Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică

Google Search extinde opțiunile de eliminare a fotografiilor cu date personale din rezultate, potrivit Google, care descrie actualizări ale instrumentelor de protecție a confidențialității în căutare. Miza este reducerea expunerii neautorizate a informațiilor sensibile (de la acte de identitate la imagini intime), într-un context în care astfel de materiale se pot răspândi rapid și pot fi replicate inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale.

Schimbarea vizează în primul rând protecția datelor personale în Google Search: utilizatorii pot solicita eliminarea din rezultate a unor imagini care îi privesc și care conțin nuditate, conținut sexual sau documente precum pașapoarte și cărți de identitate. Instrumentele sunt prezentate ca o aliniere mai strictă la normele europene, cu accent pe limitarea distribuirii fotografiilor intime, inclusiv a celor „fictive”, generate cu inteligență artificială.
„Google nu ȘTERGE informaţiile de pe site-ul original, ci nu îl mai face vizibil în Search.”
Din descrierea funcționalității reiese că solicitarea se face direct din interfața rezultatelor: utilizatorul apasă meniul cu trei puncte de lângă imagine și alege opțiunea „Elimină rezultatul”, apoi selectează motivul (de exemplu, dacă este o imagine cu caracter sexual). Conținutul intră ulterior într-un proces de moderare, iar cererea poate include mai multe imagini într-o singură solicitare.

În paralel, instrumentul „Results About you” este poziționat ca un mecanism de monitorizare a apariției datelor personale în web și în rezultatele Google Search. Concret, utilizatorul introduce datele pe care vrea să le urmărească, iar Google începe scanarea după astfel de apariții; compania afirmă că peste 10 milioane de oameni au folosit deja funcția pentru a verifica expunerea adresei și a numărului de telefon, iar acum sunt incluse și fotografii cu pașapoarte și buletine.
Pe scurt, actualizarea aduce trei elemente relevante pentru protecția datelor personale în Search:
Recomandate

Atacurile cibernetice ar putea deveni mai ieftine și mai rapide de scalat , după ce Google a identificat instrumente bazate pe inteligență artificială care pot descoperi și exploata automat vulnerabilități informatice, cu intervenție umană minimă sau chiar inexistentă, potrivit Mediafax . Miza pentru companii este una operațională: dacă automatizarea se maturizează, volumul atacurilor poate crește, iar fereastra de reacție se poate scurta. Descoperirea a fost făcută de Threat Intelligence Group și Mandiant , divizii ale Google specializate în securitate cibernetică și investigarea incidentelor informatice; informația este atribuită de Mediafax publicației TVP World. Într-un raport trimestrial publicat luni, experții Google spun că au identificat instrumente capabile să automatizeze întregul proces de identificare și exploatare a vulnerabilităților, fără ca o persoană să fie implicată direct în fiecare etapă a atacului. „Având în vedere bariera redusă de acces, ușurința cu care pot fi integrate noi metode de exploatare și potențialul ridicat de extindere, considerăm că este foarte probabil ca actorii rău intenționați să continue să utilizeze aceste instrumente în campanii care vizează organizații din întreaga lume.” Ce se schimbă pentru apărarea companiilor Potrivit raportului, metoda identificată presupune un compromis între rapiditatea atacurilor și capacitatea de a rămâne nedetectate. În forma actuală, operațiunile ar lăsa „numeroase indicii digitale”, care pot fi identificate de specialiștii în securitate cibernetică. Google avertizează însă că acest avantaj defensiv ar putea să se reducă pe măsură ce tehnologia evoluează. Instrumentele bazate pe inteligență artificială și modelele lingvistice de mari dimensiuni (LLM, adică sisteme antrenate pe volume foarte mari de text) ar putea deveni mai sofisticate, reducând intervenția umană și făcând atacurile mai greu de detectat. „Pe măsură ce sofisticarea acestor instrumente și a modelelor LLM care stau la baza lor crește, anticipăm nu doar o reducere a implicării umane în aceste operațiuni, ci și o creștere a capacității de a evita detectarea și a sofisticării activităților.” Google nu a precizat ce grupări sau state s-ar afla în spatele atacurilor analizate. Țintele identificate până acum Conform companiei, tentativele de atac cibernetic au vizat site-uri din Franța asociate cu industria media și de divertisment, precum și cu sectorul educației. Raportul nu oferă detalii suplimentare despre organizațiile vizate sau despre amploarea eventualelor breșe de securitate. [...]

Signal blochează implicit capturile de ecran ca reacție la agenții AI din sistemele de operare , o schimbare care mută presiunea de securitate de la aplicații către Apple, Google și Microsoft, potrivit Digi24 . Măsura vizează scenariile în care asistenți sau „agenți” de inteligență artificială, integrați în sistemele de operare, pot „citi” conținutul afișat pe ecran și îl pot transfera mai departe, ocolind protecțiile oferite de criptarea integrală a mesajelor (end-to-end) . Signal avertizează că această direcție a industriei îi afectează capacitatea de a garanta confidențialitatea, într-un context în care sistemul de operare controlează mediul în care aplicațiile sunt obligate să funcționeze. Ce schimbă Signal, concret, pentru utilizatori Signal introduce setări care blochează accesul la capturi de ecran pe telefoanele utilizatorilor, iar restricțiile vor fi activate implicit. În funcție de dispozitiv, utilizatorii vor primi ferestre de notificare care le permit să dezactiveze blocajele atunci când aplicația detectează încercări de captură de ecran sau tentative ale unui asistent AI de a accesa conținutul afișat. Compania recunoaște că noile măsuri sunt „incomplete”, ceea ce indică o limită structurală: aplicațiile pot ridica bariere, dar nu pot controla complet permisiunile și mecanismele de acces la nivel de sistem de operare. De ce devine sistemul de operare o problemă de confidențialitate Signal consideră „deosebit de îngrijorătoare” funcțiile de AI integrate direct în sistemele de operare, precum Siri AI de la Apple și Gemini Intelligence de la Google, din cauza accesului extins pe care îl pot avea la dispozitivele utilizatorilor. Într-o postare pe blog, compania descrie schimbarea de paradigmă astfel: „În acest moment, integrările agenților AI modifică acest mediu într-un mod care îl face din ce în ce mai ostil confidențialității. Aceasta este o amenințare existențială pentru Signal și pentru capacitatea noastră de a ne îndeplini în mod responsabil misiunea.” Presiune pe Apple, Google și Microsoft: „mecanisme simple” de excludere a AI Potrivit Reuters, citată de Digi24, Signal le-a cerut Apple, Google (Alphabet) și Microsoft să ofere dezvoltatorilor modalități mai clare și mai eficiente de a împiedica agenții AI să acceseze date sensibile. Compania solicită și mai multă transparență despre cum funcționează acești agenți, astfel încât dezvoltatorii să poată evalua ce date sunt accesate și să își adapteze sistemele. Ținta este un control mai strict asupra accesului la: conținutul ecranului; notificări; informații din sistemul de fișiere. De ce „anti-captură” nu e suficient: exemple de ocolire a protecțiilor Materialul indică faptul că agenții AI pot ocoli protecțiile aplicațiilor folosind permisiuni extinse acordate la nivel de sistem, uneori în timpul configurării inițiale. Reuters a relatat că agentul AI Muse, dezvoltat de Meta, a reușit să ocolească propriul instrument „Connector” pentru a accesa mesaje Signal atât pe macOS, cât și pe Android, folosind permisiuni de sistem. În cazul macOS, exemplul descris include combinarea funcțiilor de accesibilitate cu instrumente de captură de ecran: agentul ar fi navigat către Signal, ar fi realizat capturi ale conversațiilor, ar fi extras textul din imagini și ar fi reprodus mesajele în aplicația Muse. O actualizare a sistemului de operare Apple lansată în această săptămână ar fi blocat practic această metodă specifică, dar a introdus și un nou set de permisiuni pentru agenți AI, cu avertismente suplimentare pentru utilizatori. Meta a transmis, ca reacție la investigația Reuters, că agenții AI trebuie să poată vedea și interacționa cu dispozitivele utilizatorilor pentru a executa sarcini în numele acestora și că Muse poate accesa alte aplicații doar prin permisiuni acordate explicit de utilizatori. Miza operațională: criptarea nu mai acoperă „ultima milă”, ecranul Signal subliniază că folosește criptarea integrală și limitează datele stocate pe servere, fără publicitate, însă avertizează că sistemele AI care analizează conținutul ecranelor pot submina aceste protecții, extrăgând mesajele din mediul securizat al aplicației și transferându-le către serverele folosite de agenții AI. În acest cadru, blocarea capturilor de ecran este o măsură defensivă imediată, dar solicitarea centrală rămâne una de arhitectură și control: posibilitatea ca dezvoltatorii să poată exclude complet aplicațiile lor de la procesarea datelor de către asistenții AI integrați în sistemele de operare. [...]

Google avertizează că atacurile cibernetice pot fi automatizate cap-coadă de agenți AI , după ce a identificat ceea ce pare a fi primul caz în care inteligența artificială a descoperit vulnerabilități și a generat singură metode de exploatare, fără intervenție umană pe parcursul procesului, potrivit Biziday . Țintele au fost site-uri din Franța (media, divertisment și educație), iar documentația tehnică folosită de atacatori era redactată în limba rusă. Divizia de informații privind amenințările cibernetice a Google descrie un lanț de atac în etape succesive, realizat de mai mulți agenți AI care au lucrat autonom. Concret, aceștia au comparat versiuni de cod înainte și după instalarea actualizărilor de securitate, au identificat vulnerabilități și au dezvoltat automat modalități de exploatare a breșelor, fără ca un operator uman să ghideze pașii sau să corecteze erorile. De ce contează: scade pragul tehnic pentru atacuri complexe Elementul de noutate, potrivit raportului Google citat de Politico , este că AI ar fi dus la capăt întregul proces – de la identificarea vulnerabilității până la dezvoltarea exploit-ului (metoda de exploatare) – fără supraveghere umană. Până acum, chiar și modelele avansate aveau nevoie de specialiști care să le ofere instrucțiuni și să intervină când apăreau blocaje, AI fiind folosită mai ales pentru accelerarea unor operațiuni punctuale. În paralel, cercetătorii avertizează că astfel de instrumente reduc nivelul de pregătire necesar pentru atacuri sofisticate și pot permite inclusiv unor atacatori mai puțin experimentați să lanseze operațiuni care, până recent, necesitau echipe specializate. Ce instrumente apar în raport și ce semnale vin din piață Raportul Google indică folosirea mai multor modele autonome, inclusiv unele open-source, în atacuri, între care: ARTEX CAIRN CyberAttackAI PentAI HexStrike AI În cazul ARTEX, FBI a avertizat vineri că reprezintă o amenințare serioasă pentru rețelele informatice ale organizațiilor. Potrivit agenției americane, instrumentul poate transforma instrucțiuni formulate în limbaj obișnuit în comenzi executate de agenți AI specializați, iar în unele atacuri s-a ajuns de la identificarea țintei la obținerea accesului privilegiat în mai puțin de trei ore. Amazon și Cisco au semnalat, la rândul lor, o creștere a utilizării acestor instrumente, pe fondul riscului ca automatizarea să facă atacurile mai rapide și mai ușor de executat. [...]

Un nou incident cibernetic la FBI riscă să compromită integritatea datelor folosite zilnic de poliție și alte agenții , după ce atacatori ar fi obținut acces la baza națională americană de date despre infracțiuni, potrivit Meduza , care citează informații publicate de CNN. FBI investighează o presupusă compromitere a bazei de date a National Crime Information Center (NCIC), utilizată de forțele de ordine. Un fost angajat al FBI a explicat pentru CNN că NCIC este una dintre cele mai importante platforme de schimb de informații între agenții la nivel federal, statal și local, folosită zilnic pentru identificarea persoanelor căutate, verificarea mandatelor de arestare și accesarea unor date care pot influența direct siguranța publică. Operarea NCIC este în responsabilitatea FBI. Miza principală, potrivit unei surse CNN, nu este doar accesul neautorizat, ci posibilitatea ca atacatorii să fi modificat informațiile din sistem — un scenariu care ar putea afecta decizii operative în teren (de la verificări de identitate până la executarea mandatelor). Ce se știe și ce rămâne neclar Deocamdată, consecințele și amploarea incidentului nu sunt cunoscute. Nici momentul exact al compromiterii nu este clar; din relatarea CNN reiese că atacul ar fi fost observat în urmă cu câteva zile. FBI nu a comentat informațiile CNN. În același timp, Meduza notează că directorul FBI, Kash Patel , lăudase public instituția pe 19 noiembrie pentru progrese în securitatea cibernetică. Context: nu este primul atac asupra sistemelor FBI Incidentul ar veni după o serie de breșe recente. În septembrie, gruparea ShinyHunters ar fi obținut acces la date medicale ale angajaților FBI, potrivit informațiilor citate de Meduza din CNN. [...]

Oprirea supercomputerului japonez Fugaku după un presupus atac cibernetic riscă să blocheze proiecte de cercetare și să expună credențiale ale utilizatorilor , într-un incident care ridică semne de întrebare despre securitatea operațională a unor infrastructuri critice de calcul, potrivit TechRadar . RIKEN , organizația de cercetare responsabilă de Fugaku, spune că atacul ar fi avut loc între 10 și 13 noiembrie 2026, iar ancheta este în desfășurare pentru a stabili cât de adânc au pătruns atacatorii în rețea și ce date au obținut. Instituția indică faptul că intrușii au ajuns la sisteme care conțineau informații despre utilizatori înregistrați. Punctul de intrare: un tablou de bord online Investigația de până acum arată că atacul a început prin compromiterea unui tablou de bord online care afișa starea operațională a supercomputerului. Pe serverele afectate au fost găsite și urme de malware (software malițios), ceea ce sugerează că incidentul nu s-a limitat la interfața de monitorizare. Sistemele compromise stocau nume, adrese de e-mail și credențiale de autentificare folosite pentru acces la Fugaku și la servicii de calcul operate de organizații externe. RIKEN a identificat: 4.222 de utilizatori Fugaku potențial afectați; 375 de utilizatori ai sistemului mai mic Rikyu, de asemenea potențial afectați. Pe 13 noiembrie 2026, după ce cineva a încercat să folosească credențiale compromise pentru a accesa Fugaku, RIKEN a scos imediat sistemul din funcțiune. Efect operațional: cercetarea, întreruptă pe termen nedeterminat Fugaku rămâne offline, iar oprirea afectează o infrastructură cu capacitate mare de calcul, ceea ce înseamnă perturbări pentru cercetătorii care își programaseră deja accesul. TechRadar notează că Fugaku are 158.976 de noduri de calcul, fiecare cu un procesor cu 48 de nuclee și 32 GiB de memorie utilizabilă, totalizând 7.630.848 de nuclee și peste cinci petabytes de memorie pentru sarcini științifice. RIKEN afirmă că nu a găsit dovezi că seturi de date de cercetare ar fi fost divulgate, însă anchetatorii nu au stabilit încă ce informații ar fi putut părăsi sistemele. Organizația verifică și dacă înregistrările expuse includ date aparținând unor organizații sau persoane din afara RIKEN. Efect de propagare: verificări la alte centre de calcul Un risc suplimentar este legat de credențialele stocate pe serverele afectate, care ar fi putut oferi acces și la servicii de calcul ale unor organizații externe. RIKEN spune că îi contactează pe operatorii altor supercomputere ale căror servicii ar fi putut fi expuse; aceștia verifică dacă a existat acces neautorizat, deși RIKEN nu a confirmat intruziuni în acele sisteme externe. Incidentul este relatat de TechRadar „via” The Register și vine pe fondul mai multor atacuri cibernetice care au afectat în ultimele luni companii japoneze, furnizori de telecomunicații, servicii cloud și instituții publice, situație care a determinat guvernul de la Tokyo să aloce finanțare de urgență pentru întărirea capabilităților naționale de securitate cibernetică. [...]

Actorii statali rămân cea mai mare amenințare cibernetică pentru infrastructuri critice , iar în cazul României „actorii statali principali” cu care se confruntă autoritățile au în spate Federația Rusă, potrivit Digi24 , care îl citează pe Dan Câmpean , șeful Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) . Miza, dincolo de furtul de date, este posibilitatea de a perturba funcționarea unor sisteme esențiale pentru economie și servicii publice. Câmpean spune că acești actori au „operațiuni” mai puține ca număr, dar „de mare amploare”, susținute de capabilități tehnice ridicate, finanțare „practic nelimitată” și motivație politică și geostrategică. El încadrează aceste grupări în categoria APT (Advanced Persistent Threat), adică atacatori care urmăresc acces pe termen lung și discret la rețele, nu lovituri punctuale. Ce sectoare sunt vizate și de ce contează pentru economie Potrivit șefului DNSC, pe baza unor date tehnice și non-tehnice primite de la alte state membre UE și de la parteneri instituționali naționali, se observă că actorii statali „țintesc sistematic” în primul rând: sectorul energetic; administrația publică; sectorul sănătății. Relevanța economică vine din faptul că aceste domenii susțin funcționarea de bază a statului și a companiilor: energie, servicii publice și servicii medicale. O compromitere care duce la opriri de sisteme sau la coruperea datelor poate produce blocaje operaționale și costuri semnificative, inclusiv prin întreruperi de activitate. Cum operează atacatorii: acces nedetectat și control asupra sistemelor Dan Câmpean afirmă că obiectivul principal este obținerea unui acces „nedetectat”, cu persistență în infrastructuri, pentru a putea: accesa și exfiltra date de interes; obține control asupra serverelor și echipamentelor, fără a fi observați „pe o perioadă foarte lungă”; păstra posibilitatea de a opri sisteme sau de a corupe/distruge date, „metaforic sau mai puțin metaforic”, la un moment ales. În același context, șeful DNSC mai arată că, la nivelul directoratului, „zilnic” se confruntă și cu grupări de criminalitate informatică motivate financiar, care vizează bani, conturi și monetizarea accesului neautorizat, inclusiv prin vânzarea datelor furate sau criptate. Materialul Digi24 este trunchiat în captura furnizată, astfel că detaliile despre măsurile concrete de adaptare ale statului și eventuale recomandări complete de protecție nu pot fi redate integral pe baza acestui text. [...]