Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Autoritățile din regiunea Murmansk au transmis și apoi au retras un avertisment despre „grupuri de sabotaj”, o mișcare care ridică semne de întrebare privind comunicarea oficială în situații de securitate, potrivit Meduza.
Mesajul a fost publicat în seara de 26 iunie de către „statul major operativ” al regiunii Murmansk, vizând locuitorii a patru districte de graniță. În postare, oamenii erau îndemnați să își sporească vigilența pe motiv că în Rusia „au fost stabilite cazuri de acțiune ale unor grupuri străine de sabotaj și recunoaștere”.
Postarea a apărut pe canalul de Telegram al structurii regionale, iar activista Violetta Grudina a semnalat-o public (link în sursă). La aproximativ o oră și jumătate de la publicare, mesajul a fost șters din canal; o copie a rămas însă arhivată în serviciul Tgstat (link în sursă). Motivul ștergerii nu este cunoscut.
În mesaj, locuitorilor li se cerea să sune la poliție sau la FSB dacă observă în afara localităților persoane suspecte sau obiecte abandonate.
În același timp, statul major operativ nu a precizat dacă astfel de „sabotori” ar fi fost identificați chiar în regiunea Murmansk, care se învecinează cu Norvegia și Finlanda.
Recomandate
Danemarca a ridicat la „ridicat” nivelul de risc pentru atacuri cibernetice distructive , un semnal operațional care poate împinge autoritățile și companiile să-și întărească rapid măsurile de apărare, pe fondul așteptărilor că Rusia își va intensifica acțiunile hibride în lunile următoare, potrivit Politico . Agenția daneză de securitate cibernetică a anunțat că este „probabil” ca Rusia să încerce să desfășoare „atacuri cibernetice distructive”, motiv pentru care a urcat nivelul de la „mediu” la „ridicat”. În paralel, serviciul de informații militare al Danemarcei a transmis că se așteaptă la o escaladare a actelor de sabotaj pe teritoriul european în lunile următoare. Ce înseamnă „ridicat” și de ce contează pentru organizații Danemarca ar fi primul stat din UE care crește public și formal nivelul amenințării cibernetice în contextul intensificării recente a activităților hibride rusești. Țara mai are un singur nivel superior, care ar indica faptul că un atac este în desfășurare. În evaluarea de amenințare publicată joi, Serviciul de Informații al Apărării din Danemarca afirmă că Rusia își va intensifica războiul hibrid prin atacuri mai frecvente împotriva Occidentului și NATO , cu consecințe mai mari decât înainte pentru țările afectate. Tipuri de atacuri vizate: date șterse și sisteme industriale manipulate Șefa agenției daneze de securitate cibernetică, Laila Reenberg, a avertizat că atacurile distructive pot lovi funcții critice ale societății și pot afecta „autorități, companii și cetățeni”. Autoritatea indică două categorii de riscuri: atacuri de tip „wiper” , care urmăresc distrugerea datelor; atacuri asupra tehnologiei operaționale , care pot manipula sisteme ce controlează procese din lumea reală (de exemplu, infrastructură). Politico notează că hackeri pro-ruși cu legături cu Kremlinul au atacat în 2024 o mică uzină de apă din Danemarca, incident care a lăsat 450 de locuințe fără apă pentru o perioadă scurtă. Context: escaladarea activităților hibride în Europa Avertismentele vin pe fondul intensificării activităților hibride rusești în Europa, care includ sabotaj, atacuri cibernetice și dezinformare, precum și încercări de perturbare a vieții normale, după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022. În același context, Germania a atribuit recent Rusiei prezența unor drone încărcate cu explozibili la un aeroport din Leipzig, iar Polonia a ridicat avioane de luptă după ce un elicopter rusesc i-a intrat în spațiul aerian. Separat, agenția daneză de securitate cibernetică afirmă că Serviciul de Informații al Poliției din Danemarca a identificat „planificări și pregătiri rusești specifice” pentru sabotaj vizând Danemarca și că Rusia a început să își asume mai multe riscuri. Totodată, raportul menționează un „risc scăzut, dar în creștere” al unui „atac militar limitat” al Rusiei împotriva unuia sau mai multor state NATO de la graniță. [...]
Rusia reclamă atacuri cibernetice asupra votului electronic și sabotaj pe fibră optică , un semnal de vulnerabilitate operațională pentru infrastructura digitală folosită în alegeri, potrivit G4Media . Autoritățile de la Moscova susțin că incidentele au avut loc în a doua zi a alegerilor parlamentare desfășurate între 18 și 20 septembrie. Alegerile sunt prezentate ca primele organizate după declanșarea invaziei asupra Ucrainei în 2022 și vizează reînnoirea celor 450 de mandate din Duma de Stat , camera inferioară a parlamentului rus. Scrutinul are loc și în teritoriile din estul Ucrainei ocupate de armata rusă și anexate „pe hârtie” de Rusia, conform materialului care citează agențiile AFP și EFE, prin Agerpres. Atac „foarte puternic” asupra sistemului de vot online din Moscova Șefa Comisiei Electorale Centrale, Ella Pamfilova, a declarat că sistemul electoral a fost ținta unui atac cibernetic „foarte puternic” pe parcursul nopții, „fără oprire”, în contextul în care la Moscova alegătorii pot vota online. Votul electronic este disponibil și în alte aproximativ 30 de regiuni ruse. Pamfilova a mai spus că atacul „masiv și intens” continuă „practic tot timpul”, dar a susținut că „situația este sub control” și că securitatea sistemului permite continuarea votului. „Tentativă de sabotaj” pe fibră optică în Orientul Îndepărtat Separat, Ministerul Dezvoltării Digitale și Comunicațiilor din Rusia a semnalat o tentativă de sabotaj asupra liniilor de internet prin fibră optică în patru regiuni din Orientul Îndepărtat, despre care afirmă că ar fi urmărit perturbarea alegerilor. Într-un mesaj pe Telegram, ministerul a transmis că alegerile nu au fost perturbate și că comunicațiile au fost „restabilite complet” în: Sahalin Magadan Kamceatka districtul autonom Ciukotka Potrivit ministerului, accesul la internet a fost întrerupt din cauza deteriorării deliberate a liniilor de comunicații prin fibră optică. Ce indică datele de participare invocate de autorități Până sâmbătă la ora 09:05 GMT (12:05, ora României), aproape o treime dintre alegătorii cu drept de vot (31,09%) votaseră deja, o prezență aproape dublă față de scrutinul de acum cinci ani, pe fondul introducerii votului electronic, conform datelor citate. Guvernul rus a mai afirmat că 70% dintre alegătorii care au solicitat opțiunea de vot online votaseră deja astfel de vineri, în prima zi a alegerilor. Votul urmează să se închidă duminică la ora 18:00 GMT (21:00, ora României). [...]
Ancheta germană indică o rețea transfrontalieră de sabotaj cu drone în spatele atacului eșuat asupra aeroportului Leipzig-Halle, cu implicații directe pentru securitatea infrastructurii logistice europene, potrivit Adevărul , care citează documente confidențiale și oficiali germani din domeniul securității. Autoritățile germane îi suspectează, „cu un grad ridicat de probabilitate”, pe un cetățean rus și pe un cetățean bielorus, ambii cu presupuse legături cu serviciile militare de informații ale Rusiei, că au pregătit atacul cu drone din luna august. Informațiile sunt prezentate de POLITICO și de publicația germană Welt, care ar fi analizat dosare ale anchetei nepublicate și ar fi discutat cu oficiali de rang înalt. De ce contează: vulnerabilitatea nodurilor logistice și costul operațional al protecției Ținta a fost un aeroport cargo major, iar anchetatorii susțin că o detonare ar fi putut distruge o parte din aeroport. Dincolo de dimensiunea de securitate, cazul ridică o problemă de continuitate operațională pentru lanțurile de aprovizionare: un incident major într-un hub de marfă poate bloca fluxuri de transport, poate genera întârzieri și costuri suplimentare pentru operatori și clienți. În plus, ancheta sugerează o tactică bazată pe mijloace relativ accesibile (componente comerciale), ceea ce complică prevenția: barierele de intrare sunt mai mici, iar protecția trebuie extinsă de la perimetre fizice la detectarea și contracararea dronelor. Ce s-a întâmplat la Leipzig-Halle Atacul a avut loc în seara de 4 august, când o dronă încărcată cu explozibili a fost descoperită în apropierea unui avion cargo Antonov ucrainean și a fost dezamorsată în siguranță. Anchetatorii au găsit resturile altor două drone în apropierea aeroportului. Potrivit a doi oficiali implicați direct în anchetă, încărcătura ar fi putut provoca „o explozie de proporții” și ar fi distrus o parte din aeroport. În material se menționează că ar fi fost pregătite aproximativ 1,8 kilograme de explozibil Semtex pentru trei drone (circa 600 de grame pentru fiecare), iar aeronava vizată avea aproximativ 25.000 de litri de combustibil de aviație. Explozia nu s-a produs deoarece detonatorul s-a desprins. Suspecții și modul de operare indicat de anchetă Conform documentelor citate, suspectul rus ar avea legături cu GRU (serviciul rus de informații militare) și ar fi fost responsabil de planificare și logistică. Acesta ar fi intrat în Germania din Turcia, prin aeroportul Berlin-Brandenburg, apoi ar fi plecat spre Serbia, iar în prezent s-ar afla din nou în Rusia. Un oficial german afirmă că autoritățile știau încă de la intrarea sa în țară că era asociat cu GRU, dar nu a fost pus sub supraveghere din cauza resurselor limitate și a faptului că nu se așteptau la un atac iminent. Suspectul bielorus ar fi intrat în spațiul Schengen prin Letonia pe 28 iulie, cu aproximativ o săptămână înainte de incident. Autoritățile îl descriu drept posibil „agent de unică folosință” – un infractor recrutat pentru acte de sabotaj – iar coordonarea ar fi fost asigurată de cetățeanul rus, inclusiv în privința explozibililor. Piste tehnice și cooperare internațională În anchetă sunt implicate mai multe instituții germane, între care Oficiul Federal pentru Protecția Constituției , Oficiul Federal de Poliție Criminală și Serviciul Federal de Informații. Pe fondul unor posibile legături cu alte cazuri de sabotaj din Europa, autoritățile germane colaborează cu anchetatori din Lituania, Polonia, Letonia și Finlanda și ar fi în contact și cu FBI, potrivit materialului. Anchetatorii au identificat urme de ADN pe resturi ale unei mănuși găsite pe o structură cu antenă, despre care se crede că ar fi fost folosită pentru controlarea dronelor; ADN-ul ar fi fost înregistrat anterior în Finlanda și Lituania, iar suspectul bielorus ar avea antecedente în aceste țări. În Polonia, autoritățile ar suspecta implicarea sa într-un incendiu la un magazin de bricolaj din Łódź, clasificat drept sabotaj de parchetul local, potrivit unui oficial citat. Separat, anchetatorii ar considera că explozibilii folosiți la Leipzig au fost transportați în Germania prin Bulgaria și Serbia, posibil în compartimente ascunse ale unor camioane, apoi depozitați în ascunzători subterane. După analiza datelor unei mașini închiriate folosite de suspecți, poliția a identificat posibile ascunzători în zona aeroportului, însă spațiile verificate ar fi fost goale. Drone artizanale din componente comerciale Examinarea dronei găsite pe pistă arată că era un dispozitiv artizanal, realizat din componente disponibile în comerț, unele fabricate cu ajutorul unei imprimante 3D. Motoarele ar fi fost produse de o companie chineză și ar fi comercializate inclusiv în magazine online din Rusia specializate în „tehnologii de luptă”. Explozibilul ar fi fost ascuns într-o conservă alimentară, fixată de dronă cu un suport. Pe baza probelor, ministrul german de Externe, Johann Wadephul, și ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, au atribuit Rusiei responsabilitatea pentru atac la o conferință de presă comună, pe 1 septembrie, în timp ce Rusia a negat implicarea, conform materialului. [...]
Cloudflare vrea să facă certificatele TLS „rezistente la cuantic” disponibile în masă, fără costuri suplimentare și fără penalizări de performanță , printr-o schimbare de arhitectură care ar putea rescrie modul în care web-ul își validează identitatea site-urilor, potrivit Ars Technica . Compania spune că plănuiește să emită certificate TLS „quantum-proof” (concepute să reziste atacurilor posibile cu ajutorul calculatoarelor cuantice), devenind una dintre primele autorități care fac acest pas. Abordarea se bazează pe o platformă open-source care emite atât certificate TLS clasice, cât și o variantă post-cuantică numită „Merkle Tree Certificates”. Cloudflare afirmă că aceste certificate hibride vor fi gratuite atât pentru clienții plătitori, cât și pentru cei neplătitori. De ce contează: schimbarea nu e „un algoritm nou”, ci o reconstrucție a WebPKI Miza este protejarea WebPKI (infrastructura de chei publice a web-ului, care stă la baza autentificării site-urilor și a HTTPS) într-o lume în care semnăturile criptografice clasice ar putea deveni vulnerabile. Cloudflare descrie tranziția ca pe un efort de durată, care implică un număr foarte mare de ingineri și organizații din ecosistem: sisteme de operare, browsere, autorități de certificare și furnizori de infrastructură Internet. Un obstacol major: semnăturile „quantum-proof” ar fi greu de transportat în cererile web și de înregistrat în jurnalele de transparență (mecanisme publice care ajută la detectarea certificatelor false). În plus, articolul notează că o versiune „post-cuantică” a certificatelor X.509 de azi ar crește de aproximativ 40 de ori volumul de date necesar pentru un „TLS handshake” (negocierea inițială a conexiunii securizate), ceea ce ar adăuga costuri de calcul și trafic care „ar strica Internetul așa cum îl știm”. Cum încearcă Cloudflare să evite costul de performanță: Merkle Trees și certificate hibride Soluția prezentată se bazează pe „Merkle Trees” (structuri ierarhice care folosesc funcții hash pentru a verifica volume mari de informații cu o cantitate mică de date). În februarie, Google a anunțat această direcție, iar Google și Cloudflare au testat-o în programe pilot limitate, potrivit materialului. În loc să înlocuiască lanțurile actuale de semnături (considerate vulnerabile la cuantic) cu unele rezistente, dar „prea grele”, modelul folosește dovezi compacte bazate pe Merkle Trees. Ideea este că o autoritate de certificare semnează un singur „tree head” care poate reprezenta milioane de certificate, iar browserul verifică un „landmark” – o dovadă „ușoară” că certificatul se află undeva în arbore. Cloudflare susține că, astfel, volumul de date din handshake ar coborî la circa 40 kilobytes, „aproximativ cât se procesează acum”. Pașii operaționali: achiziția unui root de încredere și integrarea cu logurile de transparență Pentru a accelera adoptarea, Cloudflare spune că va achiziționa un „certificate root” deja de încredere de la CA GlobalSign. Ținta declarată este ca „milioane de site-uri” să poată activa certificate post-cuantice „la o apăsare de buton”, fără costuri suplimentare de performanță. Un alt element important este legarea mai strânsă a emiterii de certificate de „certificate transparency logs” – registre publice append-only (în care se pot adăuga înregistrări, dar nu se pot modifica retroactiv) folosite pentru a detecta certificate emise abuziv. În modelul Merkle Tree Certificates, „logarea” devine parte centrală a emiterii, nu un proces separat. Cloudflare o citează pe inginerul Mari Galicer: „Prin cuplarea emiterii și logării, transparența devine o cerință de funcționare, nu un adaos.” Contextul acestor loguri vine din incidente precum compromiterea DigiNotar din 2011, când au fost create 500 de certificate contrafăcute pentru Google și alte site-uri, unele folosite pentru spionarea utilizatorilor web din Iran, notează articolul. Calendar: când ar putea începe emiterea Cloudflare precizează că nu emite încă aceste certificate și că va mai dura până va începe efectiv, dar își asumă public proiectul și promite actualizări pe măsură ce atinge etape intermediare. Compania se așteaptă să înceapă emiterea în primul trimestru din 2027. În paralel, planul include și utilizarea ACME (Automated Certificate Management Environment), un mecanism open-source pentru emiterea și reînnoirea automată a certificatelor înainte de expirare, precum și un mecanism prin care semnăturile ar putea fi livrate „out-of-band” (pe o cale separată, de exemplu printr-un update de browser) dacă apar probleme tehnice care împiedică obținerea actualizărilor necesare. [...]
Achizițiile recente ale instituțiilor românești pentru software de criminalistică digitală Oxygen ridică un risc operațional și de conformitate , după ce autoritățile americane au acuzat compania că a fost controlată în secret din Rusia, potrivit HotNews . Miza imediată este dacă instrumentul folosit la extragerea și analiza datelor din telefoane și computere poate rămâne în uz fără o evaluare suplimentară, în condițiile în care proprietatea și lanțul de dezvoltare au fost prezentate ca fiind ascunse. Departamentul de Justiție al SUA a acuzat Oxygen Forensics, companie cu sediul oficial în Virginia, că a mascat faptul că era deținută și operată de ruși. Software-ul companiei este folosit în „criminalistică digitală” (procesul prin care anchetatorii extrag și analizează date din dispozitive), iar procurorii americani susțin că, după sancțiunile impuse Rusiei în 2022, proprietarii ruși ar fi ascuns atât controlul asupra firmei, cât și faptul că dezvoltarea continua în Rusia. Ce spun autoritățile americane și ce nu susțin acuzațiile Un comunicat al Departamentului de Justiție, citat în material, arată că dezvoltarea și gestionarea software-ului ar fi fost coordonate din Rusia sub conducerea cetățeanului rus Oleg Sergeyevich Davydov, în timp ce compania se prezenta ca fiind condusă de Lee Reiber, un american de 55 de ani din Boise, Idaho. Reiber a fost arestat în SUA, iar Davydov a fost arestat pe Aeroportul Heathrow din Londra, înainte de un zbor spre Istanbul, potrivit aceleiași surse. Totodată, site-ul Oxygen Forensic a fost confiscat de guvernul SUA. Important, plângerea Departamentului de Justiție nu afirmă că software-ul Oxygen ar fi conținut cod malițios și nici că firma ar fi folosit produsul pentru acces neautorizat la sistemele sau datele clienților. În schimb, anchetatorii americani au confiscat conturi bancare ale companiei, 57 de domenii și alte elemente de infrastructură cibernetică despre care spun că au fost folosite „în sprijinul faptelor presupuse”. Cum a ajuns Oxygen în proiecte finanțate de UE Conform documentelor publice analizate de Politico , compania a fost implicată în cel puțin două proiecte finanțate de Uniunea Europeană, orientate spre îmbunătățirea colectării, procesării și partajării probelor electronice în anchete penale. EVIDENCE (2014–2016), proiect care a primit peste 1,9 milioane de euro, a inclus Oxygen printre companiile consultate, într-o rețea care a implicat și Europol, Eurojust și unitatea de criminalistică digitală a Oficiului European de Luptă Antifraudă. INSPECTr (programul Orizont 2020) a urmărit centralizarea și analiza probelor digitale și a dezvoltat un software care putea prelua probe extrase cu instrumente precum Oxygen. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că Oxygen Forensics nu a fost membră a vreunui consorțiu și, prin urmare, nu a primit finanțare de la Comisie în aceste proiecte. Același oficial a mai spus că, de la începutul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, entitățile cu sediul în Rusia nu pot participa la proiectele Orizont Europa. Achiziții în România: DNA, DIICOT și o unitate a MApN Publicația NewsCenter a relatat că DNA, DIICOT și o unitate a Ministerului Apărării au achiziționat sau reînnoit în ultimele săptămâni licențe pentru Oxygen Forensic Detective , folosit la extragerea și analiza datelor din telefoane confiscate. Conform datelor din SICAP citate de NewsCenter: DNA a atribuit în august un acord-cadru în care un lot este identificat explicit drept „Oxygen Forensics – Oxygen Forensic Detective”, prin furnizorul român Q-East Software, cu o valoare estimată de 66.300 de lei (link către anunțul de atribuire: e-licitatie.ro ). DIICOT are înregistrată o reînnoire a licenței în valoare de 75.651,84 lei , valabilă pentru perioada noiembrie 2026 – noiembrie 2029 . UM 02499 din București (MApN) a cumpărat în august, pentru 107.725,73 lei , o soluție identificată explicit drept Oxygen Forensic Detective. Legătura dintre achizițiile recente și cazul din SUA a fost semnalată public, potrivit materialului, de jurnalistul Marius Comper, într-o postare pe Facebook. De ce contează: risc de continuitate și verificări suplimentare Dincolo de faptul că acuzațiile americane nu indică explicit existența unui cod malițios, cazul pune presiune pe instituțiile care folosesc produsul să clarifice rapid: dacă licențele și suportul pot continua fără întreruperi, în contextul măsurilor luate de SUA (inclusiv confiscarea site-ului); ce verificări suplimentare sunt necesare privind proveniența, dezvoltarea și lanțul de control al furnizorului; dacă sunt necesare suspendări temporare sau auditări, așa cum cere Access Now, prin vocea consilierei juridice Natalia Krapiva, care solicită guvernelor ce folosesc aceste instrumente să le suspende și să investigheze modul în care o companie deținută de ruși a operat timp de un deceniu în zona forțelor de ordine occidentale. Niciuna dintre agențiile naționale de poliție menționate în material nu a răspuns solicitărilor de a transmite un punct de vedere, potrivit informațiilor citate. [...]
Orange România pune un preț pe „primul smartphone” al copilului : pachetul SaferPhone combină un abonament de voce și date cu o opțiune de securitate cibernetică, iar costul lunar ajunge la 6–7 euro pentru abonament, plus 4 euro după două luni de test pentru protecția Cybersecure, potrivit Economica . Pachetul este poziționat ca soluție pentru părinții care vor să controleze mai bine utilizarea telefonului de către copii și să reducă riscurile online, în cadrul inițiativei #ForGoodConnections, care include și resurse educaționale pentru navigare mai sigură în mediul digital. Cât costă și ce include abonamentul din pachet SaferPhone vine cu un abonament Fun, care include: 10 GB internet național „Everyday 5G”; minute și SMS-uri naționale și în SEE nelimitate; limită de internet în roaming SEE de 9,02 GB; 100 de minute internaționale. Prețul abonamentului este de 6 euro/lună în oferta Orange Family sau 7 euro/lună în varianta standard. Pachetul include și o selecție de smartphone-uri în rate, disponibile în magazinele Orange (fără detalii de preț în informațiile publicate). Componenta de securitate cibernetică: test gratuit, apoi cost lunar Pachetul include testare gratuită timp de două luni pentru Orange Cybersecure , după care costul este de 4 euro/lună. Soluția combină protecția la nivel de dispozitiv cu protecția la nivel de rețea, fiind prezentată ca acoperire pentru întreaga familie. Beneficiile enumerate pentru copii și familii includ: „scut activ” în rețeaua Orange, care avertizează și oprește automat tentative de phishing, malware și viruși; filtrare și blocare de conținut, cu restricții configurabile de părinte pentru site-uri și aplicații neadecvate vârstei; control al timpului petrecut pe ecrane, prin setarea unor intervale de pauză (de exemplu, pentru școală și somn). În context, Orange România este prezentată ca parte a Grupului Orange, cu peste 11 milioane de clienți la nivel local și o cifră de afaceri anuală ce depășește 1,5 miliarde de euro. [...]
