Se încarcă pagina.
Contează
Ultima actualizare: 13 februarie 2026, ora 01:10
Curs valutar și mișcări cheie.
Ultima actualizare: 12 februarie 2026, ora 23:04

Liderii UE au promis reforme rapide pentru relansarea economiei , dar rămân divizați în privința emiterii de datorie comună, potrivit Yahoo Finance , care preia o relatare AFP. Discuțiile au avut loc joi, la castelul Alden Biesen din estul Belgiei, pe fondul îngrijorărilor legate de competiția tot mai dură cu China și Statele Unite și de ritmul mai lent de creștere economică al Europei față de marile puteri. Miza este reducerea dependențelor UE față de țări din afara blocului, într-un context descris de lideri drept urgent, pe fondul șocurilor geopolitice și al intensificării competiției globale. Președintele Franței, Emmanuel Macron , a spus că este nevoie de acțiune imediată și de accelerare, deoarece Europa este „împinsă de competiția internațională”. Președintele Consiliului European, Antonio Costa , a afirmat că discuția a adus „o nouă energie” pentru construirea unei economii mai reziliente și a indicat că la următoarea reuniune a liderilor, în martie, ar urma să fie adoptate „măsuri concrete”. La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut o integrare mai bună a pieței unice pentru a debloca capital privat, necesar companiilor europene pentru a se extinde. În pofida consensului asupra diagnosticului, diferențele dintre cele 27 de capitale rămân vizibile, în special pe tema datoriei comune. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz , a reiterat că UE a recurs la împrumuturi comune doar în „situații excepționale” și că, în prezent, „trebuie să ne descurcăm cu banii pe care îi avem”. Macron, în schimb, a avertizat și că politicile climatice nu ar trebui sacrificate în numele relansării economice, numind o astfel de renunțare o „eroare strategică”, în contrast cu insistența lui Merz pentru reducerea birocrației europene în toate sectoarele. Inițiativa susținută de Franța de tip „ Cumpără european ” a rămas pe masă , deși este privită cu rezerve de state favorabile comerțului liber, precum Suedia și Țările de Jos. Costa a spus că există un acord larg pentru folosirea „preferinței europene” în sectoare strategice selectate, într-un mod proporțional și țintit. Comisia Europeană urmează să publice în februarie o propunere de reguli care ar cere guvernelor să prioritizeze bunurile fabricate în Europa în contractele publice, iar liderii ar urma să definească sectoarele vizate la summitul din martie. Pe fondul unei liste lungi de vulnerabilități, inclusiv dependența de China pentru pământuri rare esențiale industriei, UE mizează pe adâncirea pieței unice și pe reducerea barierelor pentru afaceri. Liderii i-au ascultat pe fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi , și pe fostul premier italian Enrico Letta, autorii unor rapoarte din 2024 care ghidează agenda europeană. Un oficial UE citat de AFP a spus că Draghi a pledat pentru reducerea barierelor, mobilizarea economiilor europenilor și o preferință „țintită” pentru companiile europene, dar și pentru „cooperare consolidată”, adică avansarea unor reforme de către statele care doresc, dacă nu există unanimitate. În paralel, UE promovează simplificarea regulilor pentru a reduce povara administrativă și încheierea de noi acorduri comerciale, însă ambele direcții se lovesc de obstacole: acordul cu Mercosur întâmpină opoziție puternică, iar modificările legislative sunt încetinite de procesul decizional european. Comisia ar urma să propună în martie și crearea unui nou cadru juridic pentru companii, în afara sistemelor naționale ale statelor membre, așa-numitul „al 28-lea regim”, menit să faciliteze operarea firmelor pe întreg teritoriul UE. Macron a avertizat că, dacă până în iunie nu există progrese în reformarea pieței unice, statele dispuse ar trebui să meargă mai departe fără restul.

În contextul livrării de arme americane către Ucraina, prin mecanismul Prioritised Ukraine Requirements List (PURL) , ambasadorul ucrainean la NATO, Alona Hetmanchuk , a indicat statele care suportă cea mai mare parte a costurilor, relatează digi24.ro . Declarațiile au fost făcute la Bruxelles, înaintea unei reuniuni ministeriale NATO la care a fost invitată și Ucraina , și arată o distribuție inegală a contribuțiilor financiare între membrii alianței. Potrivit oficialului ucrainean, Norvegia este principalul contributor la PURL. Pe locul al doilea se află Olanda , urmată de Germania . Foarte aproape în clasament sunt Canada, Suedia și Danemarca . Aceste șase state formează, practic, nucleul finanțării pentru achiziția de sisteme esențiale, inclusiv sisteme de apărare aeriană necesare Kievului într-un moment în care infrastructura civilă și pozițiile militare sunt supuse atacurilor constante. Hetmanchuk a recunoscut că mai multe dintre aceste țări și-au exprimat rezerve legate de împărțirea echitabilă a poverii financiare. Diferențele dintre contribuții rămân un subiect sensibil, în condițiile în care unele guverne acoperă o parte considerabil mai mare din costuri. Totuși, ele și-au reafirmat disponibilitatea de a continua sprijinul pentru Ucraina , argumentând că o reducere a finanțării ar afecta direct populația civilă și forțele armate ucrainene. În prezent, 25 de state participă la mecanismul PURL . Dintre acestea, 23 sunt membre NATO , iar două sunt partenere apropiate: Australia și Noua Zeelandă . Conform datelor prezentate, aproximativ 80% din armele furnizate Ucrainei ajung acum prin canalele Alianței, după o revizuire amplă a rolului NATO în coordonarea sprijinului militar. Oficialii anticipează că noi state s-ar putea alătura chiar în această săptămână programului de achiziții, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra contributorilor principali și ar echilibra mecanismul de finanțare. Tema distribuirii costurilor rămâne însă pe agenda discuțiilor dintre aliați, în paralel cu extinderea sprijinului pentru Kiev .

Radu Miruță a discutat la Bruxelles cu un oficial NATO despre riscurile de pe flancul estic , potrivit Știrile Pro TV , care citează informații transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN) prin News.ro . Conform MApN , discuțiile cu asistentul secretarului general al NATO au vizat evoluțiile mediului de securitate, cu accent pe „amenințările complexe și multidimensionale” – hibride, cibernetice și informaționale – și pe impactul acestora asupra stabilității regionale. Ministerul arată că a fost subliniată importanța unei înțelegeri comune a riscurilor de pe Flancul Estic, pentru susținerea procesului decizional aliat. MApN mai precizează că Miruță a evidențiat relevanța strategică a Mării Negre pentru NATO și necesitatea menținerii vigilenței și adaptabilității. În același context, el a reiterat importanța cooperării în domeniul securității și a schimbului de informații, ca elemente pentru întărirea posturii de descurajare și apărare a Alianței .

Judecătoarea Ionela Tudor va încasa o pensie mai mare decât ultimul salariu net , după pensionarea începând cu 10 februarie, potrivit HotNews . Situația este posibilă deoarece magistrata beneficiază de regulile anterioare modificărilor intrate în vigoare la 1 ianuarie 2024, care au introdus plafonarea pensiei de serviciu la nivelul ultimului salariu net. Ionela Tudor , fostă vicepreședintă a Curții de Apel București, obținuse decizia de pensionare încă din 7 februarie 2023, de la Casa de Pensii Ialomița, județul de domiciliu. Deși avea decizia, și-a continuat activitatea ca judecător, optând pentru salariu, o practică întâlnită în rândul magistraților, explicată pentru HotNews de un director din subordinea Casei Naționale de Pensii. În 2023, Legea 303/2004 prevedea că magistrații cu 25 de ani vechime se pot pensiona la cerere și pot primi o pensie de serviciu de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația brută lunară și sporurile din ultima lună de activitate. Ulterior, legea s-a modificat, iar de la 1 ianuarie 2024 pensia a rămas la 80% din veniturile brute ale ultimei luni, însă cu limitarea că nu poate depăși ultimul salariu net încasat. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii ( CSM ) prin care a fost aprobată pensionarea reține însă existența unei derogări: pentru persoanele care aveau decizii de pensionare emise înainte de intrarea în vigoare a noii legi, se aplică cuantumul stabilit potrivit reglementărilor anterioare. CSM arată că Ionela Tudor avea 51 de ani și o vechime totală în magistratură de peste 28 de ani, iar decizia de pensionare îi fusese emisă la 7 februarie 2023, ceea ce o plasează sub incidența acestei derogări. În privința nivelului veniturilor, HotNews notează că, potrivit datelor publicate de Curtea de Apel București, în septembrie 2025 salariul brut al celor doi vicepreședinți ai instanței era de 37.847 lei, respectiv 36.391 lei, la care se adăugau sporuri (inclusiv pentru condiții grele, suprasolicitare neuropsihică și confidențialitate). Pe baza acestor valori și a regulii de calcul de 80% din brut și sporuri, publicația estimează că pensia lunară a Ionelei Tudor ar fi de aproximativ 30.000 de lei. Judecătoarea a intrat în atenția publică și printr-un moment surprins la o conferință extraordinară de presă a Curții de Apel București, organizată după apariția documentarului Recorder „Justiție capturată” , când a fost auzită spunând președintei instanței: „ M-a sunat Lia. Mă duc să vorbesc ”, apoi revenind pentru a-i șopti acesteia ce să răspundă, potrivit relatării HotNews. Conferința s-a încheiat abrupt după întrebări critice din partea jurnaliștilor, iar nu toți cei înscriși au apucat să adreseze întrebări, mai arată publicația.

Forțele americane s-au retras complet de la baza Al-Tanf din Siria , potrivit Digi24 , care citează AFP prin Agerpres. Două surse militare siriene au declarat miercuri pentru AFP că retragerea a avut loc de la baza aeriană Al-Tanf, situată în apropierea frontierei cu Iordania . Una dintre surse, sub protecția anonimatului, a afirmat că forțele siriene au fost desfășurate pentru a înlocui trupele americane. A doua sursă a confirmat informația și a precizat că procesul de retragere ar fi început „acum 15 zile”. Baza Al-Tanf era folosită de forțele americane desfășurate în Siria în cadrul coaliției internaționale antijihadiste.
Ultima actualizare: 12 februarie 2026, ora 23:57

Liderii UE vor să lărgească definiția „Made in Europe” potrivit Biziday , astfel încât și produsele realizate împreună cu „țări partenere de încredere” să poată fi tratate ca bunuri europene, într-un efort de a crește competitivitatea blocului în fața SUA și Chinei. Summitul informal a avut loc la Castelul Alden-Biesen (Belgia) și a vizat relansarea economiei UE, reducerea barierelor de reglementare și atragerea investițiilor. În acest context, tema etichetei „Made in Europe” a devenit un instrument de politică industrială și comercială, cu impact direct asupra achizițiilor publice și a prioritizării furnizorilor. Presa internațională, citând surse familiarizate cu discuțiile, indică faptul că noua definiție ar urma să includă nu doar bunuri fabricate în UE, ci și produse realizate împreună cu parteneri externi care împărtășesc valori similare. Proiectul de lege asociat, „Industrial Accelerator Act”, ar urma să fie publicat pe 25 februarie. Discuția reflectă o diferență de abordare între statele membre: Franța a susținut o „preferință europeană” mai strictă, în timp ce Germania a pledat pentru o formulă care să păstreze colaborarea internațională. În termeni practici, miza este dacă UE își construiește politica de stimulare a industriei în jurul unei etichete restrictive („produs în UE”) sau al unei etichete extinse, de tip „Made with Europe”, care recunoaște lanțurile de aprovizionare și investițiile realizate împreună cu parteneri considerați compatibili. În forma discutată la summit, „noua definiție” a produselor europene ar însemna, în esență, o reclasificare care să permită prioritate la nivelul UE pentru: produse fabricate în Uniunea Europeană; produse realizate împreună cu „țări partenere de încredere” din afara UE; o aplicare a „preferinței europene” în special în contractele publice, într-o variantă descrisă ca „țintită”, nu ca protecționism generalizat; o delimitare încă disputată a listei de parteneri eligibili: Franța ar limita aria la Spațiul Economic European (SEE) și la state care oferă reciprocitate, în timp ce Germania ar include și țări cu acorduri comerciale cu UE și alte state „asemănătoare ca valori”. Pe fondul acestor dezbateri, Mario Draghi a avertizat asupra „deteriorării peisajului economic” de la publicarea raportului său privind competitivitatea în 2024, conform unui oficial UE familiarizat cu discuțiile. El a insistat pe eliminarea barierelor din piața unică, mobilizarea economiilor private, reducerea prețurilor la energie și introducerea unei preferințe europene „țintite” în achizițiile publice. Draghi a cerut, de asemenea, ca liderii să ia în calcul o Europă cu „două viteze”, prin cooperare consolidată între un grup mai restrâns de state, pentru a avansa mai rapid în domeniile urgente. În plan politic, președintele Nicușor Dan a declarat că executivul european s-a angajat să vină la summitul formal de luna viitoare cu propuneri privind stabilirea prețului la energie, iar în aprilie cu propunerea pentru crearea unui regim unic pentru companii. În același timp, el a spus că liderii nu își doresc o piață protecționistă, dar că UE trebuie să răspundă rapid la practici neconcurențiale, iar ideea „mai multor viteze” nu ar însemna două categorii administrative de state, ci grupuri care cooperează pe obiective comune. La nivelul Comisiei Europene, Ursula von der Leyen s-a poziționat, la începutul săptămânii, în favoarea unei Europe „cu mai multe viteze”, ca soluție pentru avansarea unei agende economice ambițioase atunci când consensul celor 27 nu poate fi obținut. Informațiile sunt atribuite de Biziday unor surse precum Politico și Euronews , citate în material.

Salariul mediu net a scăzut în termeni reali pentru a șasea lună consecutiv , în decembrie 2025, pe fondul inflației ridicate, chiar dacă dinamica negativă s-a mai temperat, potrivit unei analize publicate de Profit.ro . Datele arată că salariul mediu net a ajuns la 5.914 lei în ultima lună a anului trecut, în creștere cu 5,3% față de noiembrie și cu 4,8% comparativ cu decembrie 2024, pe fondul primelor de final de an. În termeni reali însă, ajustat cu inflația, salariul mediu net a fost cu 4,5% mai mic decât la finele lui 2024. Deși reculul este mai redus decât în noiembrie, când scăderea ajunsese la 5,1%, seria negativă se prelungește și reflectă impactul creșterii accelerate a prețurilor, în special după majorările de tarife la energie, TVA și accize din vara anului trecut. Inflația a urcat de la aproximativ 5% la aproape 10% în a doua parte a anului, erodând câștigurile salariale. Fără acest șoc inflaționist, dinamica reală a veniturilor ar fi fost, cel mai probabil, aproape de zero. Bugetarii, afectați și nominal Sectorul public contribuie semnificativ la încetinirea creșterii salariale. În administrația publică, salariul mediu net a fost de 6.943 lei în decembrie 2025, în scădere cu 3,8% față de aceeași lună din 2024. Ajustat cu inflația, declinul ajunge la 12,3%. În învățământ, salariul mediu net a coborât la 5.712 lei, cu 2,8% mai puțin nominal și cu 11,4% în termeni reali. În sănătate, salariile au crescut ușor nominal, cu 0,7%, până la 5.389 lei, însă au scăzut cu 8,2% în termeni reali. Aceste evoluții vin după doi ani de creșteri consistente în sectorul public, în 2023 și 2024, perioadă care a contribuit la majorarea deficitului bugetar. Diferențe importante între sectoare În mediul privat, situația este eterogenă: Industria prelucrătoare: +7,9%, până la 5.500 lei Construcții: +2,4%, până la 5.303 lei Comerț: +4,8%, până la 5.467 lei Transporturi: +9,3%, până la 6.066 lei Hoteluri și restaurante: +7%, până la 3.557 lei IT&C: +6,6%, până la 11.405 lei Intermedieri financiare și asigurări: +10,9%, până la 11.225 lei Creșterile din transporturi și sectorul financiar s-au apropiat sau au depășit rata inflației, în timp ce alte domenii au rămas în urmă. Scăderea puterii de cumpărare afectează deja consumul și încrederea populației, iar perspectiva unei reveniri consistente depinde de reducerea inflației, așteptată abia din vara acestui an. Până atunci, salariile reale rămân sub presiune, iar ajustarea pare departe de a se fi încheiat.

Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat necesitatea unor decizii puternice pentru a evita declinul economic al Europei , potrivit AGERPRES . În cadrul unei întâlniri cu industriași la Anvers, Belgia, Merz a accentuat importanța reducerii drastice a reglementărilor și a reformării legislației europene pentru a menține competitivitatea economică a continentului. Cancelarul a avertizat că după 25 de ani de declin progresiv față de principalii concurenți, Europa trebuie să acționeze rapid și decisiv. El a subliniat că doar o Europă puternică din punct de vedere economic poate fi suverană și a pledat pentru dereglementarea tuturor sectoarelor, cu o revizuire completă a legislației, nu doar cu modificări minore. Merz a criticat propunerea Franței de a impune 'preferința europeană', care ar obliga companiile ce beneficiază de fonduri publice să se aprovizioneze cu componente fabricate în Europa. El a susținut că o astfel de măsură ar trebui aplicată doar în sectoarele strategice și ca ultimă soluție, promovând mai degrabă conceptul de 'Made with Europe' decât 'Made in Europe'. Această poziție vine în contextul unui summit al Celor 27, dedicat competitivității Uniunii Europene .

OLX a prezentat la București cea de-a X-a ediție a raportului OLX Job Index . Datele pentru 2025 arată o piață a muncii care nu s-a oprit , dar care funcționează mai calculat. Pe platformă au fost publicate aproximativ 484.000 de anunțuri de angajare, cu 14% mai puține decât în 2024. În același timp, numărul aplicărilor a crescut cu 19%, depășind 8 milioane. Asta înseamnă o medie de 17 candidați per job, față de 12 în anul anterior. Companiile sunt mai atente la ce roluri scot la bătaie , iar procesele de recrutare devin mai structurate, cu accent pe competențe esențiale, eficiență și adaptabilitate. Digitalizarea și integrarea tehnologiilor AI în recrutare contribuie la această filtrare mai riguroasă. Segmentul joburilor operaționale rămâne coloana vertebrală a pieței. Industria și transporturile cumulează aproximativ 81% din totalul posturilor disponibile, chiar dacă zona blue-collar a înregistrat o ușoară scădere față de 2024. În 2025, cele mai multe anunțuri de angajare au fost înregistrate în următoarele domenii: Lucrători producție – depozit – logistică: 170.277 anunțuri Șoferi – servicii auto – curierat: 78.556 anunțuri Personal hotelier – restaurant: 47.556 anunțuri Șoferii, lucrătorii din producție, logistică și HoReCa rămân extrem de căutați, iar volumul mare de aplicări confirmă interesul pentru aceste roluri. Totuși, presiunea pe salarii și pe condițiile de muncă rămâne ridicată, mai ales în contextul majorării salariului minim brut de la 4.050 lei la 4.325 lei, începând cu 1 iulie 2026. Aproximativ 1,8 milioane de angajați vor fi afectați de această creștere, în special în producție, transporturi, logistică și HoReCa, unde multe poziții gravitează în jurul salariului minim. Diferențele salariale între domenii rămân semnificative. În 2025, cele mai bine plătite domenii sunt: Tehnologia informației – salariu mediu net de 11.810 lei; Transporturile aeriene – 10.739 lei; Extracția petrolului și a gazelor naturale – 10.706 lei; Fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului – 10.651 lei; Activitățile de editare – 10.209 lei. La polul opus: Fabricarea mobilei – 3.907 lei; Tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea încălțămintei – 3.886 lei; Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 3.465 lei; Hoteluri și restaurante – 3.396 lei. IT-ul rămâne lider detașat la salarii , dar și domenii precum transporturile aeriene sau sectorul energetic oferă medii salariale peste 10.000 lei net. În schimb, industriile intensive în forță de muncă continuă să opereze aproape de pragul minim, ceea ce accentuează polarizarea pieței. Distribuția geografică a joburilor arată aceeași concentrare puternică în zona București-Ilfov, cu peste 161.000 de anunțuri – de aproape cinci ori mai mult decât următorul județ clasat. Cluj, Brașov, Constanța și Iași formează un al doilea pol economic, dar diferența față de capitală rămâne mare. Interesant este că nivelul competiției variază mult: în Covasna și Harghita un anunț atrage în medie 6 aplicări, în timp ce în Iași și Dolj se ajunge la 29, respectiv 28 de candidați per job. În paralel, deficitul de personal împinge companiile spre recrutare internațională. În primele 11 luni din 2025, 145.372 de cetățeni non- UE aveau drept de ședere pentru muncă, cu 46% mai mult față de 2024, Nepalul fiind principalul furnizor de forță de muncă. Domenii precum curierat (26.275 poziții vacante), manipulant mărfuri (20.912), construcții (20.484) și comerț (16.246) sunt printre cele mai afectate. Din 2026, directiva europeană privind transparența salarială va obliga companiile să comunice salariile încă din faza de recrutare, schimbare care va influența direct modul în care se negociază și se ocupă posturile.

Prima lună din 2026 aduce peste 500 de dosare noi de insolvență la nivel național, semnalând că presiunea asupra mediului de afaceri continuă și în noul an. Chiar dacă ritmul este mai temperat comparativ cu lunile septembrie-decembrie 2025, când se depășeau constant 900 de dosare lunar, ianuarie confirmă că problemele financiare din economie nu s-au disipat odată cu schimbarea calendarului. Vorbim despre o ajustare de ritm, nu despre o inversare a tendinței. Capitala rămâne epicentrul insolvențelor, cu peste 130 de dosare deschise în ianuarie 2026. Comparativ cu aceeași lună din 2025, când se înregistrau puțin peste 80 de cazuri, creșterea depășește 60%, un salt care nu poate fi ignorat. Bucureștiul concentrează un volum mare de companii din aproape toate sectoarele economice, astfel că orice tensiune financiară se vede rapid în statistici. Evoluția sugerează o presiune crescută asupra fluxurilor de numerar și o dificultate tot mai mare în gestionarea obligațiilor fiscale și comerciale, mai ales în contextul modificărilor de taxe și al costurilor operaționale ridicate. Trendul ascendent nu este limitat la Capitală. Dolj, Satu Mare, Timiș și Arad raportează creșteri consistente ale numărului de dosare . În Dolj, saltul este de la 7 cazuri în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026, ceea ce înseamnă o creștere de 171%. Satu Mare ajunge la 12 dosare, marcând un avans de 140%, iar Timiș înregistrează 21 de cazuri, dublu față de anul trecut. În Arad, creșterea este de 86%, cu 13 dosare deschise. De asemenea, majorări ale numărului de insolvențe se regăsesc și în județe precum Brăila, Covasna, Botoșani, Teleorman sau Vaslui. În paralel, există și excepții notabile: Caraș-Severin (-83%), Maramureș (-80%), Sălaj (-60%) și Neamț (-43%) arată scăderi față de ianuarie 2025, ceea ce indică o distribuție neuniformă a presiunilor economice la nivel regional. Top domenii activitate după numărul de dosare: Lucrări de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții - circa 116%; Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale - aproximativ 94%; Comerț cu amanuntul în magazine nespecializate - aproximativ 88%; Restaurante - 45%; Comerț cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului - 33%. Potrivit Danielei Colnicianu , Director Vânzări în cadrul RisCo , 2026 se conturează ca un an al alegerilor dificile pentru antreprenori, care vor trebui să prioritizeze strict obiectivele și să analizeze mult mai atent partenerii de business. Impactul politicilor bugetare și al creșterilor de taxe începe deja să se reflecte în modul de operare al firmelor, iar efectele pot ajunge și în piața muncii, atât prin ajustări de personal, cât și printr-un ritm mai precaut al angajărilor.
Ultima actualizare: 12 februarie 2026, ora 23:11

Semnalele de analiză tehnică indică un risc de scădere spre 52.000 de dolari pentru bitcoin, în pofida unei stabilizări temporare a prețului, potrivit Yahoo Finance UK . Joi, criptomoneda s-a menținut în jurul nivelului de 67.259 de dolari (circa 49.503 lire), într-un context în care investitorii au cântărit datele mai bune decât așteptările din piața muncii din SUA și temerile persistente privind o corecție mai amplă. Pe termen scurt, bitcoin a urcat cu aproximativ 1% în ultimele 24 de ore, dar rămâne în scădere cu aproape 4,7% pe ultimele șapte zile. Mișcarea sugerează că piața nu a depășit complet episoadele recente de volatilitate, iar stabilizarea deasupra pragului de 67.000 de dolari este tratată mai degrabă ca o pauză decât ca o reluare clară a trendului ascendent. John Glover , director de investiții la Ledn și fost director general la Barclays, a atras atenția că unele repere tehnice s-au deteriorat. El a spus că nivelul de 71.000 de dolari, asociat retragerii Fibonacci de 50% (un instrument folosit în analiză tehnică pentru identificarea zonelor de suport și rezistență), a fost depășit în jos, ceea ce slăbește argumentul unei reveniri rapide, consemnează Yahoo. Glover a adăugat că, în cadrul teoriei Elliott Wave (un cadru de analiză care încearcă să anticipeze trendurile prin tipare recurente de „valuri” în evoluția prețului), un prag structural devine critic: dacă bitcoin închide sub 67.000 de dolari la nivel săptămânal, scenariul său de numărare a valurilor „intră sub semnul întrebării”. Într-un astfel de caz, următorul suport important ar fi în jurul a 52.000 de dolari, nivel care ar marca o corecție mult mai adâncă față de cotațiile curente. Acest scenariu tehnic se suprapune peste o dezbatere mai largă despre reziliența bitcoin în 2026. Materialul notează că unii analiști văd „slăbiciuni structurale” care ar putea împiedica atingerea unor noi maxime peste 100.000 de dolari în acest an, ceea ce amplifică sensibilitatea pieței la praguri tehnice și la fluxurile de capital pe produse reglementate. Totuși, nu toate opiniile indică o cădere abruptă. Elbert Iswara , responsabil de relația cu clienții la QCP, a indicat zona 60.000–65.000 de dolari ca interval psihologic și tehnic relevant, unde „lichiditatea subțire” (puține ordine de cumpărare și vânzare) poate amplifica mișcările, inclusiv o posibilă revenire pe termen scurt în jurul a 60.000 de dolari. În paralel, fluxurile către ETF-urile spot pe bitcoin rămân un barometru important: miercuri au fost ieșiri nete de peste 276 milioane de dolari la nivelul tuturor acestor fonduri, potrivit datelor Farside Investors , un semnal care poate menține presiunea asupra prețului dacă persistă.

Comisia Europeană va prezenta în martie un plan de aprofundare a pieței unice , potrivit Reuters , cu obiectivul de a facilita operarea companiilor în interiorul Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după o reuniune informală cu liderii UE, la Alden Biesen (Belgia), privind creșterea competitivității economiei europene. Von der Leyen a spus că executivul european va accelera și proiectul Uniunii Piețelor de Capital, inițiativă discutată de ani de zile, care urmărește să canalizeze mai eficient economiile populației și ale companiilor către investiții. Potrivit acesteia, aproximativ 10.000 de miliarde de euro ar sta în prezent în conturi bancare, fără a fi utilizate productiv. Șefa Comisiei a precizat că liderii au convenit să finalizeze până în iunie „faza întâi” a ceea ce a numit Uniunea Economisirii și Investițiilor, etapă care ar include integrarea piețelor, supravegherea și securitizarea (transformarea unor active, precum creditele, în instrumente tranzacționabile). Ținta, în această formulare, este să se reducă fragmentarea dintre piețele financiare naționale și să se creeze condiții mai uniforme pentru finanțarea companiilor în UE. Dacă avansul cu toate cele 27 de state membre nu va fi suficient de rapid, Comisia ar putea lua în calcul „cooperarea consolidată”, mecanism care permite unui grup de cel puțin nouă state să meargă înainte cu un proiect comun, a mai spus von der Leyen. Această opțiune ar putea deveni relevantă dacă nu se înregistrează progrese până la termenul din iunie, semnalând o posibilă accelerare „în mai multe viteze” a integrării piețelor de capital.

Lenovo anunță venituri record de 22,2 miliarde dolari în trimestrul al treilea 2025/26 , în creștere cu 18% față de anul anterior, iar inteligența artificială devine principalul motor de expansiune al grupului, potrivit rezultatelor financiare publicate la 12 februarie 2026 . Performanța confirmă accelerarea strategiei bazate pe AI și consolidarea poziției globale a companiei într-un context economic volatil. Creștere solidă a veniturilor și avans puternic al profitului ajustat În perioada analizată, veniturile totale au atins 22,2 miliarde dolari, toate segmentele majore înregistrând creșteri de două cifre. Profitul net atribuibil acționarilor a fost de 546 milioane dolari, în scădere cu 21% față de anul anterior, în principal din cauza unor cheltuieli unice. În schimb, profitul net ajustat (non-HKFRS) a urcat cu 36%, la 589 milioane dolari, iar marja aferentă a crescut la 2,7% . Un element central al evoluției financiare îl reprezintă avansul accelerat al veniturilor generate de AI, care au crescut cu 72% față de anul precedent și reprezintă deja 32% din totalul încasărilor grupului. Conducerea companiei subliniază că inteligența artificială a devenit un pilon strategic pe termen lung, integrat atât în zona de dispozitive, cât și în infrastructură și servicii. Pentru mai multe informații despre companie și activitatea sa globală, Lenovo oferă detalii pe site-ul oficial: lenovo.com , precum și pe platforma de știri StoryHub. Performanțe diferențiate pe divizii: PC-uri, infrastructură și servicii Intelligent Devices Group (IDG) Divizia responsabilă de PC-uri, smartphone-uri și alte dispozitive inteligente a generat venituri de 15,8 miliarde dolari, în creștere cu 14% anual . Printre reperele trimestrului se numără: Creștere de 17% a veniturilor din PC-uri și dispozitive inteligente Cota globală de piață pentru PC-uri de 25,2% în trimestru Volum și activări record pentru smartphone-urile Motorola Lenovo rămâne singurul producător care depășește pragul de 25% cotă de piață globală pe segmentul PC. Infrastructure Solutions Group (ISG) ISG a înregistrat un trimestru record, cu venituri de 5,2 miliarde dolari, în creștere cu 31% . Segmentul serverelor AI și soluțiile de răcire cu lichid Neptune au avut o dinamică deosebit de puternică, veniturile din aceste sisteme crescând cu 300% față de anul precedent. Pentru a susține dezvoltarea pe termen lung, Lenovo a inițiat o restructurare strategică a diviziei, generând cheltuieli unice de 285 milioane dolari în trimestru. Compania estimează economii anuale de peste 200 milioane dolari în următorii trei ani, prin optimizarea costurilor și simplificarea portofoliului . În cadrul evenimentului Tech World organizat la CES 2026, Lenovo a anunțat extinderea ofertei Hybrid AI Advantage și lansarea Lenovo AI Cloud Gigafactory în parteneriat cu NVIDIA . Solutions and Services Group (SSG) Divizia de soluții și servicii a generat venituri de 2,7 miliarde dolari, în creștere cu 18% anual, marcând 19 trimestre consecutive de creștere . Marja operațională a depășit 22%, cu un avans de 2,1 puncte procentuale. Creșterea a fost susținută de: Managed Services și Project & Solutions, care au reprezentat aproape 60% din veniturile SSG Extinderea serviciilor TruScale DaaS și IaaS, impulsionate de workload-uri GPU și AI Cererea crescută pentru soluții de Digital Workplace, Hybrid Cloud și AI La Tech World, compania a prezentat și Lenovo Agentic AI, precum și suita Lenovo xIQ, menite să simplifice implementarea agenților AI în mediul enterprise . Reorganizare strategică și angajamente ESG Pe lângă performanța financiară, trimestrul a adus și evoluții la nivel organizațional și de sustenabilitate. Tareq Alangari a fost numit vicepreședinte senior și președinte pentru Orientul Mijlociu, Turcia și Africa . Compania a obținut pentru al patrulea an consecutiv ratingul AAA din partea MSCI ESG și a fost inclusă, pentru al doilea an la rând, în topul „100 Best Workplaces for Innovators”, realizat de Fast Company . Per ansamblu, rezultatele trimestrului al treilea din anul fiscal 2025/26 indică o consolidare a modelului de business Lenovo, cu accent pe inteligența artificială hibridă, eficiență operațională și diversificare a surselor de venit. Strategia pare orientată nu doar spre creștere accelerată, ci și spre o profitabilitate mai stabilă, într-un mediu tehnologic marcat de transformări rapide.

Acțiunile Spotify au urcat după profituri record și mai mulți abonați , potrivit Euronews , după ce compania și-a publicat marți raportul financiar. Titlurile au sărit cu 6% la deschiderea ședinței de miercuri, reducând ulterior o parte din avans. Platforma de streaming muzical a încheiat 2025 cu puțin peste 2,2 miliarde de euro profit net, în creștere cu 94% față de anul anterior. Rezultatul consolidează schimbarea de trend începută în 2024, când Spotify a devenit profitabilă la nivel anual pentru prima dată; înainte de acel moment, compania a operat pe pierdere aproape două decenii de la înființarea sa în 2006. În 2025, numărul de utilizatori a crescut cu 11%, iar cel al abonaților plătitori cu 10%, pe fondul reducerii costurilor și al majorărilor de preț în mai multe piețe, ceea ce a dus la o marjă de profit de 33,1%, cea mai ridicată din istoria companiei. O parte importantă a performanței din 2025 a venit spre finalul anului, când Spotify a ajuns la 751 de milioane de utilizatori activi lunar (MAU), după cea mai mare creștere trimestrială a activității. Pentru primul trimestru din 2026, compania anticipează venituri de circa 4,5 miliarde de euro și 759 milioane MAU. În conferința cu investitorii, Daniel Ek, președinte executiv și fondator, a spus că Spotify a „construit o platformă pentru audio, dar din ce în ce mai mult și pentru toate celelalte moduri în care creatorii se conectează cu publicul”, iar noul CEO, Alex Norström , a afirmat că „după un an de execuție, 2026 va fi anul în care creștem nivelul ambiției”. Efectele creșterii s-au văzut și în industrie: compania a plătit peste 11 miliarde de euro către artiști în 2025, sumă pe care raportul o descrie drept „cea mai mare plată anuală către creatorii de muzică realizată vreodată de o platformă”. Euronews consemnează, de asemenea, că Spotify susține că a ajutat artiștii să genereze peste un miliard de dolari din vânzări de bilete, conectând fanii la evenimente live. În paralel, compania accelerează integrarea inteligenței artificiale, inclusiv prin instrumente precum un generator de liste de redare pe baza unor instrucțiuni și un „DJ” personalizat, folosite deja de milioane de abonați plătitori, dar recunoaște și provocările legate de muzica generată de AI; co-CEO-ul Gustav Söderström a spus că „problema nu este nouă, dar s-a amplificat”, adăugând că Spotify lucrează cu industria pentru introducerea unor mențiuni care să indice metodele de producție.

Acțiunile Dassault Systèmes au scăzut cu peste 18% pe 11 februarie 2026, după publicarea rezultatelor financiare dezamăgitoare pentru trimestrul IV din 2025 , marcând astfel cea mai proastă zi de tranzacționare din istoria companiei, potrivit CNBC . În raportul financiar, compania franceză a anunțat că veniturile ajustate din software au scăzut cu 5% în ultimul trimestru al anului trecut , iar veniturile totale pe întreg anul 2025 au stagnat la 6,24 miliarde euro, sub așteptările analiștilor, care estimau 6,3 miliarde euro. Acțiunile listate la Paris au fost suspendate temporar la deschidere, înainte de a reveni pe un trend descendent, atingând o pierdere de până la 21% în primele ore de tranzacționare. Cifrele-cheie: Venit total 2025 : 6,24 miliarde euro (estimare: 6,3 miliarde euro) Venit software 2025 : 5,64 miliarde euro Ghidaj pentru 2026 : creștere între 3% și 5% Cotație acțiune la ora 18:00 (CET) : -20,81% Deși CEO-ul Pascal Daloz a declarat că Dassault Systèmes se va concentra pe transformarea AI în industrie prin platforma 3D UNIV+RSES , subliniind că este vorba despre „un angajament pe termen lung, nu o țintă de moment” , analiștii au reacționat negativ la rezultatele slabe și la perspectiva modestă. Efectul „SaaS apocalypse” Scăderea abruptă este și un simptom al ceea ce analiștii numesc deja „apocalipsa SaaS”. Potrivit CNBC , un val recent de temeri privind sustenabilitatea companiilor din zona software-ului ca serviciu (SaaS), alimentat de lansarea unor noi instrumente AI de la Anthropic, a provocat vânzări masive în rândul investitorilor. Dassault Systèmes pierduse deja peste 4% din valoare în săptămâna anterioară. Analiștii UBS au numit raportul companiei „ un final slab și o prognoză slabă ”, explicând că, deși Dassault și-a fixat o țintă de creștere de cel puțin 7% pe an între 2024 și 2029, ritmul impus de acum încolo ar trebui să urce între 8,2% și 8,9% anual pentru a compensa scăderile actuale, conform analizei UBS publicate de CNBC . În ciuda promisiunilor de execuție riguroasă și de investiții în inovație, piața reacționează dur la orice semn de slăbiciune în sectorul tech, iar Dassault pare să fi devenit una dintre victimele principale ale acestui nou climat de incertitudine.
Ultima actualizare: 13 februarie 2026, ora 00:46

APIA primește până la 9 martie 2026 cereri pentru sprijinul de urgență din pomicultură , potrivit AgroInfo , pentru fermierii afectați de înghețul târziu de primăvară din aprilie–mai 2025. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură precizează că schema vizează plantațiile pomicole pe rod, iar solicitările pot fi depuse până la data de 09 martie 2026 inclusiv. Pot beneficia de sprijin fermierii care dețin documente ce certifică afectarea suprafețelor, au un grad de afectare cuprins între 30% și 100% și au depus cerere de plată la APIA pentru anul 2025. Ajutorul se acordă sub formă de grant, în cuantum de maximum 2.000 euro/ha (echivalentul a 10.180,6 lei/ha), pentru următoarele specii: măr, păr, prun, cais/zarzăr, piersic, cireș, vișin, nectarin, nuc, alun și migdal. Bugetul total alocat este de 11,5 milioane euro, finanțat din Fondul european de garantare agricolă (FEGA). Cererile se depun la centrele APIA unde a fost depusă cererea de plată pentru 2025 și pot fi însoțite, după caz, de documentul cu coordonatele bancare, dacă acestea s-au modificat. Documentele depuse în copie trebuie să poarte mențiunea „conform cu originalul”, să fie datate și semnate de beneficiar, iar verificările se fac administrativ, prin sistemul IACS (sistemul integrat de administrare și control), plata urmând să fie stabilită în funcție de suprafețele eligibile determinate de APIA și de gradul de afectare. Sprijinul este acordat în baza Hotărârii Guvernului nr. 66/2026 .

Atacul Rusiei a întrerupt livrările de petrol către Ungaria și Slovacia prin ramura sudică a oleoductului Drujba, după avarierea conductei pe teritoriul Ucrainei, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a declarat că avaria a fost provocată de un atac aerian lansat de Rusia pe 27 ianuarie și că incidentul a dus la oprirea temporară a fluxurilor către cele două state. Impactul asupra aprovizionării este semnificativ deoarece Ungaria și Slovacia sunt prezentate drept singurele țări din Uniunea Europeană care încă se bazează pe petrol rusesc livrat prin Drujba. Conform informațiilor citate în articol, în februarie Rusia nu a efectuat livrări către Ungaria și Slovacia, iar în ianuarie volumele pompate ar fi scăzut puternic, până la aproape 150.000 de barili pe zi, față de o medie zilnică de aproximativ 200.000 de barili în perioada ianuarie-februarie 2022-2025, potrivit calculelor Bloomberg menționate de Digi24. În acest context, vulnerabilitatea celor două economii ține de dependența de o singură rută majoră de import, care traversează o zonă de război. Oprirea livrărilor în februarie, după scăderea din ianuarie, indică un risc de continuitate pentru alimentarea rafinăriilor și pentru piața internă de carburanți, chiar dacă articolul nu oferă detalii despre stocuri, surse alternative sau măsuri de compensare. Pe plan politic, Sibiga a afirmat că Budapesta „nu a exprimat niciun protest” față de Rusia în legătură cu avarierea conductei și a susținut că partea maghiară ar urma să se plângă din nou de problemele de tranzit, recomandându-i să se adreseze „prietenilor” din Moscova. În paralel, premierul ungar Viktor Orbán este citat numind Ucraina „dușmanul nostru”, pe fondul presiunilor legate de oprirea livrărilor de resurse energetice rusești către UE. Pentru Ungaria și Slovacia, episodul se suprapune peste direcția de politică energetică a UE: în ianuarie, Uniunea a luat decizia finală de a înceta complet importurile de gaze din Rusia până în 2027, decizie contestată în instanță de cele două țări, iar Comisia Europeană ar urma să propună și o legislație pentru eliminarea treptată a importurilor de petrol până la finalul lui 2027. În logica acestor termene, întreruperile pe Drujba accentuează presiunea pe diversificarea aprovizionării, pe care Kievul o invocă explicit ca lecție pentru guvernul de la Budapesta.

Producția de carne a crescut la ovine și caprine, dar a scăzut la bovine , potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică ( INS ), informează AgroInfo . În 2025, numărul sacrificărilor și producția de carne au crescut la porcine, ovine, caprine și păsări, în timp ce la bovine s-au înregistrat scăderi. În luna decembrie 2025 , comparativ cu aceeași lună din 2024, numărul bovinelor sacrificate a scăzut de la 44.000 la 41.000 de capete, iar greutatea în carcasă a coborât de la 7.146 la 6.803 tone. Pe parcursul întregului an, sacrificările de bovine s-au redus de la 573.000 la 480.000 de capete, cu o scădere a greutății în carcasă de la 80.323 la 79.907 tone. În contrast, sacrificările de porcine au crescut pe tot anul, de la 3,53 milioane la 4,01 milioane de capete, iar producția a urcat de la 328.590 tone la 365.575 tone. De asemenea, sacrificările de ovine și caprine au crescut de la 5,863 milioane la 6,785 milioane de capete, cu o creștere a greutății în carcasă de la 56.230 la 82.211 tone. La păsări, numărul sacrificărilor a crescut în decembrie 2025 față de decembrie 2024, de la 27,605 la 31,468 milioane de capete, iar greutatea în carcasă a urcat de la 46.463 la 50.492 tone. Pe parcursul anului, sacrificările au crescut de la 330,552 milioane la 366,618 milioane de păsări, cu o creștere a greutății în carcasă de la 576.325 la 611.309 tone. Greutatea medie în carcasă pentru 2025 a fost de 166,5 kilograme la bovine, 91,1 kilograme la porcine, 12,1 kilograme la ovine/caprine și 1,7 kilograme la păsări.

Numărul autorizațiilor de construire din Cluj a scăzut cu 10% în 2025 , potrivit Economedia , care citează date statistice publicate recent și preluate de la ActualdeCluj.ro. În total, în 2025 au fost eliberate 1.284 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale la nivelul județului, cu 128 mai puține decât în 2024. Scăderea vine într-un județ considerat a avea cea mai scumpă piață imobiliară din România, cu reședința la Cluj-Napoca. Dinamicile diferă însă între urban și rural. Reducerea numărului de autorizații s-a concentrat în mediul rural, unde au fost cu 197 mai puține autorizații față de anul anterior. În mediul urban, în schimb, s-a înregistrat o creștere, de 69 de autorizații, față de 2024, conform acelorași date. Sursa informațiilor este cercetarea statistică lunară „Autorizații de construire eliberate pentru clădiri” (ACC), o colectare exhaustivă care vizează instituțiile administrației publice locale, respectiv Consiliul Județean și consiliile locale, notează ActualdeCluj.ro .

Kaufland a lansat o pagină de înscriere pentru producătorii locali potrivit Kaufland , invitând agricultori și mici procesatori să devină parteneri și să își aducă produsele la raft în magazinele rețelei. Retailerul își prezintă inițiativa ca un demers de extindere a colaborării cu furnizori din România, sub eticheta „Produs Local”, și transmite că „caută parteneri de încredere”. Mesajul este adresat atât producătorilor de materie primă, cât și celor care fac produse finite, din categorii precum legume și fructe, lactate sau panificație și patiserie. Pe aceeași pagină, compania publică și o listă de producători locali deja prezenți în rețea, organizați pe județe, cu exemple din mai multe zone ale țării (de la Alba și Cluj, până la Iași, Sibiu, Suceava sau Timiș). Lista include nume de branduri din segmente diverse, în special din zona de panificație și produse alimentare. Pentru producătorii interesați, Kaufland indică un formular de înscriere, unde sunt cerute informații de bază precum numele brandului/afacerii și categoria de produse. Pagina funcționează ca punct de intrare pentru inițierea discuțiilor comerciale, fără a detalia public criteriile de selecție sau calendarul de evaluare. Demersul contează într-un context în care retailerii încearcă să își diferențieze oferta prin sortimente regionale și parteneriate cu furnizori mai mici, iar pentru producători accesul la o rețea națională poate însemna volume mai mari, dar și cerințe mai stricte de livrare și conformitate.
Ultima actualizare: 12 februarie 2026, ora 17:58

Apple a remediat o vulnerabilitate zero-day exploatată în atacuri sofisticate cu spyware , lansând actualizări de securitate pentru iOS, iPadOS și celelalte sisteme ale sale, după ce compania a confirmat că problema a fost utilizată împotriva unor persoane țintite. Potrivit unei note oficiale publicate de Apple , breșa – identificată drept CVE-2026-20700 – afecta componenta dyld și putea permite executarea de cod arbitrar pe dispozitive vulnerabile. Vulnerabilitate critică în dyld și atacuri țintite Defectul viza dyld, editorul dinamic de legături al Apple, responsabil de încărcarea bibliotecilor și componentelor esențiale în iOS, iPadOS și macOS. Conform informării oficiale, „un atacator cu capacitate de scriere în memorie ar putea executa cod arbitrar”, iar compania a precizat că este la curent cu rapoarte privind exploatarea vulnerabilității „într-un atac extrem de sofisticat” care a vizat anumite persoane pe versiuni anterioare iOS 26. Descoperirea a fost raportată către Apple de Google Threat Analysis Group. Potrivit unei analize publicate de Security Affairs , vulnerabilitatea ar fi făcut parte dintr-un lanț de exploatare mai amplu, alături de două breșe WebKit remediate în decembrie 2025 (CVE-2025-14174 și CVE-2025-43529). Acest detaliu sugerează o campanie coordonată, cu mai multe puncte de acces tehnic. Conform unei evaluări realizate de Forbes , combinarea acestor vulnerabilități ar fi putut permite atacuri de tip „zero-click”, adică infectarea dispozitivului fără nicio acțiune din partea utilizatorului. Specialiști citați în analiză avertizează că exploatarea dyld, împreună cu breșele WebKit, putea conduce la compromiterea completă a sistemului. Actualizări extinse în iOS 26.3 și iPadOS 26.3 Apple a anunțat că problema de corupere a memoriei a fost remediată prin „îmbunătățirea gestionării stării”, potrivit documentației tehnice publicate pe site-ul oficial. Actualizările sunt disponibile pentru: iPhone 11 și modelele ulterioare iPad Pro generația a 3-a și mai noi iPad Air generația a 3-a și mai noi iPad generația a 8-a și mai noi iPad mini generația a 5-a și mai noi Pe lângă vulnerabilitatea zero-day, iOS 26.3 și iPadOS 26.3 includ remedieri pentru peste 35 de probleme de securitate suplimentare. Conform Cybersecurity News , acestea vizează componente critice precum kernelul, WebKit și CoreServices, iar unele ar fi putut permite escaladarea privilegiilor până la nivel de administrator sau ieșirea aplicațiilor din sandbox-ul de securitate. Primul zero-day activ din 2026 Aceasta este prima vulnerabilitate zero-day exploatată activ și remediată de Apple în 2026, după ce în 2025 compania a corectat șapte astfel de breșe. Experții în securitate recomandă actualizarea imediată a dispozitivelor, întrucât vulnerabilitățile dezvăluite public devin adesea ținta unor tentative mai largi de exploatare după publicarea detaliilor tehnice. Incidentul evidențiază intensificarea atacurilor direcționate și complexitatea tot mai mare a lanțurilor de exploatare, în special în contextul utilizării comerciale a instrumentelor de supraveghere digitală. Pentru utilizatori, mesajul rămâne unul clar: instalarea rapidă a actualizărilor de securitate este esențială pentru protecția datelor și a dispozitivelor personale.

Intel și SoftBank au prezentat un prototip de memorie ZAM de generație nouă la evenimentul Intel Connection Japan 2026, potrivit TweakTown . Inițiativa este derulată împreună cu SAImemory, subsidiară a SoftBank, iar miza este dezvoltarea unei alternative la HBM (memorie cu lățime mare de bandă, folosită frecvent în acceleratoare pentru inteligență artificială), cu accent pe consum și management termic. Demonstrația a avut loc în Japonia, în cadrul unei discuții care a pus în prim-plan arhitectura „Z-angle” (interconectări dispuse oblic în stiva de cipuri), prezentată ca soluție pentru limitările de performanță și temperatură folosind tehnologii de răcire deja existente. La eveniment au participat, între alții, Joshua Fryman (Intel Fellow și CTO al Intel Government Technologies) și Makoto Ono (CEO Intel Japan), notează publicația. Colaborarea Intel–SoftBank capătă greutate prin trecerea de la „hârtie” la hardware: ZAM a fost, până recent, mai ales subiect de lucrări de cercetare și comunicate, însă parteneriatul cu SAImemory ar împinge proiectul către prototipuri. Diferența tehnică subliniată de Intel este modul de realizare a interconectărilor în stiva de memorie: în locul unei conectări „verticale” (prin găurire pe verticală), ZAM ar folosi o topologie de interconectare „diagonală”, cu beneficii în disiparea căldurii. „Arhitecturile standard de memorie nu pot satisface nevoile inteligenței artificiale. NGDB definește o abordare complet nouă care va accelera trecerea noastră în următorul deceniu. Regândim modul în care este organizată memoria DRAM pentru a avansa fundamental arhitectura sistemelor de calcul, urmărind îmbunătățiri de performanță de ordinul magnitudinii și integrarea inovației în standardele industriei.” În forma prezentată, Intel compară direcția ZAM cu HBM prin câteva puncte-cheie, relevante pentru centrele de date și sarcini de lucru de inteligență artificială, unde energia și răcirea sunt constrângeri majore: consum de energie mai mic cu 40–50%; fabricație simplificată prin interconectări „Z-angle”; capacitate mai mare per cip, până la 512 GB. De ce contează parteneriatul cu SoftBank : prin SAImemory, grupul japonez intră direct într-o zonă critică a lanțului de valoare pentru inteligența artificială, unde memoria a devenit un factor de limitare (cost, disponibilitate, consum, răcire). Pentru Intel, asocierea oferă un vehicul de dezvoltare și validare a unei arhitecturi care, dacă se confirmă la scară, ar putea concura cu HBM în segmentele cu cerere accelerată de AI și calcul avansat. TweakTown menționează și existența unei știri anterioare despre această colaborare („Intel teams with SoftBank on next-gen ZAM memory, prototypes on the way”), însă în materialul de față accentul este pe prototipul prezentat public și pe argumentul tehnic central: interconectarea „în unghi” ca răspuns la limitele de putere și temperatură. În lipsa unui calendar detaliat în textul sursă, următorul pas rămâne validarea practică a prototipurilor și clarificarea traseului către producție și adoptare în industrie.

QNAP a anunțat modelul QXG-100G2SF-BCM , o placă de rețea cu două porturi de 100GbE, destinată infrastructurilor enterprise care au nevoie de transfer rapid de date și latență redusă. Soluția este gândită în special pentru sisteme NAS all-flash și medii virtualizate, acolo unde volumele mari de date pot crea blocaje de performanță. Pe scurt, discutăm despre o placă ce poate oferi până la 200Gbps lățime de bandă agregată , adică 100Gbps pe fiecare port QSFP28. Specificații principale Caracteristică Detaliu Model QNAP QXG-100G2SF-BCM Interfață PCIe Gen 4.0 x16 Porturi 2 × 100GbE QSFP28 Throughput total până la 200Gbps (100Gbps per port) Tehnologii suportate RDMA (RoCE, iSER), SR-IOV Segment țintă Enterprise / centre de date Ce înseamnă asta în practică? În teorie, această placă permite: transferuri foarte rapide între servere și sisteme de stocare; backup-uri masive realizate într-un timp mult mai scurt; rularea simultană a mai multor mașini virtuale fără ca rețeaua să devină un punct de blocaj. Desigur, performanța finală depinde și de restul infrastructurii: switch-uri compatibile 100GbE, stocare suficient de rapidă (ideal all-flash) și servere capabile să susțină aceste viteze. Latență redusă și mai puțin stres pe procesor Placa include suport pentru RDMA (RoCE și iSER) , o tehnologie care permite transferul direct de date între sisteme, reducând implicarea procesorului. Rezultatul: latență mai mică și eficiență mai bună în medii precum VMware sau alte platforme de virtualizare. De asemenea, funcția SR-IOV permite alocarea directă a resurselor de rețea către mașini virtuale. Pe scurt, fiecare VM poate primi „propria bucată” de rețea, ceea ce duce la performanță mai predictibilă și la un overhead mai mic pe serverul gazdă. Parte dintr-un ecosistem 100GbE QXG-100G2SF-BCM este compatibilă cu switch-ul QNAP QSW-M7308R-4X , permițând companiilor să construiască o infrastructură completă de mare viteză în interiorul aceleiași platforme. Placa este deja disponibilă, însă producătorul nu a comunicat un preț public. Acest lucru sugerează o orientare clară către segmentul enterprise, unde costurile sunt stabilite în funcție de volum și configurație. QXG-100G2SF-BCM nu este un produs pentru utilizatorii obișnuiți, ci pentru companiile care gestionează volume mari de date și infrastructuri virtualizate. Cu 100GbE pe fiecare port și suport pentru tehnologii moderne de accelerare a rețelei, noua placă QNAP este poziționată ca o soluție pentru eliminarea blocajelor de performanță din centrele de date moderne. Dacă vrei, pot să o transform și într-o versiune potrivită pentru publicarea pe site, cu structură SEO și subtitluri optimizate.

AMD încheie anul 2025 cu o cotă record de venituri de 41,3% pe segmentul de servere, marcând o creștere solidă în toate segmentele-cheie ale pieței de procesoare x86 , potrivit celui mai recent raport al Mercury Research. Creșterea semnificativă a fost determinată în special de adopția accelerată a procesoarelor EPYC în cloud și enterprise , dar și de cererea puternică pentru procesoarele Ryzen pe desktop. AMD a reușit să obțină o cotă totală de venit pe piața de procesoare de 35,4% în T4 2025, cu aproape 7 puncte procentuale peste aceeași perioadă a anului precedent. Evoluții pe segmente: Servere: AMD a atins un nou record cu 41,3% cotă de venit (+4,9 p.p. Y/Y), consolidându-și poziția în centrele de date. Desktop: Segmentul a ajuns la 42,6% cotă de venit (+14,6 p.p. Y/Y), impulsionat de performanța Ryzen. Notebook: Cota a urcat la 24,9%, cu +3,3 puncte Y/Y și Q/Q, indicând o redresare moderată. Total CPU: AMD a atins 35,4% cotă de venituri și 29,2% cotă de unități livrate, un salt consistent comparativ cu 2024. Raportul arată o evoluție pozitivă simultană în toate segmentele de computing , o performanță rar întâlnită în industrie. Aceasta confirmă încrederea crescută a clienților în platformele AMD , într-un context de creștere a cererii pentru sarcini AI și infrastructură scalabilă. Rezumat al cotei AMD pentru T4 2025: Segment Cota unități T4'25 Cota venituri T4'25 Cota unități T3'25 Cota venituri T3'25 Cota unități T4'24 Cota venituri T4'24 Δ unități T/T Δ unități A/A Δ venituri T/T Δ venituri A/A Server 28,8% 41,3% 27,8% 39,5% 25,7% 36,4% +1,0 +3,1 +1,8 +4,9 Desktop 36,4% 42,6% 33,6% 41,0% 26,9% 28,0% +2,8 +9,5 +1,6 +14,6 Notebook / Mobil 26,0% 24,9% 21,9% 21,6% 23,8% 21,6% +4,1 +2,2 +3,3 +3,3 Total Client 29,2% 31,2% 25,4% 28,2% 24,6% 23,8% +3,8 +4,6 +3,0 +7,4 Total CPU 29,2% 35,4% 25,6% 32,5% 24,7% 28,6% +3,6 +4,5 +2,9 +6,8

Mistral AI anunță o investiție de 1,2 miliarde de euro în infrastructură de inteligență artificială în Suedia , potrivit CNBC , într-un demers care consolidează ambițiile Europei de a-și construi propria autonomie tehnologică într-un context geopolitic tot mai tensionat. Compania franceză, fondată în 2023 și considerată răspunsul european la OpenAI, va direcționa fondurile către dezvoltarea de centre de date pentru inteligență artificială, capacitate avansată de calcul și servicii locale dedicate procesării și stocării datelor. Investiția marchează prima extindere majoră a infrastructurii Mistral în afara Franței. Directorul general Arthur Mensch a declarat că proiectul reprezintă „un pas concret către construirea unor capacități independente în Europa”, subliniind că obiectivul este crearea unui nor european de inteligență artificială capabil să deservească industrii, instituții publice și cercetători la scară largă. Ce presupune investiția dezvoltarea unor centre de date dedicate inteligenței artificiale; extinderea capacității de calcul de înaltă performanță; parteneriat cu compania suedeză EcoDataCenter; deschiderea facilității în 2027. Țările nordice sunt considerate locații ideale pentru astfel de proiecte datorită temperaturilor scăzute și costurilor reduse la energie, factori esențiali pentru operarea infrastructurii de calcul intensiv. Mistral a atras în septembrie 2025 o finanțare de 1,7 miliarde de euro, ajungând la o evaluare de 11,7 miliarde de euro. Printre investitori se numără ASML, Nvidia și Microsoft, alături de fonduri importante de capital de risc. În total, compania a strâns aproximativ 2,9 miliarde de dolari, însă rămâne în urma rivalilor americani: OpenAI pregătește o rundă estimată la 100 de miliarde de dolari, iar Anthropic a semnat pentru o finanțare de 10 miliarde de dolari la începutul lui 2026. Prin această investiție, Mistral își extinde activitatea dincolo de dezvoltarea modelelor lingvistice mari și mizează pe integrarea completă a infrastructurii, inclusiv unități de procesare grafică și servicii specializate. Mișcarea indică o competiție tot mai intensă pentru controlul infrastructurii care va susține următoarea etapă a dezvoltării inteligenței artificiale în Europa.
Ultima actualizare: 10 februarie 2026, ora 20:20

Parlamentul European a susținut, în principiu, euro digital , un proiect al Băncii Centrale Europene (BCE) prezentat ca instrument de modernizare a plăților și de întărire a autonomiei economice a Uniunii, potrivit Euronews România , care citează AFP. Semnalul politic vine într-un moment în care Bruxelles-ul și BCE încearcă să reducă dependențele externe în infrastructurile critice, inclusiv în plățile digitale. Sprijinul a fost exprimat la Strasbourg, unde Parlamentul European a adoptat două amendamente favorabile proiectului, în cadrul examinării raportului anual al BCE. Unul dintre amendamente afirmă că introducerea unui euro digital este „esențială” pentru consolidarea suveranității monetare a UE, reducerea fragmentării metodelor de plată și sprijinirea integrității și rezilienței pieței unice; amendamentul a trecut cu 438 de voturi pentru și 158 împotrivă. Din perspectiva suveranității economice, mesajul central este că UE vrea o opțiune de plată digitală ancorată în instituțiile sale, nu doar în rețele comerciale globale. În termeni practici, euro digital este descris ca o versiune electronică a monedei euro, care ar putea fi folosită similar numerarului: la plăți în magazine, online și între persoane fizice, fără costuri suplimentare pentru utilizatori. Miza de suveranitate nu ține doar de „un nou instrument”, ci de controlul asupra unei componente esențiale a economiei: capacitatea de a efectua plăți în interiorul pieței unice, în condiții stabile și previzibile, inclusiv în scenarii de tensiuni geopolitice sau de întreruperi ale unor servicii private. Calendarul indicat în material este condiționat de legislație. BCE, care studiază fezabilitatea din 2020, ar urma să demareze faza pilot în 2027 și să înceapă emiterea de euro digitali în 2029, dacă un cadru legislativ european este adoptat în 2026. Pentru asta este necesar acordul Parlamentului European și al statelor membre asupra proiectului de lege propus de Comisia Europeană; Consiliul European și-a exprimat deja sprijinul pentru viitorul cadru, însă Parlamentul ar urma să îl discute abia la primăvară. Argumentul de suveranitate economică este legat explicit de structura actuală a pieței: BCE vede euro digital ca o modalitate de a întări autonomia europeană, în condițiile în care plățile online sunt dominate de grupurile americane Visa și Mastercard. În același timp, proiectul se lovește de preocupări privind confidențialitatea și riscul de a înlocui numerarul. Președinta BCE, Christine Lagarde, a declarat în Parlamentul European că instituția „nu va avea acces la datele personale ale utilizatorilor” și că euro digital „nu este destinat să înlocuiască numerarul”, subliniind că utilizarea ar fi opțională și că noul instrument ar reduce „dependența excesivă de furnizorii străini” pentru sisteme de plată considerate esențiale pentru funcționarea economiei UE.

Restanțele firmelor la stat au urcat la 77,8 miliarde lei la final de 2025 , potrivit Profit.ro , după 76,7 miliarde lei în trimestrul III din 2025. În același timp, 45.108 firme figurează cu datorii restante la bugetul de stat, cu o prezență puternică în construcții și comerț, două sectoare care concentrează și cele mai mari sume restante. Datele, provenite din platforma de analiză financiară RisCo.ro , arată că peste trei sferturi din totalul restanțelor sunt obligații către bugetul de stat, care ajung la 58,5 miliarde lei în T4/2025. Din această componentă, 1,65 miliarde lei sunt datorii contestate, ceea ce indică existența unor litigii fiscale în derulare. Restul restanțelor se împarte între bugetul asigurărilor sociale (14,4 miliarde lei), bugetul de sănătate (peste 4,4 miliarde lei) și bugetul asigurărilor pentru șomaj (509 milioane lei). Concentrarea teritorială rămâne pronunțată în București, care cumulează 30,9 miliarde lei, adică aproape 40% din totalul național, cu 17.917 firme restante în T4/2025. Următoarele județe ca nivel al datoriilor sunt Ilfov (7,3 miliarde lei), Constanța (3,5 miliarde lei) și Timiș (2,7 miliarde lei), iar Sibiu, Buzău și Hunedoara depășesc fiecare pragul de 2 miliarde lei. La polul opus, Covasna, Vâlcea și Sălaj au datorii sub 200 milioane lei. Punctul de presiune din economie se vede însă mai clar în structura pe activități, unde construcțiile și comerțul domină atât ca volum al restanțelor, cât și ca număr de companii restante. Lucrările de construcții rămân principala sursă de datorii la stat: construcțiile de clădiri rezidențiale și nerezidențiale au cumulat 5,3 miliarde lei în T4/2025 și reprezintă, totodată, domeniul cu cele mai multe firme restante, 5.992. În comerț, cele mai mari restanțe sunt înregistrate la comerțul cu ridicata al produselor alimentare, băuturilor și tutunului, cu datorii de 4,5 miliarde lei, urmat de comerțul cu ridicata specializat al altor produse, cu 2,8 miliarde lei. În tabloul general apar și alte domenii cu restanțe ridicate, precum industria chimică (2,3 miliarde lei) și transportul rutier de mărfuri (1,7 miliarde lei), însă construcțiile și comerțul rămân nucleul datoriei fiscale, atât prin sumele acumulate, cât și prin numărul mare de firme care figurează cu restanțe.

În perioada 10 februarie – 6 mai 2026, Muzeul Băncii Naționale a României găzduiește expoziția temporară „Banii ne vorbesc – o istorie a leului de la metal la polimer” , realizată în parteneriat cu R.A. Monetăria Statului și R.A. Imprimeria BNR, informează BNR . Expoziția aduce în fața publicului peste 500 de piese relevante din istoria monedei naționale, punând în lumină transformările sale simbolice, economice și tehnologice de-a lungul a peste 150 de ani. Parcursul expozițional începe din perioada medievală, cu primele monede emise de statele românești începând cu secolul al XIV-lea, și continuă cu talerul-leu olandez – precursorul direct al leului românesc. Sunt evidențiate eforturile legislative și instituționale depuse de Alexandru Ioan Cuza pentru crearea unui sistem monetar propriu în Principatele Unite, deschizând astfel drumul primei emisiuni oficiale din 1867. Vizitatorii vor putea admira monede, bancnote, matrițe, clișee, coli de tipar și separații de culoare, toate provenind din patrimoniul BNR. Acestea oferă o perspectivă completă asupra etapelor de producție și design ale leului românesc, până în epoca actuală a bancnotelor de polimer. Totodată, expoziția scoate în evidență felul în care moneda națională a reflectat identitatea națională și a fost folosită ca instrument politic în momente-cheie din istoria României. Un punct de interes major îl constituie prezentarea proceselor tehnologice utilizate în fabricarea banilor, de la metodele tradiționale la cele moderne. Publicul va putea vedea și utilaje funcționale, aduse de Monetăria Statului, care exemplifică fluxul de producție al monedelor de circulație. Expoziția poate fi vizitată în cadrul tururilor ghidate, disponibile de luni până vineri, la orele 10:00, 12:00, 14:00 și 16:00, prin programare online la muzeu.bnr.ro . Accesul este gratuit, iar tururile sunt adaptate publicului larg, de la pasionați de istorie monetară la vizitatori curioși de poveștile ascunse în spatele fiecărei bancnote.

BT Broker de Asigurare își extinde operațiunile la nivel național prin lansarea unei rețele de francize , informează Banca Transilvania . Această inițiativă face parte din strategia companiei de a-și diversifica modelul de afaceri și de a trece de la un broker specializat la unul universal, cu acoperire națională. Parteneriatul cu DIASIG VEST Primul pas în această direcție a fost realizat prin semnarea unui parteneriat cu DIASIG VEST, o companie din Cluj-Napoca. Contractul a fost semnat de Valentin Coroiu, Director General al BT Broker de Asigurare, și Diana Borzan, Administrator al DIASIG VEST. Acest parteneriat marchează începutul unei rețele de francize care va aduce beneficii semnificative atât clienților, cât și partenerilor locali. „Mulțumim companiei DIASIG VEST pentru deschidere și pentru încrederea cu care pornim împreună pe acest drum. Parteneriatul ne ajută să construim un model scalabil, pe care îl vom extinde în întreaga companie, pentru a fi mai aproape de oameni și de ceea ce au nevoie”, a declarat Valentin Coroiu, director general BT Broker de Asigurare. Beneficiile rețelei de francize Noua rețea de francize va oferi clienților acces la consultanță și soluții personalizate, direct în comunitățile lor. Partenerii locali vor beneficia de susținerea Grupului Financiar Banca Transilvania, asocierea cu un brand puternic și acces la un portofoliu diversificat de produse de asigurare. Această inițiativă va contribui la dezvoltarea pieței de brokeraj din România, bazată pe parteneriate și soluții integrate. Transformarea BT Broker de Asigurare BT Broker de Asigurare și-a anunțat în 2025 intenția de a se transforma într-un broker universal, oferind servicii digitale și consultanță personalizată pentru persoane fizice și companii. La finalul anului 2025, compania avea peste 46.000 de clienți, iar numărul polițelor intermediate a crescut cu 17% față de anul precedent, ajungând la aproape 140.000. Avantajele extinderii prin francize Accesibilitate crescută : Clienții vor avea acces mai ușor la servicii personalizate în comunitățile lor. Susținere puternică : Partenerii locali vor beneficia de sprijinul celui mai mare grup financiar din România. Diversificare : Un portofoliu mai variat de produse de asigurare va fi disponibil pentru clienți. Dezvoltare accelerată : Extinderea rapidă în zone cu potențial ridicat. Această inițiativă strategică a BT Broker de Asigurare este menită să aducă o nouă experiență clienților și să crească accesibilitatea serviciilor de asigurare în întreaga țară.

Aplicația BT Go, destinată exclusiv clienților persoane juridice ai Băncii Transilvania, a fost din nou indisponibilă în noaptea de vineri spre sâmbătă, 8 februarie 2026, pentru o perioadă de peste două ore , fără ca banca să ofere o informare prealabilă prin SMS sau e-mail. Defecțiunea afectează singurul canal online prin care cele peste 120.000 de firme din portofoliul BT pot face tranzacții simplificate, iar incidentul reprezintă a treia cădere majoră a aplicației în mai puțin de trei săptămâni. Conform informațiilor disponibile, aplicația a redevenit funcțională în jurul orei 4 dimineața. În intervalul în care BT Go nu a putut fi accesată, serviciul de relații cu clienții nu era disponibil, ceea ce a lăsat antreprenorii fără alternative reale de tranzacționare, în special pe cei care nu aveau deja instalată aplicația BT Pay, rezervată conturilor de persoane fizice. Problemele de funcționare se repetă la doar două săptămâni de la o întrerupere similară, petrecută pe 26 ianuarie, când aplicația a fost indisponibilă mai multe ore. La acel moment, banca a oferit pentru prima dată alternativa tranzacțiilor prin site-ul oficial. Totuși, dificultățile tehnice s-au resimțit și ulterior, întrucât reconectarea în aplicație a necesitat reintroducerea datelor inițiale și reverificarea conturilor. Acest aspect a creat probleme suplimentare pentru antreprenorii care nu aveau la îndemână documentele necesare. Eșecurile tehnice frecvente ale BT Go ridică semne de întrebare privind fiabilitatea sistemelor digitale ale celei mai mari bănci din România. Lipsa unor comunicări oficiale în timp real, absența unor notificări automate și imposibilitatea de a accesa rapid un canal alternativ de tranzacționare lasă clienții business într-o zonă de incertitudine inacceptabilă, mai ales într-un context economic în care digitalizarea este esențială pentru continuitatea afacerilor. Situațiile repetate indică o nevoie urgentă de modernizare a infrastructurii aplicației și de îmbunătățire a modului în care sunt tratate comunicările de criză. De asemenea, este de așteptat ca banca să ofere explicații și eventuale măsuri compensatorii pentru clienții afectați, dacă aceste întreruperi continuă să se repete în viitor.
Ultima actualizare: 10 februarie 2026, ora 17:52

Reducerea deficitului bugetar trebuie să devină „un proiect național”, susține ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-un interviu acordat Bloomberg , citat de Spotmedia.ro . Oficialul avertizează că țara se află într-un moment decisiv, cu un test important programat vineri, când agenția de rating Fitch urmează să anunțe dacă păstrează sau ajustează calificativul de țară al României. Acesta se află acum cu doar o treaptă peste nivelul „junk” și are o perspectivă negativă, în pofida scăderii randamentelor obligațiunilor guvernamentale și a unui deficit ajustat sub așteptări în 2025. Nazare afirmă că nu este vorba doar despre o conformare tehnică la cerințele Bruxelles-ului, ci despre o schimbare de paradigmă în cultura fiscală a statului român. „Trebuie să depășim logica electorală și să construim o disciplină bugetară care să fie respectată indiferent de ciclurile politice”, a declarat acesta. Mesajul său vine pe fondul unei datorii publice care a depășit 60% din PIB și al unor presiuni constante din partea piețelor, investitorilor și Comisiei Europene. Pentru anul 2026, obiectivul Ministerului Finanțelor este de a reduce deficitul la 6,2% din PIB, în contextul în care în 2025 acesta s-a situat la 7,65%, cu o ușoară îmbunătățire față de estimările inițiale. Coaliția de guvernare condusă de premierul Ilie Bolojan se confruntă cu dificultăți în implementarea reformelor, inclusiv în ceea ce privește reducerea cheltuielilor publice și restructurarea administrației. Premierul a avertizat că nu exclude continuarea guvernării chiar și în formulă minoritară dacă partenerii politici blochează măsurile necesare pentru stabilitate fiscală. Situația actuală a României în cifre (conform datelor prezentate): Indicator Situația actuală Deficit bugetar 2025 7,65% din PIB Ținta pentru 2026 6,2% din PIB Datorie publică peste 60% din PIB Randamente obligațiuni (10 ani, lei) în scădere cu peste 100 puncte de bază Rating de țară Fitch o treaptă peste „junk”, perspectivă negativă Ministrul face apel și la lecțiile trecutului: experiența Greciei, unde lipsa de disciplină fiscală a declanșat o criză de proporții, trebuie să rămână un avertisment. „Controlul cheltuielilor nu este suficient. Avem nevoie de politici care să stimuleze creșterea economică sustenabilă”, afirmă Nazare. În opinia sa, consolidarea bugetară trebuie să meargă mână în mână cu stimularea economiei, pentru ca povara datoriei să poată fi gestionată mai ușor. Vineri, Fitch Ratings va decide dacă păstrează actualul calificativ al României sau dacă modifică perspectiva. Într-un context global în care multe economii din Europa Centrală și de Est se confruntă cu presiuni fiscale, rezultatul evaluării ar putea influența accesul României la finanțare în perioada următoare. Nazare rămâne optimist: „Cu cât ne apropiem mai mult de potențialul nostru ridicat de creștere, cu atât devine mai ușor să abordăm și deficitul, și datoria.”

Premierul Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă privind acumularea frustrărilor sociale în România, pe fondul măsurilor fiscale dure adoptate recent de guvern. Într-un interviu acordat postului Digi24 , acesta a recunoscut că nemulțumirile populației sunt reale și crescute de sentimentul că doar o parte din români suportă efectiv „nota de plată”. Măsurile de creștere a TVA și impozitele pe proprietate au fost resimțite acut, iar în lipsa unor corecții vizibile în zona privilegiilor de stat, tensiunile sociale riscă să se agraveze. Printre principalele nemulțumiri invocate de premier se numără pensiile speciale, în special cele ale magistraților. Bolojan a admis că intrarea în pensie la 49 de ani nu este „nici corectă, nici sustenabilă” și a avertizat că lipsa reformei în acest domeniu adâncește percepția de inechitate. Mai mult, a subliniat că, în lipsa unor măsuri de compensare corecte, nemulțumirea publicului față de sistem este justificată și că trebuie să se intervină urgent pentru a redresa situația. Bolojan a criticat inclusiv propriul aparat administrativ, declarând că o bună parte din români nu plăteau impozite locale din cauza unui sistem plin de excepții. Printre exemplele oferite se numără scutirile acordate persoanelor cu dizabilități, proprietarilor de imobile nereabilitate sau celor care beneficiau de reduceri nejustificate. Premierul a anunțat că aceste excepții au fost revizuite, dar că măsura a fost aplicată de unele primării cu excese, ceea ce a provocat un val suplimentar de nemulțumiri. Pentru a susține noua filosofie bugetară, Bolojan a cerut primăriilor să își reducă cheltuielile și personalul excedentar, argumentând că administrațiile locale trebuie să arate că banii din taxele mărite sunt investiți eficient. „Dacă toți banii merg pe salarii și nu se vede nimic în comună, înseamnă că instituția există pentru angajați, nu pentru oameni” , a afirmat tranșant premierul. Totodată, el a reiterat faptul că România nu își mai permite un model economic bazat pe împrumuturi și consum peste producție. Iată, într-un tabel sintetic, principalele teme abordate de premier în declarațiile recente: Problemă semnalată Măsuri propuse / observații Pensiile magistraților Corectare rapidă – pensionarea la 49 de ani este nesustenabilă Inechitate fiscală între cetățeni Eliminarea excepțiilor nejustificate la taxe și impozite Impozite locale mărite Aplicare echitabilă, dar cu monitorizare strictă a primăriilor Cheltuieli administrative Reducerea personalului și transparentizarea utilizării fondurilor Reforma fiscală generală Este necesară pentru evitarea crizelor și atragerea fondurilor UE În ciuda presiunilor politice și sociale, Bolojan susține că nu intenționează să demisioneze, deși recunoaște că a luat în calcul această opțiune în trecut. Spune că își dorește ca actuala Coaliție să rămână unită, dar avertizează că stabilitatea trebuie să fie una „cu rezultate, nu de formă”. În privința viitorului politic, afirmă că va fi „mai ușor când nu va mai fi premier”, sugerând un grad ridicat de uzură generat de criticile publice constante.

Decizia privind participarea României la Consiliul pentru Pace, creat de președintele american Donald Trump, reprezintă un test diplomatic important pentru București. Potrivit Euronews , fostul ministru de Externe, Cristian Diaconescu, avertizează că o decizie pripită ar putea avea consecințe negative asupra relațiilor cu partenerii strategici ai României. Contextul deciziei Cristian Diaconescu a declarat, în cadrul emisiunii „Vocile care contează” de la Euronews România, importanța unei analize detaliate înainte de a lua o decizie. El a menționat că și alte țări, precum China, se confruntă cu aceeași dilemă. Diaconescu a atras atenția asupra necesității de a evita antagonizarea ireversibilă a unui partener strategic. „Problema esențială și trebuie să faci posibilul câteodată din această perspectivă, este să nu iei o decizie prin care să-ți antagonizezi uneori ireductibil un partener strategic sau altul. Da, nu este simplu”, a declarat Cristian Diaconescu. Analiza propunerii Administrația prezidențială a României a anunțat că propunerea va fi analizată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării ( CSAT ), având în vedere angajamentele internaționale ale României. Președintele Nicușor Dan a demarat un proces de evaluare a Cartei Board of Peace, pentru a stabili compatibilitatea cu obligațiile existente ale României. Printre aspectele analizate se numără: Compatibilitatea cu angajamentele României față de ONU, OSCE și UE. Impactul financiar, având în vedere că statutul de membru permanent necesită o contribuție de cel puțin un miliard de dolari. Implicațiile asupra politicii externe și a relațiilor diplomatice. Implicațiile financiare și diplomatice Propunerea lui Donald Trump include cerința ca țările care doresc un loc permanent în Consiliul pentru Pace să contribuie financiar substanțial. Această condiție ridică întrebări cu privire la resursele financiare ale României și la prioritățile sale bugetare. Ședința CSAT, în care se va discuta această ofertă, trebuie organizată până la finalul lunii martie, conform legislației în vigoare. Decizia finală va trebui să țină cont de poziția României în politica externă și de implicarea sa în planurile internaționale de pace. Impactul asupra relațiilor diplomatice Participarea României la Consiliul pentru Pace ar putea avea consecințe semnificative asupra relațiilor diplomatice ale țării. În contextul în care Consiliul este gândit să abordeze conflicte majore, precum cele din Ucraina și Venezuela, România trebuie să evalueze cu atenție cum această inițiativă se aliniază cu interesele sale strategice. În concluzie, decizia României de a participa sau nu la Consiliul pentru Pace va fi esențială pentru viitorul său diplomatic. O abordare prudentă și bine fundamentată este crucială pentru a asigura menținerea unor relații internaționale stabile și benefice.

Potrivit Profit.ro , șeful Dacia România, Mihai Bordeanu , a declarat că locul de producție pentru noul model compact nu este încă stabilit și că alternativa fabricării în altă uzină este luată în calcul . Uzina de la Mioveni riscă astfel să piardă un proiect important, ceea ce ar putea afecta atât producția anuală, cât și stabilitatea angajaților pe termen lung. Motivele sunt complexe. Pe fondul scăderilor abrupte ale înmatriculărilor Dacia în luna ianuarie – peste 60% în România și până la 50% în Germania – oficialul companiei pune declinul pe seama unei distorsiuni provocate de reglementările de la finalul anului trecut. Conform explicațiilor, mulți clienți s-au grăbit să-și înmatriculeze mașinile în decembrie pentru a beneficia de vechiul cadru fiscal, ceea ce a umflat artificial cifrele lunii decembrie și a lăsat ianuarie „descoperit”. Pe lângă contextul economic, mai intervine și presiunea legislativă privind emisiile. Grupul Renault, din care face parte Dacia , are obiective stricte de reducere a emisiilor CO₂, ceea ce obligă marca românească să vândă mai multe versiuni hibride, GPL sau electrice. Bordeanu a explicat că modelele 4x4 hibride și GPL, precum noul Duster și Bigster, sunt deja foarte căutate de clienți, în ciuda faptului că nu au ajuns încă în showroom-uri. În paralel, Logan primește o versiune nouă cu motor Eco-G și cutie automată, cea mai puternică din istoria modelului, dar care vine cu un preț mai ridicat. Totuși, în ciuda comenzilor bune pentru motorizările noi, Dacia a început anul cu o producție ajustată. Sindicatele anunțaseră anterior o reducere de 165 de mașini pe zi, dar Bordeanu susține că această adaptare este doar o reacție la cererea de pe piețele externe și că cifra totală de producție pe 2026 va fi comparabilă cu cea din 2025 – în jur de 300.000 – 310.000 de unități. Tot el a infirmat informațiile privind concedieri voluntare masive, precizând că în acest an numărul acestora va fi „semnificativ mai mic” decât în 2025, când au plecat sub 500 de angajați. Un alt punct esențial este incertitudinea privind viitorul program Rabla , de care depinde stabilitatea vânzărilor pe piața internă. Dacia și-a construit estimările pentru 2026 pe ipoteza că programul va continua la același nivel ca anul trecut, însă orice întârziere sau reducere a fondurilor ar putea afecta grav performanța vânzărilor. În concluzie, deși compania afirmă că producția de la Mioveni rămâne stabilă „dacă va exista Rabla”, faptul că locul de producție al noului model compact va fi anunțat abia la mijlocul anului lasă deschisă posibilitatea relocării în Maroc sau altă uzină din grupul Renault. Această incertitudine afectează nu doar planurile pe termen lung ale fabricii din Mioveni, ci și lanțul de furnizori locali, angajații și economia regională.

Consilierul prezidențial Valentin Naumescu avertizează că riscul rusesc rămâne central , potrivit HotNews.ro , într-un interviu publicat marți, 3 februarie 2026, despre reașezarea geopolitică, rolul UE și NATO și limitele autonomiei europene în materie de apărare. Valentin Naumescu, consilier pentru afaceri europene al președintelui Nicușor Dan din noiembrie 2025, susține că actualele transformări nu înseamnă „sfârșitul lumii transatlantice”, dar cer obiective strategice mai clare și o accelerare a deciziilor europene pe securitate. În interviu, el subliniază că securitatea este „tema numărul unu” a politicii externe, inclusiv pentru mandatul actualului președinte. „Sugestia mea ar fi să nu credem că adevărata politică externă și de securitate se face pe rețele sociale, prin postări care, sigur, uneori pot fi mai spumoase.” Naumescu afirmă că direcțiile de politică externă ale României nu s-au schimbat și rămân ancorate în cei „trei piloni fundamentali”: NATO, Uniunea Europeană și parteneriatul strategic cu Statele Unite. În acest cadru, el plasează invazia Rusiei în Ucraina (februarie 2022) drept momentul care a produs „sfârșitul iluziilor” în Europa Occidentală privind relația cu Federația Rusă. În lectura sa, o parte a statelor vest-europene a ignorat ani la rând avertismentele venite de pe flancul estic (Polonia, România, statele baltice) și a continuat să alimenteze indirect capacitatea de război a Rusiei prin contracte mari în zona hidrocarburilor. După 2022, spune el, a început atât o conștientizare politică, cât și o creștere a finanțărilor pentru industria de apărare și apariția unor instrumente noi la nivelul UE. În interviu sunt menționate câteva repere concrete ale acestui efort european, inclusiv inițiative și programe care ar urma să fie operaționalizate în următorii ani: numirea, „pentru prima dată”, a unui comisar european pentru Apărare; programul SAFE , de 150 de miliarde de euro, menționat ca instrument de relansare a industriei de apărare; foaia de parcurs „Defense Readiness 2030” pentru pregătirea apărării până în 2030; programele-fanion „Eastern Flank Watch” și „European Drone Defense Initiative”, descrise ca prioritare și cu țintă de operaționalizare până la finalul lui 2028; summitul din decembrie de la Helsinki al statelor UE de pe flancul estic, legat de integrarea „Eastern Flank Watch” și de includerea concluziilor în declarația finală a Consiliului European din decembrie. Naumescu avertizează, totodată, asupra riscului ca ordinea internațională să alunece „de la forța dreptului la dreptul forței”, idee pe care o leagă de obiectivele urmărite de Vladimir Putin prin invazia din Ucraina. Pe relația cu SUA, consilierul prezidențial spune că, în acest moment, contribuția americană rămâne esențială pentru apărarea Europei. El se declară în mare parte de acord cu mesajul secretarului general al NATO, Mark Rutte , potrivit căruia Europa nu își poate imagina securitatea fără SUA, cel puțin pe termen scurt. În evaluarea sa, europenii nu sunt încă în punctul în care să se poată apăra singuri de amenințarea rusească, iar UE ar avea nevoie de „cel puțin câțiva ani” pentru a ajunge, în jurul anului 2030, la un nivel de pregătire în apărarea convențională, dacă programele anunțate funcționează „perfect”. În schimb, pentru descurajarea nucleară, el afirmă că „Statele Unite vor continua să asigure această umbrelă de securitate”, în timp ce europenilor li se cere să își asume „principala responsabilitate” pentru apărarea convențională.
Actualizat la 12 februarie 2026, 17:30
Actualizat la 12 februarie 2026, 17:30
Actualizat la 13 februarie 2026, 02:30