Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Un cercetător independent a descoperit o breșă gravă în sistemul de securitate al DJI Romo, aspiratorul robot al companiei chineze, care i-a permis să acceseze de la distanță aproximativ 7.000 de dispozitive din întreaga lume. Problema a inclus acces la fluxuri video live și la hărți detaliate ale locuințelor utilizatorilor, potrivit unei investigații publicate de The Verge.
Descoperirea îi aparține dezvoltatorului Sammy Azdoufal, din Barcelona, care încerca să își controleze propriul robot folosind un controller de PlayStation 5. În momentul în care aplicația sa s-a conectat la serverele DJI, nu doar aspiratorul personal a răspuns comenzilor, ci mii de alte unități. În mai puțin de zece minute, scannerul său a identificat dispozitive din mai multe țări și a colectat peste 100.000 de mesaje generate de acestea.
Potrivit relatării, vulnerabilitatea permitea:
Breșa ar fi avut legătură cu un control defectuos al permisiunilor în sistemul MQTT folosit pentru comunicarea dintre dispozitive și servere. Cercetătorul susține că nu a spart infrastructura DJI, ci a folosit acreditările propriului dispozitiv, care ofereau în mod eronat acces extins la alte conturi.
Reacția companiei a fost inițial contradictorie. Un purtător de cuvânt a declarat că problema fusese deja rezolvată, însă la scurt timp cercetătorul a demonstrat că vulnerabilitatea era încă activă, inclusiv pe un dispozitiv testat de jurnaliști. Ulterior, DJI a admis existența unei „probleme de validare a permisiunilor în backend” și a precizat că a aplicat patch-uri succesive pe 8 și 10 februarie.
Incidentul vine într-un moment sensibil pentru companie. Dronele DJI au fost deja supuse unor restricții în SUA pe fondul îngrijorărilor privind securitatea datelor, iar acest nou caz amplifică dezbaterea despre modul în care dispozitivele IoT colectează și protejează informații sensibile. Modelul DJI Romo P, vândut în Europa la aproximativ 1.899 de euro, include cameră video și tehnologie de navigație derivată din cea folosită la drone, ceea ce face ca riscurile de acces neautorizat să fie cu atât mai sensibile din perspectiva vieții private.
Cercetătorul afirmă că ar mai exista cel puțin o vulnerabilitate importantă pe care nu a făcut-o publică, pentru a oferi companiei timp să o remedieze.
Recomandate
Un adolescent a obținut acces la o bază de date Microsoft cu 17 trilioane de rânduri și date despre 25.000 de angajați , după ce a găsit o problemă de validare a utilizatorilor într-o platformă de analiză internă, potrivit Tom's Hardware . Cazul contează mai ales prin riscul operațional: o verificare slabă a autentificării poate expune volume uriașe de date, chiar și în sisteme considerate „interne”. Incidentul vizează platforma de analiză Titan, descrisă ca fiind „presupus internă”. Autorul, care se prezintă sub numele Faav, susține că a identificat faptul că validarea utilizatorilor era „sub-optimală”, iar această lacună i-ar fi permis accesul la seturi masive de înregistrări, inclusiv 25.000 de înregistrări cu date despre angajați. Cum a fost găsită breșa Faav afirmă că a „petrecut anul” testând securitatea Microsoft „din când în când, între ore”, căutând vulnerabilități. În demersul său, a folosit un instrument propriu, Antares, descris ca un „bot orchestrator” bazat pe inteligență artificială, creat pentru scanare și automatizarea sarcinilor repetitive de securitate. În relatarea citată de publicație, Faav indică drept cauză tehnică o lipsă de validare a tokenurilor JWT (JSON Web Token – un mecanism folosit frecvent pentru autentificare și autorizare), ceea ce ar fi făcut posibilă ocolirea verificărilor de acces. Context: ținte multiple, aceeași metodă Potrivit aceleiași surse, Faav spune că a căutat vulnerabilități nu doar la Microsoft, ci și la Amazon, Google, Adobe și alți furnizori, folosind o suită proprie de instrumente pentru a accelera identificarea problemelor. Tom’s Hardware trimite și la o descriere mai amplă a pașilor, publicată de Faav pe blogul său: „How I could’ve accessed 17 trillion Microsoft records” . De ce contează pentru companii Dincolo de dimensiunea bazei de date, miza este una operațională: dacă un sistem „intern” ajunge accesibil printr-o validare deficitară a autentificării, impactul potențial include expunerea de date sensibile și costuri de remediere (investigații, audit, întărirea controalelor de acces), chiar și atunci când accesul este descoperit prin programe de tip „bug bounty” (recompense pentru raportarea vulnerabilităților). În material se menționează și o recompensă de 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei), însă articolul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul remedierii sau despre ce tip de date au fost efectiv exfiltrate, dincolo de existența înregistrărilor accesibile. [...]
Google va condiționa reclamele financiare din SUA și Canada de o verificare suplimentară a autorizării , într-o mișcare care ridică pragul de conformare pentru bănci și alți furnizori legitimi, dar urmărește să reducă impersonarea de brand și fraudele din publicitate, potrivit Google Blog . Măsura extinde programul „ Financial Services Verification ” (verificare pentru servicii financiare) în două piețe nord-americane, pe baza unui mecanism existent de verificare a identității advertiserilor. Google spune că, în SUA și Canada, peste 97% dintre reclamele văzute pe Google provin deja de la advertiseri cu identitatea verificată. Ce se schimbă pentru advertiserii din servicii financiare Pe lângă verificarea identității, noul strat de control introduce o verificare specializată a acreditărilor: advertiserii vor trebui să demonstreze că sunt autorizați de autorități de reglementare relevante sau de registre recunoscute înainte de a putea rula anumite reclame financiare. Obiectivul declarat este să limiteze: impersonarea unor instituții financiare (brand impersonation); accesul actorilor rău intenționați la utilizatori prin reclame. Google indică faptul că programul, în forma sa actuală, protejează aproximativ 2 miliarde de utilizatori de internet în 42 de țări, fiind „cel mai amplu program de acest tip”. Implementare etapizată și rolul registrelor bancare Google afirmă că va adapta implementarea în funcție de particularitățile fiecărei țări, invocând diferențe de reglementare și o introducere în etape („phased implementation”). În SUA, compania spune că lucrează cu American Bankers Association pentru a folosi registrul dedicat al acesteia, astfel încât băncile autorizate să fie verificate înainte ca reclamele să poată rula. În Canada, Google menționează colaborarea cu Canadian Bankers Association în pregătirea lansării. Calendar: țintă de lansare la începutul lui 2027 Google indică un „planned rollout” la începutul lui 2027. Înainte de lansare, compania promite informații specifice pe țări pentru advertiseri, inclusiv: registre acceptate, acreditări necesare, instrucțiuni de înrolare (onboarding). După deschiderea verificării, advertiserii vor fi notificați dacă și când trebuie să parcurgă procesul, iar ghidajul ar urma să fie oferit înainte de începerea aplicării (enforcement) politicii. Context: automatizare și colaborare anti-fraudă Google leagă verificarea „upfront” de sistemele sale de siguranță, menționând că în 2025 Gemini a ajutat la identificarea a peste 99% dintre reclamele care încălcau politicile, înainte ca acestea să fie difuzate. Inițiativa este prezentată și ca parte a unor eforturi mai largi de schimb de informații între tehnologie, finanțe și autorități, inclusiv prin Global Signal Exchange. [...]
Aproximativ 421.000 de e-mailuri atribuite AfD ar fi ajuns online după un atac cibernetic , un incident care ridică riscuri operaționale pentru organizații ce își externalizează infrastructura de găzduire și gestionează volume mari de corespondență internă, potrivit G4Media . Atacul ar fi vizat infrastructura de găzduire a partidului german Alternativa pentru Germania (AfD) și ar fi dus la copierea ilegală a unor mesaje din mai multe conturi de e-mail. Publicația germană Bild susține că aproximativ 421.000 de e-mailuri au apărut online, însă autenticitatea datelor nu a fost confirmată. Un purtător de cuvânt al AfD a confirmat pentru Die Zeit că partidul a fost ținta unui atac cibernetic în septembrie 2026 și că persoane necunoscute au copiat ilegal părți din câteva conturi de e-mail. Acesta a mai spus că majoritatea conturilor vizate nu mai fuseseră folosite de ani de zile și că adresele de e-mail actuale ale conducerii federale nu au fost afectate. Ce se știe despre scurgerea de date și ce rămâne neconfirmat Potrivit informațiilor publicate de Bild, autorii presupusei scurgeri de date afirmă că mesajele provin din zece conturi de e-mail. Printre conturile vizate s-ar afla unul asociat cu Alexander Gauland , fost lider al AfD, precum și un alt cont pe care partidul l-ar fi indicat anterior drept punct de contact pentru sediul său federal. În acest stadiu, nu este clar dacă toate mesajele publicate sunt autentice și nici dacă volumul de date prezentat de autori corespunde realității. Răspunsul AfD și pașii următori Purtătorul de cuvânt al partidului a declarat că atacul a fost detectat și oprit într-un interval scurt de timp, iar ulterior persoanele ale căror conturi au fost vizate au fost informate. Investigația este în curs, iar circumstanțele exacte ale atacului și amploarea scurgerii de date nu au fost stabilite definitiv. Până la clarificarea incidentului, autenticitatea și proveniența tuturor datelor publicate rămân incerte. [...]
Google Play Services ar asocia automat numărul de telefon cu toate conturile Google autentificate pe același dispozitiv, fără notificare , ceea ce poate crea o legătură directă între identități pe care utilizatorii încearcă să le țină separate (personal, serviciu, cont „anonim”), potrivit Android Police . Informația pornește de la o sesizare a unui utilizator pe Reddit, preluată de publicație, potrivit căreia Google Play Services ar „verifica” numerele de telefon de pe telefon și le-ar atașa tuturor conturilor Google conectate pe acel dispozitiv ( Android Police notează că subiectul a fost semnalat și „via Android Authority”). Publicația subliniază că nu ar exista un avertisment sau o solicitare explicită de acord. Miza nu este neapărat că datele „se amestecă” între conturi, ci că același identificator (numărul de telefon) devine comun mai multor conturi. Chiar dacă utilizatorul nu vede conținutul unui cont în altul, această asociere poate funcționa ca un „fir” care leagă conturile între ele și de persoana reală din spatele lor — exact opusul separării pe care o urmăresc mulți utilizatori când folosesc mai multe conturi pe același telefon. Ce poți face dacă vrei să reduci asocierea dintre conturi Android Police descrie câțiva pași care ar putea limita sau corecta situația, deși menționează că procesul „ia ceva timp”: Dezactivarea sincronizării/validării automate a numărului de telefon : în aplicația Setări → Google → Toate serviciile → zona Confidențialitate și securitate → opțiunea Verificarea numărului de telefon (denumirile pot varia ușor în funcție de versiunea Android). Verificarea numerelor salvate în cont : în contul Google → secțiunea Informații personale → Telefon , unde pot apărea numere stocate ce pot fi șterse. Repetarea verificărilor pentru fiecare cont Google folosit pe telefon, dacă obiectivul este separarea lor. Context: semnalări inclusiv pe GrapheneOS Autorul notează că utilizatorul de pe Reddit ar fi întâlnit același comportament și pe un dispozitiv cu GrapheneOS (un sistem orientat spre confidențialitate). Publicația tratează situația ca pe un exemplu de practică „deloc surprinzătoare” în ecosistemul marilor platforme, dar accentul rămâne pe consecința practică: utilizatorii care folosesc mai multe conturi pentru separare ar putea descoperi că acestea sunt totuși conectate prin numărul de telefon. Android Police recomandă, în esență, ca cei interesați să verifice rapid ce numere sunt asociate conturilor lor și să ajusteze setările dacă nu doresc această legare automată. [...]
Un agent AI a semnalat un miner cripto ascuns pe Mac, un caz care arată cum „asistenții” de programare pot deveni un instrument practic de detecție operațională a malware-ului : un dezvoltator care folosea Claude Code pentru a construi o aplicație de monitorizare a temperaturii a primit avertismentul că pe sistem rulează XMRig , potrivit Tom's Hardware . Agentul i-a transmis utilizatorului că a observat „xmrig” consumând „aprox. 1175% CPU, adică în jur de 12 nuclee”, ceea ce a împins temperaturile până la 112 grade, conform articolului. XMRig este un program folosit frecvent pentru minare de criptomonede și, în astfel de scenarii, poate fi rulat fără acordul utilizatorului, ca parte a unei infectări. Dezvoltatorul (menționat ca Redditor „UntilHEX”) a recunoscut că prezența minerului „explică de ce Mac-ul meu a mers ca naiba”, indicând un impact direct asupra performanței și, implicit, asupra utilizării zilnice a sistemului. De ce contează pentru companii și echipe tehnice Cazul subliniază un efect operațional concret: instrumentele AI folosite în dezvoltare pot ajunge să observe anomalii de sistem (procese suspecte, consum neobișnuit de resurse) în timpul lucrului, funcționând ca un „semnal de alarmă” suplimentar, chiar dacă nu sunt soluții dedicate de securitate. În același timp, episodul arată cât de vizibile pot fi simptomele unui miner cripto pe un laptop de lucru: consum extrem de ridicat de CPU (în acest caz, „1175%”, echivalentul a ~12 nuclee); supraîncălzire (112 grade, potrivit relatării); degradarea evidentă a performanței, resimțită de utilizator. Context: ce este Claude Code Claude Code este un agent AI de programare folosit pentru asistență la scrierea și modificarea codului; Tom’s Hardware îl menționează și într-un material separat despre utilizarea sa în optimizări software (link în articolul sursă). În cazul de față, rolul relevant nu este programarea în sine, ci faptul că agentul a identificat un proces pe care „nu l-a pus acolo”. Articolul nu oferă detalii despre cum a ajuns minerul pe sistem sau despre pașii de remediere, astfel că nu se poate stabili din informațiile disponibile vectorul de infectare ori dacă au existat și alte componente malware asociate. [...]
Un lanț de vulnerabilități din Plex permite atacatorilor să ruleze cod de la distanță și să instaleze mineri cripto , iar mii de servere rămân expuse, deși există actualizare de securitate din august, potrivit Gizmodo . Miza este operațională și financiară pentru utilizatori: resursele sistemului pot fi consumate pentru minare, iar conexiunea de internet de acasă poate fi „închiriată” fără știrea proprietarului, prin transformarea serverului într-un proxy rezidențial. Vulnerabilitățile au fost descrise într-un „lanț” de execuție de cod de la distanță fără autentificare (RCE – remote code execution), publicat de un cercetător care folosește pseudonimul ZM. În esență, un atacator care poate ajunge la un Plex Media Server expus poate obține tokenul de administrator și poate planta un fișier malițios care rulează la următoarea transcodare video. Lanțul, numit „Plex2Shell”, combină patru probleme urmărite ca CVE-2026-96652 , CVE-2026-96654, CVE-2026-96655 și CVE-2026-96656 și afectează versiunile de dinainte de 1.43.3.10861, conform descrierii tehnice publicate de ZM. Exploatare „în sălbăticie”: miner cripto și proxy rezidențial Un blogger anonim (boredhackerblog) spune că a rulat un „honeypot” (un server vulnerabil folosit ca momeală pentru a observa atacuri) pe o versiune veche de Plex și a observat exploatare activă. Conform relatării, atacatorii au livrat inițial un miner de criptomonede, iar ulterior un instrument numit „myawesomeproxy”, care ar transforma sistemul într-un proxy rezidențial – adică altcineva își poate ruta traficul prin conexiunea victimei, pentru a părea trafic „obișnuit” și pentru a-și masca adresa IP. Kraken Chief Security Officer, Nick Percoco, a avertizat într-o postare pe X că simpla oprire a minerului nu rezolvă problema, deoarece încărcătura malițioasă ar sta în folderul de codecuri al Plex și ar rula din nou la fiecare transcodare. De ce rămân multe servere neactualizate Plex a fost notificat despre problemă pe 27 iulie, a confirmat-o și a plătit un bug bounty de 500 de dolari (aprox. 2.300 lei) pe 4 august, în aceeași zi în care versiunea reparată a devenit disponibilă la descărcare. Pe 1 septembrie, compania a publicat un avertisment public și, potrivit BleepingComputer, a trimis e-mailuri utilizatorilor care erau încă pe versiuni vechi. Totuși, actualizarea nu pare să se fi propagat suficient de rapid. Datele Shadowserver citate de publicație indică aproape 49.000 de gazde încă expuse sâmbătă, inclusiv aproximativ 25.100 în America de Nord și circa 17.600 în Europa. Un motiv invocat este fragmentarea modului de actualizare: setarea de actualizare automată indicată de Plex ar fi opțională, implicit pe „Ask me” (nu instalare automată) și ar fi relevantă doar pentru Windows și macOS, în timp ce instalările pe Linux, Docker și NAS depind de manageri de pachete, reporniri de containere sau descărcări manuale. Context: Plex a mai avut incidente de securitate Gizmodo amintește că Plex a avut și alte episoade relevante, inclusiv în septembrie 2025, când compania a cerut resetarea parolelor după acces neautorizat la e-mailuri, nume de utilizator și parole „hash-uite” (stocate sub formă de amprentă criptografică). Publicația mai notează și un caz relatat anterior de Ars Technica despre incidentul LastPass din 2023, unde o aplicație media terță ar fi fost folosită ca vector pentru execuție de cod la distanță; Ars a indicat Plex pe baza unei surse „briefed”, însă LastPass și Plex nu au confirmat public legătura în același nivel de detaliu. Ce e de făcut, pe scurt Conform informațiilor din articol, riscul vizează serverele Plex expuse și neactualizate. Pragul menționat este versiunea 1.43.3.10861: sistemele rulate pe versiuni anterioare intră în categoria afectată de lanțul „Plex2Shell”. Pentru utilizatori, implicația practică este că un server lăsat în urmă cu actualizările poate deveni o sursă de cost (consum de resurse/energie) și un risc operațional (trafic rutat prin conexiunea proprie) fără semne evidente la suprafață. [...]
