât să hărțuiești oameni online” și că raportarea „trebuie să aibă un impact”, subliniind că executivul UE vrea să folosească mai ferm instrumentele deja existente.
Micallef a indicat DSA drept „legislația călăuzitoare” pentru protecția copiilor online, printr-o abordare de siguranță „by default” (siguranță setată implicit). El a susținut că „Comisia a acționat prompt și fără ezitare” în aplicarea regulilor, menționând cazuri precum TikTok, Grok și, „mai recent”, Meta.
Mesajul de fond pentru companii este unul de reglementare și conformare: Bruxelles-ul nu se limitează la principii, ci urmărește implementare și intervenții concrete atunci când consideră că platformele nu își respectă obligațiile.
Comisarul a mai spus că instituțiile UE vor să ofere „claritate” privind obligațiile din lege și a anunțat dezvoltarea unui proiect de soluție de verificare a vârstei, descris ca fiind construit pe standarde ridicate de protecție a vieții private și a datelor.
Potrivit acestuia, Colegiul Comisarilor a adoptat marți o recomandare care „deschide drumul” pentru ca soluția să fie accesibilă tuturor cetățenilor europeni pe dispozitivele lor.
Separat, președinta Comisiei Europene a convocat un panel de experți pe siguranța copiilor online (educație, medical, tehnologic), cu participarea tinerilor, copiilor și părinților, iar recomandările sunt așteptate „înainte de această vară”.
Micallef a invocat și planul de acțiune dedicat hărțuirii cibernetice („Stronger together, safer online”), care include pentru prima dată o definiție comună a fenomenului. Planul este structurat pe trei direcții:
În dezbatere, Micallef a argumentat urgența intervenției și printr-un indicator: „un sfert dintre copiii dintre 12 și 17 ani” ar fi trecut prin hărțuire online.
În plen au existat și poziții divergente privind pașii următori: unii eurodeputați au cerut criminalizarea hărțuirii cibernetice la nivelul întregii UE, în timp ce alții au susținut că nu sunt necesare noi directive și că prioritatea ar trebui să fie aplicarea legislației existente, cu responsabilități și la nivelul familiilor.
Pentru companiile de tehnologie și platformele online, miza imediată rămâne una de conformare: UE își leagă agenda de siguranță a minorilor de aplicarea DSA și de instrumente operaționale (precum verificarea vârstei) care pot schimba modul de acces și de raportare în serviciile digitale.
Recomandate
Un brand românesc de cosmetice a fost amendat cu 5.000 euro (aprox. 25.000 lei) după ce a fost victima unui atac informatic, pe fondul obligațiilor impuse de Regulamentul european GDPR privind protecția datelor personale, potrivit HotNews . Informația indică un risc de reglementare care se adaugă pierderilor operaționale generate de un incident cibernetic: chiar și atunci când compania este atacată, autoritățile pot sancționa modul în care sunt gestionate datele personale și măsurile de securitate asociate. În material este menționat că firma are o tradiție de 36 de ani, fără a fi precizat numele brandului în textul disponibil. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către StartupCafe . [...]
Peste 100 de companii cer guvernelor și mediului privat să pregătească noi apărări împotriva atacurilor cibernetice cu inteligență artificială , într-o scrisoare deschisă care avertizează că astfel de atacuri vor deveni „mult mai răspândite și sofisticate” în lunile următoare, potrivit TechCrunch . Semnatarii includ OpenAI , Anthropic , Google și Microsoft, alături de companii de securitate cibernetică precum CrowdStrike, Okta și Fortinet, dar și instituții financiare și firme de infrastructură de internet. Mesajul central: apărarea „tradițională” nu mai este suficientă, iar răspunsul trebuie coordonat între sectorul privat și autorități, inclusiv la nivel „local, național și internațional”. De ce cer companiile o schimbare de abordare Scrisoarea susține că organizațiile și serviciile publice de care depind comunitățile — de la spitale la stații de tratare a apei și infrastructura care susține internetul — sunt expuse unui risc crescut pe măsură ce modelele de inteligență artificială devin mai capabile. În argumentație sunt invocate și incidente recente în care „agenți” de IA ar fi atacat companii, ceea ce, în viziunea semnatarilor, arată că domeniul securității cibernetice a fost „fundamental” schimbat și că sunt necesare soluții comerciale noi pentru a limita aceste riscuri. Ce măsuri propune scrisoarea Documentul cere o „mobilizare” sub forma unui răspuns colectiv, cu parteneriate noi menite să ridice standardele de securitate și să găsească soluții pentru amenințările emergente. În același timp, textul încurajează colaborarea guvernelor pe mai multe niveluri administrative pentru coordonare în zona de securitate. Un element notabil, potrivit publicației, este poziția „conflictuală” a unor semnatari: mai multe dintre companiile care cer întărirea apărării continuă să dezvolte modele de IA tot mai avansate, dar promovează și programe care folosesc IA de vârf în scop defensiv, inclusiv OpenAI (Daybreak), Anthropic (Mythos) și Microsoft (platforma Perception). [...]
Chișinăul își consolidează profilul de hub regional de securitate prin Moldova Security Forum 2026 , într-un moment în care riscurile din regiunea Mării Negre rămân ridicate pe fondul războiului din Ucraina , potrivit Economica , care citează Agerpres. Discuțiile din cadrul forumului vor viza „principalele provocări de securitate” pentru Republica Moldova, Europa și regiunea Mării Negre, în contextul creșterii presiunilor asupra securității statelor din zonă, conform aceleiași surse. Participare în creștere la edițiile anterioare Evenimentul a avut deja o tracțiune internațională semnificativă în primele două ediții, potrivit Agerpres: 2025 : peste 450 de participanți din 32 de țări ; 2024 (prima ediție): peste 500 de participanți din 28 de țări . Pentru mediul de afaceri și sectorul tehnologic, miza este legată de faptul că astfel de reuniuni tind să influențeze agenda de cooperare și prioritățile de securitate la nivel regional, inclusiv în zona de securitate cibernetică, deși materialul citat nu oferă detalii despre format, calendar sau teme punctuale pentru ediția din 2026. [...]
Marea Britanie vrea să folosească date de pe frontul din Ucraina pentru a antrena modele de inteligență artificială care să detecteze rapid amenințări la adresa bazelor militare și a infrastructurii critice , potrivit The Guardian . Miza operațională este extinderea supravegherii „predictive” – inclusiv împotriva protestatarilor – prin senzori integrați în cabluri de fibră optică îngropate. Acordul este descris ca fiind încheiat între Londra și Kiev și ar permite folosirea datelor din „Avengers AI lab” din Ucraina pentru a construi sisteme care să identifice tipare de mișcare asociate fie protestelor, fie unor atacuri ale unor actori statali ostili. Programul începe cu un proiect-pilot la un obiectiv de apărare din Regatul Unit. Cum ar funcționa sistemul și unde ar putea fi extins Schema se bazează pe senzori „optimizați cu AI” montați pe cabluri de fibră optică îngropate, capabili să distingă diferite tipuri de mișcare. Guvernul britanic sugerează că, dacă tehnologia se dovedește funcțională, ar putea fi folosită și în alte zone sensibile, precum: aeroporturi; închisori; căi ferate; infrastructură energetică. Obiectivul declarat este ca modelele să poată „prezice” rapid când infrastructura (de la rețeaua electrică la baze militare) ar putea intra sub amenințare sau stres din partea unor actori ostili. Datele din Ucraina și accesul companiilor private Parteneriatul cu laboratorul ucrainean ar aduce în antrenarea modelelor seturi operaționale legate de drone, imagini din misiuni de lovire și profiluri de zbor, care ar include, potrivit materialului, și posibile tentative rusești de sabotaj asupra infrastructurii critice ucrainene. Publicația notează că arhiva acoperă patru ani de date militare și ar oferi o imagine mai profundă decât modelele antrenate în afara Ucrainei, care au fost „în mare parte” limitate la date din surse deschise. În paralel, companiile private ar urma să primească acces la aceste date după aprobare de către Ministerul Apărării (MoD), printr-o platformă securizată – un element care, potrivit articolului, este de natură să alimenteze îngrijorări din partea organizațiilor pentru protecția vieții private. Au fost aprobate deja proiecte-pilot cu trei companii britanice de inteligență artificială: Sintela, Mind Foundry și Skyral. The Guardian menționează că Sintela, companie din Bristol specializată în senzori pe fibră optică, a încheiat recent un contract de 35 milioane dolari (aprox. 160 milioane lei) cu administrația Trump pentru supravegherea frontierei SUA–Mexic. De ce contează: securitate fizică, dar și controverse privind supravegherea Materialul leagă explicit tehnologia și de riscul de intruziuni ale protestatarilor, în contextul unui incident în care grupul Palestine Action a pătruns la RAF Brize Norton, reușind să vandalizeze două aeronave militare înainte de a părăsi baza fără a fi reținut. În același timp, utilitatea reală a combinării datelor din Ucraina cu astfel de sisteme nu este unanim acceptată. Steven Murdoch, profesor de informatică la University College London, spune că tehnologiile de detectare a mișcării prin senzori pe fibră optică există de decenii și că nu este evident dacă datele din Ucraina le-ar rafina semnificativ, deși vede un scenariu plauzibil în care pot apărea tipare care nu există în seturi de date publice – în special în zona amenințărilor legate de drone. Premierul Andy Burnham și ministrul apărării Wes Streeting susțin că parteneriatul ar accelera dezvoltarea capabilităților de securitate și ar întări protecția infrastructurii critice. Articolul mai menționează că, pe lângă supraveghere, ar putea exista și proiecte conexe, precum cipuri pentru drone, robotică și sisteme de armament automatizate, fără a detalia calendarul sau bugetele. [...]
CNAB pregătește achiziția de sisteme antidronă pentru Otopeni și Băneasa , cu implicații directe în operarea aeroporturilor și în bugetarea serviciilor de mentenanță pe termen mediu, potrivit HotNews . Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) are în plan cumpărarea unor sisteme integrate pentru detectarea, identificarea, urmărirea și neutralizarea aeronavelor fără pilot. În articol sunt menționate explicit sistemele de tip C‑UAS (Counter-Unmanned Aircraft Systems), adică soluții tehnice care contracarează dronele. Ce include proiectul și ce se evaluează acum Din informațiile disponibile, CNAB calculează în această etapă costurile pentru servicii asociate echipamentelor, nu doar pentru achiziția în sine. Evaluarea vizează: instruirea personalului; întreținerea și reparațiile în perioada de garanție (24 de luni); întreținerea și reparațiile în perioada post-garanție (24 de luni). De ce contează pentru operarea aeroporturilor Planul indică o abordare pe ciclul de viață al sistemelor (nu doar instalare, ci și operare și mentenanță), ceea ce sugerează că implementarea ar urma să vină la pachet cu proceduri și resurse dedicate pentru funcționarea continuă a capabilităților antidronă, pe cel puțin patru ani (garanție + post-garanție). HotNews notează că informația este preluată dintr-un material publicat de Profit.ro . [...]
Sute de chei AWS scurse rămân valide, iar „carantina” nu oprește abuzul. O analiză prezentată de The Next Web arată că 768 de chei Amazon Web Services (AWS) expuse public încă oferă control complet asupra conturilor companiilor, iar politica AWS de „quarantine” (limitare automată a cheilor detectate ca fiind compromise) lasă, în continuare, loc pentru acțiuni cu impact operațional și financiar. Truffle Security a identificat cele 768 de chei care acordau „full control” asupra conturilor, inclusiv 526 de chei „root” (cele mai privilegiate credențiale dintr-un cont AWS). Cercetarea a pornit de la 431.875 „secrete” AWS colectate din surse publice precum depozite de cod, istoricul git, seturi de date, imagini Docker și loguri de integrare continuă (CI), reduse ulterior la 64.024 de chei unice. Dintre acestea, au fost testate 10.616 credențiale pentru care existau date complete, iar la 10 august 88% încă se autentificau. Un detaliu relevant pentru companiile care folosesc intens instrumente de inteligență artificială este că cea mai mare sursă singulară de expuneri nu a fost o platformă clasică de găzduire de cod: Hugging Face a concentrat 8.482 de expuneri de chei unice, pe fondul reutilizării practicilor din dezvoltarea software în depozite de modele. De ce contează pentru operațiuni: cheile vechi rămân în producție Problema nu este doar scurgerea inițială, ci faptul că rotația cheilor (înlocuirea periodică a credențialelor) pare să fie rar aplicată. Potrivit datelor Truffle Security, cheia mediană pentru care exista o dată de creare cunoscută avea aproximativ cinci ani, iar doar 13,7% dintre utilizatori aveau emisă o cheie mai nouă pentru același cont. În practică, asta înseamnă că o credențială compromisă poate rămâne utilizabilă ani la rând, cu risc de acces neautorizat, consum fraudulos de resurse și întreruperi operaționale. „Carantina” AWS: limitare, nu blocare completă AWS aplică o politică de „quarantine” atunci când detectează chei scurse, cu scopul de a limita daunele asociate fraudei fără a afecta resursele existente. Însă, într-o analiză publicată în The Register, economistul de cloud Corey Quinn susține că această politică lasă prea multe acțiuni posibile chiar și pentru credențiale „carantinate”. Conform interpretării lui Quinn, astfel de credențiale ar putea în continuare să: își asume alte roluri în cont (escaladare laterală în interiorul contului); ruleze comenzi pe instanțe deja pornite; oprească logarea CloudTrail și să șteargă urmele de audit. Un exemplu cu efecte persistente ține de stocare: scrierea într-un „bucket” ar fi permisă, inclusiv setarea de „object lock” și retenție în „compliance mode”, ceea ce ar putea permite umplerea spațiului de stocare și blocarea datelor pentru perioade care nu pot fi scurtate nici măcar cu suportul AWS, fără ștergerea întregului cont. Publicația notează că aceasta este o interpretare a unei politici publicate, nu o demonstrație a unui atac reușit, dar lista de permisiuni poate fi verificată în documentația Amazon. Context de reglementare: DORA pune presiune pe controlul riscului tehnologic Pentru companiile europene, miza nu este doar tehnică. Entitățile financiare sunt supuse Digital Operational Resilience Act (DORA) din ianuarie 2025, iar o cheie „root” veche de cinci ani ajunsă într-un set de date public este exact tipul de risc tehnologic „third-party” pe care reglementarea cere să fie identificat și documentat. În acest cadru, lipsa rotației cheilor devine un punct vulnerabil direct legat de controalele pe care DORA presupune că organizațiile le au în funcțiune. [...]
