Știri
Știri din categoria România
România a avut un câștig net de 74 de miliarde de euro din apartenența la UE în ultimii 20 de ani, potrivit bilanțului prezentat de președintele Nicușor Dan într-un mesaj de Ziua Europei, relatat de Economedia. Șeful statului a indicat că România a plătit 36 de miliarde de euro și a încasat 110 miliarde de euro, argumentând că discuția despre UE ar trebui purtată „altfel decât cu lozinci”, într-un moment de blocaj politic intern după căderea Guvernului Bolojan.
În mesaj, Nicușor Dan a detaliat câteva destinații ale fondurilor europene, insistând pe dimensiunea economică și de infrastructură a apartenenței la UE:
Președintele a legat apartenența la UE de creșterea nivelului de trai, afirmând că salariul mediu „a crescut de trei ori” și a ajuns la „80% din media salariilor din Uniunea Europeană”. În același timp, a punctat două vulnerabilități interne: diferențe mai mari între salariile mari și cele mici decât în alte state europene și existența unei corupții care „îi sfidează pe români”, în special pe cei cu venituri mici.
În plan european, Nicușor Dan a susținut că România trebuie să își apere mai ferm obiectivele în interiorul UE, subliniind că „este politică, nu cenaclu” și că statele își promovează interesele naționale prin alianțe și negocieri.
Pe politica externă, a indicat două direcții: un parteneriat „corect, solid, echitabil” UE–SUA și susținerea aderării Republicii Moldova la UE.
În plan intern, președintele a spus că a încheiat un prim set de întâlniri cu partidele pro-occidentale și minoritățile naționale și că există „acord pe politicile mari: OCDE, SAFE, PNRR”, precum și pe traiectoria fiscală asumată. Potrivit lui, viitorul guvern ar urma să aibă ca obiectiv ca, până în toamnă, să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027.
Recepția oficială de la Cotroceni de Ziua Europei a fost anulată, iar la eveniment urma să participe și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola; anularea a venit pe fondul crizei politice generate de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, relata G4Media, citând surse.
Recomandate
Pentru prima dată în istorie, media temperaturilor globale dintr-un interval de trei ani consecutivi a depășit pragul de +1,5°C față de perioada preindustrială , atrăgând un semnal de alarmă major privind accelerarea schimbărilor climatice. Conform unei analize publicate de Știrile Pro TV , climatologii de la serviciul european Copernicus confirmă că anii 2023, 2024 și 2025 au adus o creștere fără precedent a temperaturii globale, cu valori record înregistrate chiar în lunile de iarnă. Specialiștii avertizează că vara 2026 va începe devreme, din iunie, cu coduri roșii de caniculă așteptate în România , iar temperaturile extreme vor continua până în septembrie. Datele arată că în 2025, 50% din suprafața terestră a înregistrat un număr peste medie de zile cu stres termic sever – temperaturi resimțite de cel puțin 32°C. Date cheie prezentate de experți: Anul Creștere față de perioada preindustrială 2023 +1,48°C 2024 +1,6°C (record absolut) 2025 +1,47°C „Suntem deja la limita pe care Acordul de la Paris o prevedea pentru sfârșitul secolului. Este îngrijorător, pentru că dincolo de media globală, vorbim despre un volum uriaș de energie în sistemul climatic, care generează fenomene meteo extreme”, explică climatologul Roxana Bojariu. Printre efectele resimțite în ultimul an se numără: Valuri de căldură extreme : Spania și Portugalia au înregistrat peste 46°C în iunie 2025 Ploi violente și inundații : În Africa de Sud, peste 100 de persoane au murit în urma viiturilor Incendii masive : În Turcia au fost evacuate peste 50.000 de persoane, iar 1 milion de hectare au fost distruse Topirea accelerată a calotelor glaciare : În februarie 2025, ghețarii din Arctica și Antarctica au atins cel mai mic nivel din istorie Probleme de sănătate și agricultură : Aerul fierbinte reține mai multă umezeală, provocând episoade intense de poluare, iar seceta reduce recoltele, generând creșteri de prețuri Climatologii spun că diferența de 1,5 grade nu este una abstractă , ci una cu impact concret asupra sănătății, infrastructurii, alimentației și ecosistemelor. „Nu este vorba doar despre căldură, ci despre un efect de domino climatic ce destabilizează întregul echilibru natural” , avertizează cercetătorii. Pentru România , asta înseamnă un sezon estival mai lung, mai periculos și mai costisitor. În plus, se așteaptă o frecvență mai mare a fenomenelor meteo extreme: ploi torențiale, grindină, furtuni violente și episoade de secetă prelungită. [...]
Departamentul de Stat al SUA plasează România în categoria celor mai sigure țări din lume , potrivit unei evaluări oficiale publicate pe site-ul instituției . Raportul confirmă statutul României ca stat stabil și cu risc scăzut pentru cetățenii americani care călătoresc în Europa, poziționând-o alături de țări precum Canada, Australia, Elveția și Japonia. Evaluarea este parte a sistemului global de avertizări de călătorie emis de guvernul SUA, care clasifică statele în funcție de nivelul de risc. România a fost încadrată în „Level 1 – Exercise Normal Precautions” , adică nivelul cel mai favorabil, acordat doar țărilor cu un climat de siguranță generală ridicată. Acest nivel implică riscuri minime în privința criminalității, stabilitate socială și absența amenințărilor majore pentru turiști, investitori și studenți. Ce înseamnă Nivelul 1, conform SUA: Precauții normale – fără recomandări speciale de securitate; Riscuri scăzute de criminalitate violentă ; Situație politică stabilă și predictibilă ; Infrastructură sigură pentru turism și afaceri . Guvernul SUA folosește o scară de patru trepte pentru a clasifica nivelul de siguranță: Level 1 – Precauții normale Level 2 – Atenție sporită Level 3 – Reconsiderați călătoria Level 4 – Nu călătoriți România se află, așadar, în aceeași categorie cu unele dintre cele mai dezvoltate și sigure state din lume: Canada, Australia, Irlanda, Portugalia, Elveția, Japonia și Noua Zeelandă . Această poziționare favorabilă, venită din partea unei instituții internaționale de prestigiu, poate contribui la consolidarea încrederii investitorilor străini și a turiștilor care aleg România ca destinație. De asemenea, reflectă un context intern de stabilitate politică și socială, contrar percepțiilor mai pesimiste vehiculate adesea în spațiul public autohton. Evaluarea completă poate fi consultată aici : Travel Advisory – România [...]
Cetățenii care finalizează pregătirea militară de bază vor primi o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute , conform unei legi promulgate vineri, 9 ianuarie 2026, de președintele Nicușor Dan, informează Știrile PRO TV , citând Agerpres. Măsura este parte din modificările aduse Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare și are scopul de a stimula participarea voluntară la acest program. Cei care urmează pregătirea devin parte din rezerva operațională și sunt luați în evidența centrelor militare. În cazul unei stări de urgență, asediu, mobilizare sau război, rezerviștii pot fi concentrați sau mobilizați conform necesităților din domeniul apărării. Legea mai prevede că și cetățenii care au servit în armatele statelor membre NATO sau UE sunt recunoscuți cu gradul militar obținut și luați în evidență. De asemenea, pe timp de pace, orice cetățean român, bărbat sau femeie, cu vârsta între 18 și 35 de ani, poate solicita, pe bază de voluntariat, participarea la programul de instruire militară, cu durata de până la patru luni, în calitate de soldat/gradat voluntar. În cazuri excepționale, cei aflați temporar în afara țării sunt obligați să se prezinte în termen de cel mult 15 zile de la notificare, la centrele militare sau structurile relevante, în funcție de situația legală individuală. [...]
Aproximativ 31.000–33.000 de posturi vacante pe platforma ANOFM indică un deficit persistent de personal în câteva sectoare-cheie , în special în transport și logistică, unde cererea trece de 6.000 de locuri de muncă, potrivit unei analize publicate de Adevărul . Distribuția joburilor scoate în evidență o piață a muncii orientată încă puternic spre activități operative și meserii practice, nu spre roluri care cer studii superioare. Transportul și logistica sunt, în prezent, cele mai dinamice: angajatorii caută în special șoferi de transport rutier (peste 2.100 de posturi), curieri (circa 2.000 de poziții) și manipulanți de marfă (peste 1.200 de joburi). La capitolul venituri, sectorul are o plajă largă: lucrătorii din depozite și manipulare pornesc de la 3.500 lei, iar șoferii profesioniști, mai ales în transport internațional, pot depăși 8.000–10.000 lei lunar , în funcție de experiență și tipul curselor. Construcțiile rămân un alt pol major de recrutare, cu aproximativ 3.000–4.000 de locuri de muncă. Cererea este ridicată atât pentru muncitori necalificați (peste 2.000 de posturi), cât și pentru meseriași precum zidari, dulgheri sau fierari-betoniști. Salariile pornesc de la aproximativ 3.500 lei și pot ajunge la 7.000–8.000 lei sau mai mult pentru lucrătorii calificați, în special pe șantiere mari sau în proiecte de infrastructură. Unde se mai concentrează cererea și ce niveluri salariale apar în anunțuri În comerț și servicii sunt disponibile, de asemenea, aproximativ 3.000–4.000 de locuri de muncă, cu cele mai căutate poziții în zona de lucrători comerciali (circa 1.500–1.600 de posturi) și agenți de securitate (peste 1.300 de locuri vacante). Salariile sunt, în general, între 3.000 și 4.500 lei, în funcție de program și responsabilități. Producția și industria au un volum stabil de recrutare, cu aproximativ 2.000–3.000 de locuri de muncă. Sunt căutați operatori pe linie de producție și muncitori în asamblare (aproximativ 800–1.000 de posturi), dar și tehnicieni sau lucrători calificați, cu salarii între 3.000 și 6.000 lei, în funcție de calificare și complexitatea activității. În HoReCa, cererea rămâne constantă, mai ales în sezon, cu aproximativ 1.500–2.000 de locuri de muncă. Sunt disponibile circa 900–1.000 de posturi pentru ajutori de bucătar, alături de poziții pentru bucătari, ospătari sau personal hotelier. Veniturile pornesc de la 2.800 lei și pot ajunge la 5.000 lei sau mai mult, în funcție de experiență și de bonusurile din bacșișuri. Un indicator relevant pentru structura pieței: peste 17.000 de locuri de muncă sunt destinate persoanelor fără calificare sau cu studii medii, ceea ce sugerează că deficitul de personal este acut în roluri de execuție. Ce contează practic când aplici pe platforma ANOFM Platforma ANOFM funcționează diferit față de site-urile private de recrutare: anunțurile sunt publicate direct de angajatori, iar aplicarea nu este standardizată. În multe cazuri, nu există „aplicare rapidă”, iar contactul se face direct, prin telefon sau e-mail. Pentru a crește șansele de angajare, pașii descriși în analiză vizează mai ales disciplina aplicării: selectarea pozițiilor potrivite profilului (aplicările „la întâmplare” sunt rareori luate în considerare); respectarea strictă a instrucțiunilor din anunț (apel în programul de lucru, mesaj scurt pe e-mail cu CV atașat); promptitudine, deoarece în domeniile cu cerere mare angajările se pot face rapid, uneori în aceeași zi sau în câteva zile; pregătirea pentru o discuție imediată, mai ales în construcții, transport sau servicii. În ansamblu, tabloul din anunțurile ANOFM arată o cerere consistentă în transport, construcții, comerț și producție, cu salarii puternic diferențiate de experiență și calificare, iar „avantajul” candidaților rămâne viteza și acuratețea aplicării, nu doar alegerea domeniului. [...]
Ministerul Sănătății vizează dublarea capacității ATI la 4.000 de paturi și discută cu Banca Mondială despre proiecte care ar putea accelera investițiile și reformele din sistem, potrivit G4Media . Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete , a anunțat că a avut la Washington D.C. o întâlnire cu Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, și cu echipa instituției, pentru a discuta „proiectele majore din sănătate” dezvoltate de România în parteneriat cu Banca Mondială. Informația a fost transmisă de Agerpres și preluată de G4Media. Ținta operațională: mai multe paturi ATI În cadrul discuțiilor, ministrul a propus extinderea capacității secțiilor de terapie intensivă (ATI) din România de la aproximativ 2.400 de paturi în prezent la 4.000 de paturi. Dacă ar fi implementată, măsura ar însemna o creștere semnificativă a infrastructurii critice pentru urgențe și cazuri grave, cu impact direct asupra funcționării spitalelor. Centrele de mari arși și un spital nou în București Rogobete a precizat că a fost analizat stadiul proiectelor aflate în derulare, inclusiv „cele trei centre pentru mari arși”, despre care spune că sunt „aproape de finalizare”. Totodată, ministrul a propus construirea unui nou spital pentru mari arși în București. Ce reforme au fost puse pe masă Pe lângă investițiile în infrastructură, ministrul a indicat că discuțiile au vizat și direcții de reformă care ar urma să continue, între care: dezvoltarea ambulatoriului și a medicinei de familie; reorganizarea spitalelor; creșterea accesului la medicamente inovative; integrarea tehnologiilor moderne în sistemul de sănătate. Ministrul a mai spus că dialogul a vizat și „viitorul colaborării” cu Banca Mondială și că „consolidarea colaborării” rămâne o prioritate strategică. În material nu sunt menționate termene, bugete sau pași procedurali pentru propunerile avansate. [...]
Extinderea SGR la borcane și PET-uri de 5 litri este amânată, iar în 2026 sistemul rămâne pe ambalajele actuale , pe fondul presiunii operaționale din „anul 3” de funcționare, când țintele legale devin mai ambițioase, potrivit Antena 3 . RetuRo spune că nu este „momentul potrivit” pentru a adăuga noi tipuri de ambalaje în 2026. Anca Marinescu, corporate affairs & communication manager la RetuRo, a declarat că anul acesta este „foarte dificil” pentru companie deoarece, conform legii, este anul cu cele mai ambițioase ținte, iar 2026 devine „punctul de cotitură” al Sistemului de Garanție-Returnare. În acest context, RetuRo a decis să nu extindă sistemul cu noi tipuri de ambalaje, materiale sau produse. „Nu credem că este momentul potrivit, anul acesta, pentru aceste adiţii”, a precizat Marinescu. Ce înseamnă, concret, amânarea În 2026, românii nu vor putea returna prin SGR ambalaje suplimentare despre care s-a discutat public, inclusiv: borcane; produse precum oțet, borș și lactate; PET-uri de 5 litri. RetuRo indică drept motiv principal concentrarea pe atingerea țintelor impuse de legislație pentru anul în curs, după ce, potrivit declarațiilor sale, anul trecut compania și-a atins țintele. De ce RetuRo condiționează extinderea de studii Reprezentanta RetuRo susține că orice extindere a SGR ar trebui să urmeze același traseu de pregătire: studii de fezabilitate și prefezabilitate realizate împreună cu universități, simulări și comparații cu modul de funcționare din alte țări, pentru a asigura sustenabilitatea sistemului. Context: ce spunea Ministerul Mediului despre infrastructură În noiembrie 2025, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, declara că pe infrastructura actuală de RVM-uri (automate de preluare a ambalajelor) pot fi adăugate ambalaje noi, cu condiția să nu fie necesare modificări majore ale echipamentelor de colectare. Cine este RetuRo RetuRo Sistem Garanție Returnare S.A . este o companie non-profit creată de un consorțiu cu acționariat mixt: Asociația Berarii României pentru Mediu – 30%; Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate – 30%; Asociația Retailerilor pentru Mediu – 20%; statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – 20%. [...]
