Știri
Știri din categoria România
România a avut un câștig net de 74 de miliarde de euro din apartenența la UE în ultimii 20 de ani, potrivit bilanțului prezentat de președintele Nicușor Dan într-un mesaj de Ziua Europei, relatat de Economedia. Șeful statului a indicat că România a plătit 36 de miliarde de euro și a încasat 110 miliarde de euro, argumentând că discuția despre UE ar trebui purtată „altfel decât cu lozinci”, într-un moment de blocaj politic intern după căderea Guvernului Bolojan.
În mesaj, Nicușor Dan a detaliat câteva destinații ale fondurilor europene, insistând pe dimensiunea economică și de infrastructură a apartenenței la UE:
Președintele a legat apartenența la UE de creșterea nivelului de trai, afirmând că salariul mediu „a crescut de trei ori” și a ajuns la „80% din media salariilor din Uniunea Europeană”. În același timp, a punctat două vulnerabilități interne: diferențe mai mari între salariile mari și cele mici decât în alte state europene și existența unei corupții care „îi sfidează pe români”, în special pe cei cu venituri mici.
În plan european, Nicușor Dan a susținut că România trebuie să își apere mai ferm obiectivele în interiorul UE, subliniind că „este politică, nu cenaclu” și că statele își promovează interesele naționale prin alianțe și negocieri.
Pe politica externă, a indicat două direcții: un parteneriat „corect, solid, echitabil” UE–SUA și susținerea aderării Republicii Moldova la UE.
În plan intern, președintele a spus că a încheiat un prim set de întâlniri cu partidele pro-occidentale și minoritățile naționale și că există „acord pe politicile mari: OCDE, SAFE, PNRR”, precum și pe traiectoria fiscală asumată. Potrivit lui, viitorul guvern ar urma să aibă ca obiectiv ca, până în toamnă, să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027.
Recepția oficială de la Cotroceni de Ziua Europei a fost anulată, iar la eveniment urma să participe și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola; anularea a venit pe fondul crizei politice generate de demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, relata G4Media, citând surse.
Recomandate
Recordul lui Cristiano Ronaldo la Cupa Mondială întărește valoarea comercială a competiției și a brandului Portugaliei , într-un turneu în care starurile rămân principalul motor de audiență și monetizare, potrivit Mediafax . Ronaldo a devenit marți primul jucător care înscrie la șase ediții diferite ale Cupei Mondiale, după ce a marcat în minutul 6 al meciului Portugalia – Uzbekistan, conform AP, citată de publicație. Portughezul, în vârstă de 41 de ani, a finalizat cu piciorul drept după o centrare venită de la João Cancelo, apoi a sărbătorit alături de colegi, lângă banca de rezerve. Dincolo de recordul sportiv, performanța are relevanță economică prin faptul că menține în prim-plan una dintre cele mai puternice „mărci” individuale din fotbal, într-un context în care atenția publicului se traduce în audiențe, expunere pentru sponsori și interes comercial pentru competiție și echipele implicate. Context: presiune după debutul Portugaliei Înaintea partidei cu Uzbekistan, Ronaldo fusese criticat pentru evoluția din primul meci al Portugaliei la turneu, cu Congo, în care nu a reușit să iasă în evidență, mai notează sursa. Rivalitatea cu Messi: aceeași longevitate, recorduri diferite Mediafax amintește că Ronaldo și Lionel Messi sunt singurii jucători care au participat la șase turnee de Cupă Mondială. Diferența este că Messi nu a marcat la una dintre ediții, cea din 2010 (Africa de Sud). Totodată, Messi a devenit luni cel mai bun marcator din istorie la Cupa Mondială: la turneul din SUA, Canada și Mexic a înscris cinci goluri și a ajuns la 18 reușite, după un hat-trick în meciul de deschidere al Argentinei cu Algeria și încă două goluri împotriva Austriei. Ronaldo are 9 goluri, conform aceleiași surse. [...]
PSD mizează pe schimbarea guvernului și promite reducerea taxelor , într-un moment în care Claudiu Manda leagă „era Bolojan” de recesiune, inflație și scăderea puterii de cumpărare, potrivit Adevărul . Secretarul general al PSD spune că un guvern condus de Eugen Tomac ar urma să treacă de votul Parlamentului și că în programul de guvernare ar putea intra măsuri de sprijin pentru venituri mici și clasa medie. Manda a făcut declarațiile joi, 11 iunie, la conferința Organizației de Femei a PSD Dolj, unde s-a declarat optimist că „guvernul Tomac trece” și că acest lucru ar fi „bun”. Miza: schimbarea direcției economice invocată de PSD În discursul său, liderul PSD a susținut că guvernul condus de Ilie Bolojan „nu mai avea de mult susținerea necesară” și că direcția în care merge țara trebuie schimbată. El a enumerat drept „rezultate” ale guvernării: recesiune economică, inflație, scăderea puterii de cumpărare și a consumului, falimente în rândul companiilor și pierderi de locuri de muncă. Totodată, Manda a afirmat că nu ar exista „nicio categorie socială” mulțumită de activitatea guvernului Bolojan, menționând pensionari, medici, profesori, bugetari și mediul de afaceri. Ce măsuri spune Manda că ar putea intra în programul noului guvern Secretarul general al PSD a indicat că, în discuțiile cu Eugen Tomac, măsurile propuse de PSD pentru categoriile cu venituri mai mici și pentru clasa medie ar urma să fie incluse în programul de guvernare, cu accent pe: reducerea unor taxe; sprijinirea puterii de cumpărare. Nu a oferit detalii concrete despre nivelul taxelor vizate sau calendarul de aplicare. Nominalizarea lui Tomac și atacul la Bolojan Manda a revenit și asupra discuțiilor despre desemnarea lui Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, precizând că nominalizarea aparține președintelui Nicușor Dan, „nu lui Traian Băsescu”, așa cum „s-a vehiculat” în spațiul public. În final, și-a încheiat intervenția cu un mesaj ironic la adresa lui Ilie Bolojan: „Aș putea să-i spun folosind o frază din vremurile respective: «nea Ilie nici nu știi, cât de mic începi să fii!»” În lipsa unui vot deja programat și a detaliilor despre programul de guvernare, rămâne de urmărit dacă majoritatea parlamentară necesară se va coagula și ce formă vor lua, concret, măsurile fiscale invocate de PSD. [...]
Pentru prima dată în istorie, media temperaturilor globale dintr-un interval de trei ani consecutivi a depășit pragul de +1,5°C față de perioada preindustrială , atrăgând un semnal de alarmă major privind accelerarea schimbărilor climatice. Conform unei analize publicate de Știrile Pro TV , climatologii de la serviciul european Copernicus confirmă că anii 2023, 2024 și 2025 au adus o creștere fără precedent a temperaturii globale, cu valori record înregistrate chiar în lunile de iarnă. Specialiștii avertizează că vara 2026 va începe devreme, din iunie, cu coduri roșii de caniculă așteptate în România , iar temperaturile extreme vor continua până în septembrie. Datele arată că în 2025, 50% din suprafața terestră a înregistrat un număr peste medie de zile cu stres termic sever – temperaturi resimțite de cel puțin 32°C. Date cheie prezentate de experți: Anul Creștere față de perioada preindustrială 2023 +1,48°C 2024 +1,6°C (record absolut) 2025 +1,47°C „Suntem deja la limita pe care Acordul de la Paris o prevedea pentru sfârșitul secolului. Este îngrijorător, pentru că dincolo de media globală, vorbim despre un volum uriaș de energie în sistemul climatic, care generează fenomene meteo extreme”, explică climatologul Roxana Bojariu. Printre efectele resimțite în ultimul an se numără: Valuri de căldură extreme : Spania și Portugalia au înregistrat peste 46°C în iunie 2025 Ploi violente și inundații : În Africa de Sud, peste 100 de persoane au murit în urma viiturilor Incendii masive : În Turcia au fost evacuate peste 50.000 de persoane, iar 1 milion de hectare au fost distruse Topirea accelerată a calotelor glaciare : În februarie 2025, ghețarii din Arctica și Antarctica au atins cel mai mic nivel din istorie Probleme de sănătate și agricultură : Aerul fierbinte reține mai multă umezeală, provocând episoade intense de poluare, iar seceta reduce recoltele, generând creșteri de prețuri Climatologii spun că diferența de 1,5 grade nu este una abstractă , ci una cu impact concret asupra sănătății, infrastructurii, alimentației și ecosistemelor. „Nu este vorba doar despre căldură, ci despre un efect de domino climatic ce destabilizează întregul echilibru natural” , avertizează cercetătorii. Pentru România , asta înseamnă un sezon estival mai lung, mai periculos și mai costisitor. În plus, se așteaptă o frecvență mai mare a fenomenelor meteo extreme: ploi torențiale, grindină, furtuni violente și episoade de secetă prelungită. [...]
Departamentul de Stat al SUA plasează România în categoria celor mai sigure țări din lume , potrivit unei evaluări oficiale publicate pe site-ul instituției . Raportul confirmă statutul României ca stat stabil și cu risc scăzut pentru cetățenii americani care călătoresc în Europa, poziționând-o alături de țări precum Canada, Australia, Elveția și Japonia. Evaluarea este parte a sistemului global de avertizări de călătorie emis de guvernul SUA, care clasifică statele în funcție de nivelul de risc. România a fost încadrată în „Level 1 – Exercise Normal Precautions” , adică nivelul cel mai favorabil, acordat doar țărilor cu un climat de siguranță generală ridicată. Acest nivel implică riscuri minime în privința criminalității, stabilitate socială și absența amenințărilor majore pentru turiști, investitori și studenți. Ce înseamnă Nivelul 1, conform SUA: Precauții normale – fără recomandări speciale de securitate; Riscuri scăzute de criminalitate violentă ; Situație politică stabilă și predictibilă ; Infrastructură sigură pentru turism și afaceri . Guvernul SUA folosește o scară de patru trepte pentru a clasifica nivelul de siguranță: Level 1 – Precauții normale Level 2 – Atenție sporită Level 3 – Reconsiderați călătoria Level 4 – Nu călătoriți România se află, așadar, în aceeași categorie cu unele dintre cele mai dezvoltate și sigure state din lume: Canada, Australia, Irlanda, Portugalia, Elveția, Japonia și Noua Zeelandă . Această poziționare favorabilă, venită din partea unei instituții internaționale de prestigiu, poate contribui la consolidarea încrederii investitorilor străini și a turiștilor care aleg România ca destinație. De asemenea, reflectă un context intern de stabilitate politică și socială, contrar percepțiilor mai pesimiste vehiculate adesea în spațiul public autohton. Evaluarea completă poate fi consultată aici : Travel Advisory – România [...]
Proiectul „ Marele Zid Verde ”, evaluat la circa 31 de miliarde de dolari (aprox. 140 de miliarde de lei), avansează mult sub ținte din cauza problemelor de guvernanță și a gestionării fondurilor , într-un context în care Sahelul se încălzește mai repede decât media globală, iar presiunea pe agricultură și migrație crește, potrivit Antena 3 . Inițiativa reunește 11 țări africane și urmărește să creeze o „barieră verde” de aproximativ 8.000 km, din Senegal până în Djibouti, pentru a încetini extinderea deșertului Sahara spre sud. Proiectul a fost lansat în 2007, iar în 2021, la summitul de la Paris, Uniunea Europeană, Uniunea Africană și Banca Mondială au promis investiții suplimentare pentru accelerarea lucrărilor și reîmpăduririlor. Ținte mari până în 2030, execuție modestă după aproape două decenii Planul prevede ca până în 2030 să fie atinse trei obiective majore: restaurarea a aproximativ 100 de milioane de hectare de teren degradat; captarea a 250 de milioane de tone de dioxid de carbon; crearea a peste 10 milioane de locuri de muncă „verzi”. În practică, la aproape 20 de ani de la lansare, „doar o mică parte din obiective a fost realizată”, pe fondul unor blocaje care țin de capacitatea administrativă și de stabilitatea statelor implicate. De ce contează: bani promiși, dar rezultate frânate de corupție și lipsă de infrastructură Articolul indică drept cauze principale „gestionarea defectuoasă a fondurilor”, corupția, lipsa infrastructurii și instabilitatea politică în mai multe țări participante. La nivel operațional, sunt menționate probleme concrete: în multe zone, sistemele de irigații nu mai funcționează, iar puieții plantați se usucă înainte să poată rezista climatului extrem. Lipsa investițiilor constante și dificultățile logistice au încetinit proiectul. În paralel, presiunea climatică se accentuează: ONU avertizează că Sahelul se încălzește mai rapid decât media globală, iar deșertificarea avansează anual cu „zeci de centimetri”. Într-o regiune în care milioane de oameni depind de agricultură, specialiștii avertizează că, dacă tendința continuă, „sute de milioane” ar putea fi forțați să-și părăsească locuințele până la mijlocul secolului. Rezultate punctuale, dar insuficiente pentru țintele asumate Unele state au raportat progrese: Etiopia ar fi restaurat milioane de hectare prin protejarea vegetației crescute natural și limitarea defrișărilor ilegale; Senegal ar fi plantat milioane de copaci; Nigeria ar fi recuperat suprafețe întinse în nordul țării. Totuși, aceste exemple nu schimbă concluzia de ansamblu: proiectul rămâne sub așteptări față de țintele asumate pentru 2030. Chiar și cu aceste întârzieri, „Marele Zid Verde” este prezentat ca una dintre cele mai importante mize ale Africii împotriva deșertificării, cu potențial de model pentru alte regiuni afectate de secetă, dacă problemele de finanțare, implementare și control al fondurilor vor fi corectate. [...]
Cetățenii care finalizează pregătirea militară de bază vor primi o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute , conform unei legi promulgate vineri, 9 ianuarie 2026, de președintele Nicușor Dan, informează Știrile PRO TV , citând Agerpres. Măsura este parte din modificările aduse Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare și are scopul de a stimula participarea voluntară la acest program. Cei care urmează pregătirea devin parte din rezerva operațională și sunt luați în evidența centrelor militare. În cazul unei stări de urgență, asediu, mobilizare sau război, rezerviștii pot fi concentrați sau mobilizați conform necesităților din domeniul apărării. Legea mai prevede că și cetățenii care au servit în armatele statelor membre NATO sau UE sunt recunoscuți cu gradul militar obținut și luați în evidență. De asemenea, pe timp de pace, orice cetățean român, bărbat sau femeie, cu vârsta între 18 și 35 de ani, poate solicita, pe bază de voluntariat, participarea la programul de instruire militară, cu durata de până la patru luni, în calitate de soldat/gradat voluntar. În cazuri excepționale, cei aflați temporar în afara țării sunt obligați să se prezinte în termen de cel mult 15 zile de la notificare, la centrele militare sau structurile relevante, în funcție de situația legală individuală. [...]
