Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Polymarket a confirmat că hackeri au furat fonduri ale utilizatorilor după un incident de securitate pornit de la un furnizor terț, iar compania spune că va rambursa integral persoanele afectate, potrivit TechCrunch.
Platforma de „prediction market” (piață de predicții) a transmis într-o postare pe X că atacatorii au profitat de compromiterea unui vendor extern pentru a injecta cod malițios în site „pentru unii utilizatori”. Polymarket susține că a „izolat” incidentul, că îi contactează pe cei vizați și că îi va despăgubi.
Până joi după-amiază, detaliile tehnice ale incidentului nu erau încă lămurite public. Contactat de TechCrunch, purtătorul de cuvânt al Polymarket, Connor Brandi, a confirmat că breșa a dus la furtul fondurilor utilizatorilor, dar a refuzat să ofere informații suplimentare și nu a răspuns la întrebări punctuale despre atac.
În jurul momentului în care Polymarket a publicat mesajul, firma de monitorizare blockchain PeckShield a raportat pe X că o campanie de tip phishing (înșelătorie prin care utilizatorii sunt păcăliți să-și divulge datele sau să autorizeze tranzacții) viza utilizatorii Polymarket. Potrivit PeckShield, atacatorii ar fi furat criptomonede în valoare de aproximativ 3 milioane de dolari (aprox. 13,8 milioane lei).
Un analist blockchain a raportat pierderi similare și a susținut că fondurile ar fi fost furate de la peste 11 victime. Polymarket nu a indicat câți utilizatori au fost afectați.
Polymarket oferă utilizatorilor posibilitatea de a fi plătiți în criptomonede, iar incidentul ridică o problemă operațională majoră: un compromis la nivelul unui furnizor terț poate ajunge să afecteze direct tranzacțiile și fondurile clienților, chiar dacă infrastructura principală a companiei nu este descrisă ca fiind spartă.
Atacul vine și într-un moment sensibil pentru companie: TechCrunch notează că, în aceeași săptămână, o investigație a arătat că Polymarket ar fi plătit creatori online pentru a publica videoclipuri înșelătoare despre câștiguri din pariuri care, de fapt, erau false; compania a spus că își va audita conținutul promoțional.
Recomandate
Un set de 1,7 milioane de înregistrări cu date despre angajați McDonald’s este scos la vânzare pe piața neagră, iar indiciile tehnice sugerează că informațiile ar proveni din mediul cloud al companiei , potrivit WinFuture . Miza imediată nu este neapărat preluarea de conturi, ci creșterea riscului de fraude țintite (social engineering) pe baza unor detalii interne credibile. Datele ar fi fost extrase dintr-un „tenant” Azure (instanța de cloud a organizației) folosind credențiale compromise, susține vânzătorul, care operează sub pseudonimul „TheHatman”. Acesta a publicat și un eșantion gratuit cu aproximativ 8.000 de intrări, folosit ca „dovadă” pentru oferta dintr-un forum de tranzacționare a datelor furate. Ce indică faptul că setul de date ar fi autentic O analiză tehnică citată de WinFuture (dintr-un raport Ransomnews ) arată mai multe elemente care ar corespunde unui export real din Entra ID (fostul Azure Active Directory), directorul de identități folosit frecvent în companii: fișierul folosește denumiri de coloane tipice instrumentelor Microsoft de export din Entra ID; toate cele 50 de domenii de e-mail identificate în set sunt asociate ecosistemului McDonald’s; apar și trei adrese cu domeniul Microsoft al companiei „mcdonaldscorp.onmicrosoft.com”, dificil de ghicit din exterior; există erori „naturale” de export: în 233 de înregistrări apar caractere corupte din cauza unei codări greșite, iar la 85 de denumiri de funcții textul se taie exact la 30 de caractere, semn al unei limitări tehnice. Totuși, rămân două necunoscute importante: cât de actuale sunt datele și dacă volumul total de 1,7 milioane de înregistrări există în forma revendicată. Setul nu ar conține marcaje temporale care să permită datarea exportului. Ce tip de informații apar și ce lipsește Eșantionul descris include informații despre angajați, conturi de serviciu și alte conturi de utilizator. Conform sursei, nu sunt incluse parole sau „hash-uri” de parole (amprente criptografice ale parolelor). În schimb, tocmai datele de identificare și de contact (nume, poziții, numere de telefon, structuri interne de e-mail) pot fi suficiente pentru atacuri credibile de tip phishing sau apeluri frauduloase, în care atacatorii se prezintă drept colegi, suport IT sau parteneri. Context: posibilă campanie mai largă Cazul ar putea face parte dintr-o acțiune repetitivă: același cont ar fi publicat, în 16 zile, nouă oferte care însumează circa 3,6 milioane de înregistrări, vizând și alte companii (inclusiv Vodafone și Gap, plus firme din zona hotelieră și IT). Structura similară a ofertelor sugerează reutilizarea aceleiași metode, iar scenariul considerat cel mai probabil este furtul în masă de credențiale prin malware de tip „infostealer” (software care colectează parole și sesiuni din dispozitive infectate). Pentru organizații, un astfel de incident înseamnă, operațional, presiune pe verificarea accesului la mediile cloud și pe măsuri anti-phishing, iar pentru angajați un risc crescut de a primi contacte „personalizate” care folosesc informații reale din interiorul companiei. [...]
Levi’s spune că atacul nu a afectat datele clienților și nu a întrerupt operațiunile , deși o parte din datele interne ale companiei au fost accesate și sustrase, potrivit IT Home . Incidentul a pornit de la o campanie de tip „ phishing ” (mesaje înșelătoare menite să fure credențiale) derulată prin rețele sociale, care ar fi dus la compromiterea a trei calculatoare ale unor angajați. Compania nu a precizat ce tipuri de date corporative au fost accesate. Totuși, Levi Strauss a transmis că, după detectarea incidentului, a activat planul intern de răspuns la incidente, a aplicat măsuri de limitare a accesului neautorizat și a angajat experți externi în securitate cibernetică pentru investigație. Ancheta este în desfășurare. Ce știm din documentele depuse la SEC Publicația notează că informațiile apar și într-un document Form 8-K depus la autoritatea americană de supraveghere a pieței de capital (SEC). Pe baza concluziilor preliminare ale investigației interne, compania consideră că incidentul a dus la accesarea și furtul unor date de companie. Impact operațional: fără întreruperi și fără date de clienți, conform companiei Levi’s susține că măsurile de răspuns au „limitat și oprit” accesul neautorizat. La momentul comunicării, compania a indicat că: nu există indicii că ar fi fost afectate datele clienților; nu a existat întrerupere a operațiunilor de business. Rămâne neclar dacă vor urma actualizări privind natura datelor sustrase, pe măsură ce investigația avansează. [...]
CNAB pregătește achiziția de sisteme antidronă pentru Otopeni și Băneasa , cu implicații directe în operarea aeroporturilor și în bugetarea serviciilor de mentenanță pe termen mediu, potrivit HotNews . Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) are în plan cumpărarea unor sisteme integrate pentru detectarea, identificarea, urmărirea și neutralizarea aeronavelor fără pilot. În articol sunt menționate explicit sistemele de tip C‑UAS (Counter-Unmanned Aircraft Systems), adică soluții tehnice care contracarează dronele. Ce include proiectul și ce se evaluează acum Din informațiile disponibile, CNAB calculează în această etapă costurile pentru servicii asociate echipamentelor, nu doar pentru achiziția în sine. Evaluarea vizează: instruirea personalului; întreținerea și reparațiile în perioada de garanție (24 de luni); întreținerea și reparațiile în perioada post-garanție (24 de luni). De ce contează pentru operarea aeroporturilor Planul indică o abordare pe ciclul de viață al sistemelor (nu doar instalare, ci și operare și mentenanță), ceea ce sugerează că implementarea ar urma să vină la pachet cu proceduri și resurse dedicate pentru funcționarea continuă a capabilităților antidronă, pe cel puțin patru ani (garanție + post-garanție). HotNews notează că informația este preluată dintr-un material publicat de Profit.ro . [...]
Sute de chei AWS scurse rămân valide, iar „carantina” nu oprește abuzul. O analiză prezentată de The Next Web arată că 768 de chei Amazon Web Services (AWS) expuse public încă oferă control complet asupra conturilor companiilor, iar politica AWS de „quarantine” (limitare automată a cheilor detectate ca fiind compromise) lasă, în continuare, loc pentru acțiuni cu impact operațional și financiar. Truffle Security a identificat cele 768 de chei care acordau „full control” asupra conturilor, inclusiv 526 de chei „root” (cele mai privilegiate credențiale dintr-un cont AWS). Cercetarea a pornit de la 431.875 „secrete” AWS colectate din surse publice precum depozite de cod, istoricul git, seturi de date, imagini Docker și loguri de integrare continuă (CI), reduse ulterior la 64.024 de chei unice. Dintre acestea, au fost testate 10.616 credențiale pentru care existau date complete, iar la 10 august 88% încă se autentificau. Un detaliu relevant pentru companiile care folosesc intens instrumente de inteligență artificială este că cea mai mare sursă singulară de expuneri nu a fost o platformă clasică de găzduire de cod: Hugging Face a concentrat 8.482 de expuneri de chei unice, pe fondul reutilizării practicilor din dezvoltarea software în depozite de modele. De ce contează pentru operațiuni: cheile vechi rămân în producție Problema nu este doar scurgerea inițială, ci faptul că rotația cheilor (înlocuirea periodică a credențialelor) pare să fie rar aplicată. Potrivit datelor Truffle Security, cheia mediană pentru care exista o dată de creare cunoscută avea aproximativ cinci ani, iar doar 13,7% dintre utilizatori aveau emisă o cheie mai nouă pentru același cont. În practică, asta înseamnă că o credențială compromisă poate rămâne utilizabilă ani la rând, cu risc de acces neautorizat, consum fraudulos de resurse și întreruperi operaționale. „Carantina” AWS: limitare, nu blocare completă AWS aplică o politică de „quarantine” atunci când detectează chei scurse, cu scopul de a limita daunele asociate fraudei fără a afecta resursele existente. Însă, într-o analiză publicată în The Register, economistul de cloud Corey Quinn susține că această politică lasă prea multe acțiuni posibile chiar și pentru credențiale „carantinate”. Conform interpretării lui Quinn, astfel de credențiale ar putea în continuare să: își asume alte roluri în cont (escaladare laterală în interiorul contului); ruleze comenzi pe instanțe deja pornite; oprească logarea CloudTrail și să șteargă urmele de audit. Un exemplu cu efecte persistente ține de stocare: scrierea într-un „bucket” ar fi permisă, inclusiv setarea de „object lock” și retenție în „compliance mode”, ceea ce ar putea permite umplerea spațiului de stocare și blocarea datelor pentru perioade care nu pot fi scurtate nici măcar cu suportul AWS, fără ștergerea întregului cont. Publicația notează că aceasta este o interpretare a unei politici publicate, nu o demonstrație a unui atac reușit, dar lista de permisiuni poate fi verificată în documentația Amazon. Context de reglementare: DORA pune presiune pe controlul riscului tehnologic Pentru companiile europene, miza nu este doar tehnică. Entitățile financiare sunt supuse Digital Operational Resilience Act (DORA) din ianuarie 2025, iar o cheie „root” veche de cinci ani ajunsă într-un set de date public este exact tipul de risc tehnologic „third-party” pe care reglementarea cere să fie identificat și documentat. În acest cadru, lipsa rotației cheilor devine un punct vulnerabil direct legat de controalele pe care DORA presupune că organizațiile le au în funcțiune. [...]
Diferența dintre detectare și izolare a devenit un risc operațional major în securitatea cibernetică, iar „observabilitatea” (capacitatea de a vedea complet și în context cum comunică sistemele între ele) este, de fapt, breșa care face ca atacuri previzibile să producă pagube, potrivit unei analize publicate de TechRadar . În esență, materialul susține că majoritatea atacurilor nu reușesc pentru că ar fi inovatoare, ci pentru că organizațiile operează cu „hărți” incomplete ale mediilor hibride și cloud: știu ce active au, dar nu pot cartografia în mod fiabil conexiunile dintre aplicații, identități, dispozitive și sarcini de lucru (workloads). În acest context, erori precum configurări greșite, privilegii excesive, servicii expuse și conexiuni ne-monitorizate subminează strategia de securitate. De ce contează: fereastra de reacție se închide mai repede decât pot acționa echipele Analiza indică un decalaj tot mai mare între „detecție” și „conținere” (limitarea rapidă a incidentului). Deși 95% dintre profesioniștii în securitate chestionați în cercetarea citată spun că sunt încrezători că pot detecta mișcarea laterală neautorizată (deplasarea atacatorului între sisteme), doar 17% afirmă că pot izola o sarcină de lucru compromisă aproape în timp real. În plus, 51% spun că au nevoie de câteva ore sau mai mult pentru a limita un incident. În paralel, este citată o constatare CrowdStrike potrivit căreia timpul mediu pentru atingerea mișcării laterale a ajuns la 29 de minute. Implicația operațională: chiar și atunci când semnalele sunt detectate, organizațiile pot ajunge să reacționeze după ce atacatorul a avansat deja către sisteme și date critice. Riscurile „de bază” domină expunerea, nu necunoscutele de tip zero-day Materialul mai arată că expunerea este alimentată în principal de vulnerabilități și practici cunoscute, nu de vectori „exotici”. În cercetarea „Containment Gap” citată, vulnerabilitățile IT sunt menționate drept principala preocupare de securitate (66%), urmate de furtul de credențiale și escaladarea privilegiilor (45%). Vulnerabilitățile de tip zero-day (necunoscute anterior) sunt menționate semnificativ mai jos (23%). Explicația propusă ține de limitările instrumentelor și ale abordărilor „moștenite”: de exemplu, firewall-urile nu au fost concepute pentru cartografierea dependențelor dintre aplicații și rețea, ceea ce poate duce la securizarea „pe insule” a sistemelor, fără o înțelegere a traseelor pe care un atacator le-ar folosi între ele. Direcția recomandată: conținere proactivă și reactivă, sprijinite de observabilitate Autorul argumentează că modelele bazate doar pe prevenție și detecție nu mai sunt suficiente, mai ales pe fondul accelerării atacurilor cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială, care pot crește viteza și autonomia atacurilor. Sunt propuse două componente complementare: Conținere proactivă : pleacă de la premisa că un compromis este inevitabil și urmărește reducerea „căilor” inutile, impunerea de granițe între sisteme și limitarea distanței pe care un atacator o poate parcurge. Conținere reactivă : vizează izolarea rapidă atunci când incidentul se produce; viteza izolării „decide rezultatul”, iar controalele arhitecturale care reduc impactul (blast radius) ar trebui tratate ca infrastructură standard, nu adăugiri ulterioare. Punctul central: ambele depind de observabilitate end-to-end , adică o imagine completă și actualizată a conectivității reale dintre componentele mediului IT. În acest cadru, analiza menționează rolul „graficelor de securitate” bazate pe AI (reprezentări care mapează dependențele și conexiunile în timp real) pentru a evidenția rutele cele mai probabile de atac și pentru a prioritiza segmentarea acolo unde reduce efectiv riscul. Materialul face parte din seria TechRadar Pro Perspectives și reflectă opinia autorului, vicepreședinte de strategie de industrie la Illumio . [...]
Germania își consolidează capacitatea de răspuns la amenințări cu drone prin deschiderea unui centru de cercetare dedicat, la două săptămâni după incidentul de pe aeroportul din Leipzig , potrivit Euronews . Miza este una operațională: autoritățile vor să îmbunătățească detectarea și contracararea dronelor în proximitatea infrastructurii critice. Centrul va funcționa într-un fost aeroport, la aproximativ 200 de kilometri de Berlin. Ministrul de Interne a spus că noua structură ar urma să întărească abilitatea Germaniei de a răspunde „amenințărilor externe”, în contextul în care incidentul de la Leipzig nu ar fi fost unul izolat, ci „doar vârful icebergului”. Presiune pe securitatea infrastructurii critice Datele invocate de autorități indică o problemă recurentă: aproape o mie de drone suspecte ar fi zburat anul trecut în apropierea unor obiective de infrastructură critică din Germania. În acest cadru, deschiderea centrului sugerează o trecere de la reacții punctuale la o abordare mai sistematică, orientată spre testare și dezvoltare de soluții. Context: incidentul de la Leipzig și limitele informațiilor publice Decizia vine după un caz grav la Leipzig, unde un dispozitiv exploziv a fost descoperit în zona bazei avioanelor ucrainene Antonov. Dispozitivul nu a explodat deoarece detonatorul era defect și a fost neutralizat de geniștii germani. Deși ministrul de Interne a invocat posibilitatea unui atac venit din partea altui stat, Germania nu a făcut publice rezultatele anchetei privind motivele sau responsabilii incidentului de la Leipzig, ceea ce lasă, deocamdată, fără confirmare oficială atribuirea atacului. Pentru detalii despre cazul de la Leipzig, Euronews trimite la materialul său anterior despre incidentul în care o dronă a fost pe punctul de a exploda pe aeroport. [...]
