Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
O firmă paravan din Republica Moldova ar fi ocolit regimul de control al exporturilor pentru bunuri cu dublă utilizare, livrând către Rusia componente electronice destinate avioanelor militare, într-un caz care ridică riscuri directe de securitate și conformare pentru companiile din regiune, potrivit Biziday.
Anchetatorii Serviciului de Informații și Securitate (SIS) din Republica Moldova susțin că, începând din 2022, compania vizată ar fi exportat sisteme de control și măsurare a semnalelor electrice provenite de la senzori instalați pe sistemele de propulsie ale avioanelor de luptă Suhoi SU-27 și ale variantelor de antrenament YAK-130.
Pentru a ascunde destinația reală a mărfurilor, echipamentele ar fi fost declarate la vamă drept „dispozitive pentru reciclarea deșeurilor”, iar destinatarul final ar fi fost o companie rusească, prin intermediul unei companii paravan din Republica Moldova. SIS afirmă că firma din Rusia ar fi afiliată complexului militar-industrial al Kremlinului și se află pe liste de sancțiuni internaționale.
Potrivit SIS, compania investigată nu ar fi solicitat și nici nu ar fi obținut autorizațiile necesare pentru exportul mărfurilor cu dublă utilizare (bunuri care pot avea atât utilizare civilă, cât și militară). Valoarea totală a exporturilor investigate depășește 21 de milioane de lei moldovenești, echivalentul a aproximativ un milion de euro (aprox. 5 milioane lei).
Pe 24 iunie, agenți ai SIS și ai Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au făcut șase percheziții, în urma cărora au fost confiscate:
Bunurile și documentele ridicate urmează să fie supuse expertizelor în cadrul urmăririi penale.
Recomandate
Chișinăul își consolidează profilul de hub regional de securitate prin Moldova Security Forum 2026 , într-un moment în care riscurile din regiunea Mării Negre rămân ridicate pe fondul războiului din Ucraina , potrivit Economica , care citează Agerpres. Discuțiile din cadrul forumului vor viza „principalele provocări de securitate” pentru Republica Moldova, Europa și regiunea Mării Negre, în contextul creșterii presiunilor asupra securității statelor din zonă, conform aceleiași surse. Participare în creștere la edițiile anterioare Evenimentul a avut deja o tracțiune internațională semnificativă în primele două ediții, potrivit Agerpres: 2025 : peste 450 de participanți din 32 de țări ; 2024 (prima ediție): peste 500 de participanți din 28 de țări . Pentru mediul de afaceri și sectorul tehnologic, miza este legată de faptul că astfel de reuniuni tind să influențeze agenda de cooperare și prioritățile de securitate la nivel regional, inclusiv în zona de securitate cibernetică, deși materialul citat nu oferă detalii despre format, calendar sau teme punctuale pentru ediția din 2026. [...]
Marea Britanie vrea să folosească date de pe frontul din Ucraina pentru a antrena modele de inteligență artificială care să detecteze rapid amenințări la adresa bazelor militare și a infrastructurii critice , potrivit The Guardian . Miza operațională este extinderea supravegherii „predictive” – inclusiv împotriva protestatarilor – prin senzori integrați în cabluri de fibră optică îngropate. Acordul este descris ca fiind încheiat între Londra și Kiev și ar permite folosirea datelor din „Avengers AI lab” din Ucraina pentru a construi sisteme care să identifice tipare de mișcare asociate fie protestelor, fie unor atacuri ale unor actori statali ostili. Programul începe cu un proiect-pilot la un obiectiv de apărare din Regatul Unit. Cum ar funcționa sistemul și unde ar putea fi extins Schema se bazează pe senzori „optimizați cu AI” montați pe cabluri de fibră optică îngropate, capabili să distingă diferite tipuri de mișcare. Guvernul britanic sugerează că, dacă tehnologia se dovedește funcțională, ar putea fi folosită și în alte zone sensibile, precum: aeroporturi; închisori; căi ferate; infrastructură energetică. Obiectivul declarat este ca modelele să poată „prezice” rapid când infrastructura (de la rețeaua electrică la baze militare) ar putea intra sub amenințare sau stres din partea unor actori ostili. Datele din Ucraina și accesul companiilor private Parteneriatul cu laboratorul ucrainean ar aduce în antrenarea modelelor seturi operaționale legate de drone, imagini din misiuni de lovire și profiluri de zbor, care ar include, potrivit materialului, și posibile tentative rusești de sabotaj asupra infrastructurii critice ucrainene. Publicația notează că arhiva acoperă patru ani de date militare și ar oferi o imagine mai profundă decât modelele antrenate în afara Ucrainei, care au fost „în mare parte” limitate la date din surse deschise. În paralel, companiile private ar urma să primească acces la aceste date după aprobare de către Ministerul Apărării (MoD), printr-o platformă securizată – un element care, potrivit articolului, este de natură să alimenteze îngrijorări din partea organizațiilor pentru protecția vieții private. Au fost aprobate deja proiecte-pilot cu trei companii britanice de inteligență artificială: Sintela, Mind Foundry și Skyral. The Guardian menționează că Sintela, companie din Bristol specializată în senzori pe fibră optică, a încheiat recent un contract de 35 milioane dolari (aprox. 160 milioane lei) cu administrația Trump pentru supravegherea frontierei SUA–Mexic. De ce contează: securitate fizică, dar și controverse privind supravegherea Materialul leagă explicit tehnologia și de riscul de intruziuni ale protestatarilor, în contextul unui incident în care grupul Palestine Action a pătruns la RAF Brize Norton, reușind să vandalizeze două aeronave militare înainte de a părăsi baza fără a fi reținut. În același timp, utilitatea reală a combinării datelor din Ucraina cu astfel de sisteme nu este unanim acceptată. Steven Murdoch, profesor de informatică la University College London, spune că tehnologiile de detectare a mișcării prin senzori pe fibră optică există de decenii și că nu este evident dacă datele din Ucraina le-ar rafina semnificativ, deși vede un scenariu plauzibil în care pot apărea tipare care nu există în seturi de date publice – în special în zona amenințărilor legate de drone. Premierul Andy Burnham și ministrul apărării Wes Streeting susțin că parteneriatul ar accelera dezvoltarea capabilităților de securitate și ar întări protecția infrastructurii critice. Articolul mai menționează că, pe lângă supraveghere, ar putea exista și proiecte conexe, precum cipuri pentru drone, robotică și sisteme de armament automatizate, fără a detalia calendarul sau bugetele. [...]
CNAB pregătește achiziția de sisteme antidronă pentru Otopeni și Băneasa , cu implicații directe în operarea aeroporturilor și în bugetarea serviciilor de mentenanță pe termen mediu, potrivit HotNews . Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) are în plan cumpărarea unor sisteme integrate pentru detectarea, identificarea, urmărirea și neutralizarea aeronavelor fără pilot. În articol sunt menționate explicit sistemele de tip C‑UAS (Counter-Unmanned Aircraft Systems), adică soluții tehnice care contracarează dronele. Ce include proiectul și ce se evaluează acum Din informațiile disponibile, CNAB calculează în această etapă costurile pentru servicii asociate echipamentelor, nu doar pentru achiziția în sine. Evaluarea vizează: instruirea personalului; întreținerea și reparațiile în perioada de garanție (24 de luni); întreținerea și reparațiile în perioada post-garanție (24 de luni). De ce contează pentru operarea aeroporturilor Planul indică o abordare pe ciclul de viață al sistemelor (nu doar instalare, ci și operare și mentenanță), ceea ce sugerează că implementarea ar urma să vină la pachet cu proceduri și resurse dedicate pentru funcționarea continuă a capabilităților antidronă, pe cel puțin patru ani (garanție + post-garanție). HotNews notează că informația este preluată dintr-un material publicat de Profit.ro . [...]
Sute de chei AWS scurse rămân valide, iar „carantina” nu oprește abuzul. O analiză prezentată de The Next Web arată că 768 de chei Amazon Web Services (AWS) expuse public încă oferă control complet asupra conturilor companiilor, iar politica AWS de „quarantine” (limitare automată a cheilor detectate ca fiind compromise) lasă, în continuare, loc pentru acțiuni cu impact operațional și financiar. Truffle Security a identificat cele 768 de chei care acordau „full control” asupra conturilor, inclusiv 526 de chei „root” (cele mai privilegiate credențiale dintr-un cont AWS). Cercetarea a pornit de la 431.875 „secrete” AWS colectate din surse publice precum depozite de cod, istoricul git, seturi de date, imagini Docker și loguri de integrare continuă (CI), reduse ulterior la 64.024 de chei unice. Dintre acestea, au fost testate 10.616 credențiale pentru care existau date complete, iar la 10 august 88% încă se autentificau. Un detaliu relevant pentru companiile care folosesc intens instrumente de inteligență artificială este că cea mai mare sursă singulară de expuneri nu a fost o platformă clasică de găzduire de cod: Hugging Face a concentrat 8.482 de expuneri de chei unice, pe fondul reutilizării practicilor din dezvoltarea software în depozite de modele. De ce contează pentru operațiuni: cheile vechi rămân în producție Problema nu este doar scurgerea inițială, ci faptul că rotația cheilor (înlocuirea periodică a credențialelor) pare să fie rar aplicată. Potrivit datelor Truffle Security, cheia mediană pentru care exista o dată de creare cunoscută avea aproximativ cinci ani, iar doar 13,7% dintre utilizatori aveau emisă o cheie mai nouă pentru același cont. În practică, asta înseamnă că o credențială compromisă poate rămâne utilizabilă ani la rând, cu risc de acces neautorizat, consum fraudulos de resurse și întreruperi operaționale. „Carantina” AWS: limitare, nu blocare completă AWS aplică o politică de „quarantine” atunci când detectează chei scurse, cu scopul de a limita daunele asociate fraudei fără a afecta resursele existente. Însă, într-o analiză publicată în The Register, economistul de cloud Corey Quinn susține că această politică lasă prea multe acțiuni posibile chiar și pentru credențiale „carantinate”. Conform interpretării lui Quinn, astfel de credențiale ar putea în continuare să: își asume alte roluri în cont (escaladare laterală în interiorul contului); ruleze comenzi pe instanțe deja pornite; oprească logarea CloudTrail și să șteargă urmele de audit. Un exemplu cu efecte persistente ține de stocare: scrierea într-un „bucket” ar fi permisă, inclusiv setarea de „object lock” și retenție în „compliance mode”, ceea ce ar putea permite umplerea spațiului de stocare și blocarea datelor pentru perioade care nu pot fi scurtate nici măcar cu suportul AWS, fără ștergerea întregului cont. Publicația notează că aceasta este o interpretare a unei politici publicate, nu o demonstrație a unui atac reușit, dar lista de permisiuni poate fi verificată în documentația Amazon. Context de reglementare: DORA pune presiune pe controlul riscului tehnologic Pentru companiile europene, miza nu este doar tehnică. Entitățile financiare sunt supuse Digital Operational Resilience Act (DORA) din ianuarie 2025, iar o cheie „root” veche de cinci ani ajunsă într-un set de date public este exact tipul de risc tehnologic „third-party” pe care reglementarea cere să fie identificat și documentat. În acest cadru, lipsa rotației cheilor devine un punct vulnerabil direct legat de controalele pe care DORA presupune că organizațiile le au în funcțiune. [...]
Diferența dintre detectare și izolare a devenit un risc operațional major în securitatea cibernetică, iar „observabilitatea” (capacitatea de a vedea complet și în context cum comunică sistemele între ele) este, de fapt, breșa care face ca atacuri previzibile să producă pagube, potrivit unei analize publicate de TechRadar . În esență, materialul susține că majoritatea atacurilor nu reușesc pentru că ar fi inovatoare, ci pentru că organizațiile operează cu „hărți” incomplete ale mediilor hibride și cloud: știu ce active au, dar nu pot cartografia în mod fiabil conexiunile dintre aplicații, identități, dispozitive și sarcini de lucru (workloads). În acest context, erori precum configurări greșite, privilegii excesive, servicii expuse și conexiuni ne-monitorizate subminează strategia de securitate. De ce contează: fereastra de reacție se închide mai repede decât pot acționa echipele Analiza indică un decalaj tot mai mare între „detecție” și „conținere” (limitarea rapidă a incidentului). Deși 95% dintre profesioniștii în securitate chestionați în cercetarea citată spun că sunt încrezători că pot detecta mișcarea laterală neautorizată (deplasarea atacatorului între sisteme), doar 17% afirmă că pot izola o sarcină de lucru compromisă aproape în timp real. În plus, 51% spun că au nevoie de câteva ore sau mai mult pentru a limita un incident. În paralel, este citată o constatare CrowdStrike potrivit căreia timpul mediu pentru atingerea mișcării laterale a ajuns la 29 de minute. Implicația operațională: chiar și atunci când semnalele sunt detectate, organizațiile pot ajunge să reacționeze după ce atacatorul a avansat deja către sisteme și date critice. Riscurile „de bază” domină expunerea, nu necunoscutele de tip zero-day Materialul mai arată că expunerea este alimentată în principal de vulnerabilități și practici cunoscute, nu de vectori „exotici”. În cercetarea „Containment Gap” citată, vulnerabilitățile IT sunt menționate drept principala preocupare de securitate (66%), urmate de furtul de credențiale și escaladarea privilegiilor (45%). Vulnerabilitățile de tip zero-day (necunoscute anterior) sunt menționate semnificativ mai jos (23%). Explicația propusă ține de limitările instrumentelor și ale abordărilor „moștenite”: de exemplu, firewall-urile nu au fost concepute pentru cartografierea dependențelor dintre aplicații și rețea, ceea ce poate duce la securizarea „pe insule” a sistemelor, fără o înțelegere a traseelor pe care un atacator le-ar folosi între ele. Direcția recomandată: conținere proactivă și reactivă, sprijinite de observabilitate Autorul argumentează că modelele bazate doar pe prevenție și detecție nu mai sunt suficiente, mai ales pe fondul accelerării atacurilor cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială, care pot crește viteza și autonomia atacurilor. Sunt propuse două componente complementare: Conținere proactivă : pleacă de la premisa că un compromis este inevitabil și urmărește reducerea „căilor” inutile, impunerea de granițe între sisteme și limitarea distanței pe care un atacator o poate parcurge. Conținere reactivă : vizează izolarea rapidă atunci când incidentul se produce; viteza izolării „decide rezultatul”, iar controalele arhitecturale care reduc impactul (blast radius) ar trebui tratate ca infrastructură standard, nu adăugiri ulterioare. Punctul central: ambele depind de observabilitate end-to-end , adică o imagine completă și actualizată a conectivității reale dintre componentele mediului IT. În acest cadru, analiza menționează rolul „graficelor de securitate” bazate pe AI (reprezentări care mapează dependențele și conexiunile în timp real) pentru a evidenția rutele cele mai probabile de atac și pentru a prioritiza segmentarea acolo unde reduce efectiv riscul. Materialul face parte din seria TechRadar Pro Perspectives și reflectă opinia autorului, vicepreședinte de strategie de industrie la Illumio . [...]
Germania își consolidează capacitatea de răspuns la amenințări cu drone prin deschiderea unui centru de cercetare dedicat, la două săptămâni după incidentul de pe aeroportul din Leipzig , potrivit Euronews . Miza este una operațională: autoritățile vor să îmbunătățească detectarea și contracararea dronelor în proximitatea infrastructurii critice. Centrul va funcționa într-un fost aeroport, la aproximativ 200 de kilometri de Berlin. Ministrul de Interne a spus că noua structură ar urma să întărească abilitatea Germaniei de a răspunde „amenințărilor externe”, în contextul în care incidentul de la Leipzig nu ar fi fost unul izolat, ci „doar vârful icebergului”. Presiune pe securitatea infrastructurii critice Datele invocate de autorități indică o problemă recurentă: aproape o mie de drone suspecte ar fi zburat anul trecut în apropierea unor obiective de infrastructură critică din Germania. În acest cadru, deschiderea centrului sugerează o trecere de la reacții punctuale la o abordare mai sistematică, orientată spre testare și dezvoltare de soluții. Context: incidentul de la Leipzig și limitele informațiilor publice Decizia vine după un caz grav la Leipzig, unde un dispozitiv exploziv a fost descoperit în zona bazei avioanelor ucrainene Antonov. Dispozitivul nu a explodat deoarece detonatorul era defect și a fost neutralizat de geniștii germani. Deși ministrul de Interne a invocat posibilitatea unui atac venit din partea altui stat, Germania nu a făcut publice rezultatele anchetei privind motivele sau responsabilii incidentului de la Leipzig, ceea ce lasă, deocamdată, fără confirmare oficială atribuirea atacului. Pentru detalii despre cazul de la Leipzig, Euronews trimite la materialul său anterior despre incidentul în care o dronă a fost pe punctul de a exploda pe aeroport. [...]
