Știri
Știri din categoria România
Ministerul Sănătății vizează dublarea capacității ATI la 4.000 de paturi și discută cu Banca Mondială despre proiecte care ar putea accelera investițiile și reformele din sistem, potrivit G4Media.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că a avut la Washington D.C. o întâlnire cu Antonella Bassani, vicepreședinte al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, și cu echipa instituției, pentru a discuta „proiectele majore din sănătate” dezvoltate de România în parteneriat cu Banca Mondială. Informația a fost transmisă de Agerpres și preluată de G4Media.
În cadrul discuțiilor, ministrul a propus extinderea capacității secțiilor de terapie intensivă (ATI) din România de la aproximativ 2.400 de paturi în prezent la 4.000 de paturi. Dacă ar fi implementată, măsura ar însemna o creștere semnificativă a infrastructurii critice pentru urgențe și cazuri grave, cu impact direct asupra funcționării spitalelor.
Rogobete a precizat că a fost analizat stadiul proiectelor aflate în derulare, inclusiv „cele trei centre pentru mari arși”, despre care spune că sunt „aproape de finalizare”. Totodată, ministrul a propus construirea unui nou spital pentru mari arși în București.
Pe lângă investițiile în infrastructură, ministrul a indicat că discuțiile au vizat și direcții de reformă care ar urma să continue, între care:
Ministrul a mai spus că dialogul a vizat și „viitorul colaborării” cu Banca Mondială și că „consolidarea colaborării” rămâne o prioritate strategică. În material nu sunt menționate termene, bugete sau pași procedurali pentru propunerile avansate.
Recomandate
Proiectul „ Marele Zid Verde ”, evaluat la circa 31 de miliarde de dolari (aprox. 140 de miliarde de lei), avansează mult sub ținte din cauza problemelor de guvernanță și a gestionării fondurilor , într-un context în care Sahelul se încălzește mai repede decât media globală, iar presiunea pe agricultură și migrație crește, potrivit Antena 3 . Inițiativa reunește 11 țări africane și urmărește să creeze o „barieră verde” de aproximativ 8.000 km, din Senegal până în Djibouti, pentru a încetini extinderea deșertului Sahara spre sud. Proiectul a fost lansat în 2007, iar în 2021, la summitul de la Paris, Uniunea Europeană, Uniunea Africană și Banca Mondială au promis investiții suplimentare pentru accelerarea lucrărilor și reîmpăduririlor. Ținte mari până în 2030, execuție modestă după aproape două decenii Planul prevede ca până în 2030 să fie atinse trei obiective majore: restaurarea a aproximativ 100 de milioane de hectare de teren degradat; captarea a 250 de milioane de tone de dioxid de carbon; crearea a peste 10 milioane de locuri de muncă „verzi”. În practică, la aproape 20 de ani de la lansare, „doar o mică parte din obiective a fost realizată”, pe fondul unor blocaje care țin de capacitatea administrativă și de stabilitatea statelor implicate. De ce contează: bani promiși, dar rezultate frânate de corupție și lipsă de infrastructură Articolul indică drept cauze principale „gestionarea defectuoasă a fondurilor”, corupția, lipsa infrastructurii și instabilitatea politică în mai multe țări participante. La nivel operațional, sunt menționate probleme concrete: în multe zone, sistemele de irigații nu mai funcționează, iar puieții plantați se usucă înainte să poată rezista climatului extrem. Lipsa investițiilor constante și dificultățile logistice au încetinit proiectul. În paralel, presiunea climatică se accentuează: ONU avertizează că Sahelul se încălzește mai rapid decât media globală, iar deșertificarea avansează anual cu „zeci de centimetri”. Într-o regiune în care milioane de oameni depind de agricultură, specialiștii avertizează că, dacă tendința continuă, „sute de milioane” ar putea fi forțați să-și părăsească locuințele până la mijlocul secolului. Rezultate punctuale, dar insuficiente pentru țintele asumate Unele state au raportat progrese: Etiopia ar fi restaurat milioane de hectare prin protejarea vegetației crescute natural și limitarea defrișărilor ilegale; Senegal ar fi plantat milioane de copaci; Nigeria ar fi recuperat suprafețe întinse în nordul țării. Totuși, aceste exemple nu schimbă concluzia de ansamblu: proiectul rămâne sub așteptări față de țintele asumate pentru 2030. Chiar și cu aceste întârzieri, „Marele Zid Verde” este prezentat ca una dintre cele mai importante mize ale Africii împotriva deșertificării, cu potențial de model pentru alte regiuni afectate de secetă, dacă problemele de finanțare, implementare și control al fondurilor vor fi corectate. [...]
O anchetă a Congresului SUA pune FIFA sub presiune să explice relația cu Donald Trump , într-un moment în care organizația are interese majore legate de viitoare competiții găzduite de Statele Unite, potrivit Mediafax . Jamie Raskin, principalul democrat din comisia judiciară a Camerei Reprezentanților, i-a trimis o scrisoare președintelui FIFA, Gianni Infantino , cerând documente și comunicări care ar detalia legături între FIFA și Trump, inclusiv privind „cadouri, plăți sau beneficii” acordate lui Trump și asociaților săi. În solicitare intră și jurnalele de vizitatori pentru spațiul de birouri al FIFA din Turnul Trump , achiziționat anul trecut, potrivit The Guardian, citat de Mediafax. Comisia a cerut și participarea lui Infantino la un interviu, cu termen-limită 9 august pentru furnizarea documentelor și programarea discuției. Totuși, Raskin nu îl poate obliga pe Infantino să se prezinte, în condițiile în care democrații nu dețin majoritatea în Cameră, decât dacă obține sprijinul republicanilor. Contextul: Cupa Mondială și episoadele care au amplificat suspiciunile Relația dintre Infantino și Trump a fost intens analizată înaintea Cupei Mondiale din această vară. Mediafax notează câteva episoade invocate în acest context: la tragerea la sorți a Cupei Mondiale, organizată în decembrie la Washington, Trump a primit un „premiu FIFA pentru pace” nou creat; FIFA și-a deschis un birou în Turnul Trump din Manhattan în iulie anul trecut; în timpul Cupei Mondiale, Trump l-ar fi sunat pe Infantino pentru a face presiuni în vederea revizuirii suspendării atacantului american Folarin Balogun; FIFA a anulat suspendarea, iar episodul a generat reacții negative din partea altor echipe și asociații. Trump i s-a alăturat lui Infantino și la ceremonia de premiere a trofeului, după finala în care Spania a învins Argentina, cei doi fiind huiduiți de public când au intrat pe teren, potrivit relatării preluate de Mediafax. De ce contează: relația FIFA–SUA rămâne strategică Interacțiunile FIFA cu autoritățile americane nu s-ar opri aici. Mediafax arată că SUA sunt așteptate să fie gazda principală a Cupei Mondiale feminine din 2031, iar succesul turneului din acest an a alimentat speculații că SUA ar putea găzdui și Cupa Mondială masculină din 2038. Pe acest fundal, Infantino a reacționat public la critici printr-un mesaj pe Instagram, în care i-a acuzat pe contestatari că „răspândesc ură” și promovează o „narațiune falsă”, lăudând Cupa Mondială ca fiind un succes, potrivit Mediafax. [...]
Nivelurile Dunării au coborât la minime record, blocând navigația și reducând transportul de combustibil , iar efectele se văd deja în lanțul logistic regional, potrivit Antena 3 . În sudul României, la Corabia , imagini aeriene arată ambarcațiuni rămase captive în apele scăzute, în timp ce în Serbia, la Novi Sad, zeci de nave plutesc într-un nămol verde prin care nu se poate naviga. Retragerea apelor cu „câteva sute de metri” la mal a expus bancuri de nisip pe suprafețe foarte mari și a afectat căile navigabile din Europa, pe fondul valurilor de căldură prelungite și al secetei de vară. În România, Croația și Serbia, nivelurile Dunării au atins minime record în această săptămână, conform informațiilor preluate de Antena 3 dintr-un material video realizat de Reuters. Impact operațional: capacitate redusă pe barje și întârzieri pe rutele fluviale Scăderea nivelului apei lovește direct transportul fluvial, în special acolo unde navele comerciale depind de adâncimi suficiente pentru încărcare. Antena 3 notează că, spre deosebire de navele de agrement, barjele comerciale au fost surprinse de scăderea apelor în timp ce erau ancorate în secțiuni mai adânci ale râului. În Serbia, efectul este cuantificat prin reducerea încărcării: barjele și petrolierele au fost forțate să opereze la 30%–40% din capacitatea de marfă , potrivit ministrului Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic ; importurile de combustibil ale Serbiei au ajuns la 25% din obiectivul lunar pentru iulie, pe fondul acestor restricții de navigație. Efecte colaterale și riscuri: epave expuse și avertismente privind fauna Nivelurile joase au scos la suprafață și epave, ceea ce adaugă un risc suplimentar pentru navigație. În estul Serbiei, epavele ruginite ale unei flotile fluviale germane scufundate în 1944 au reapărut, fiind descrise ca un pericol pentru trafic. În Croația, a fost expusă o navă de marfă scufundată în 1937. În Serbia, nivelurile joase ale Dunării și ale râurilor navigabile Tisa și Sava au afectat și pescuitul și turismul, iar experții citați avertizează asupra efectelor pe termen lung asupra faunei sălbatice. Vladimir Stakic, editor al revistei Angling din Serbia, pune fenomenul pe seama schimbărilor climatice, invocând lipsa precipitațiilor, temperaturile mai ridicate și evaporarea accentuată. Ce urmează: doar o creștere minimă prognozată Departamentul hidrometeorologic din Serbia a prognozat o creștere minimă a nivelului Dunării în următoarele zile, ca urmare a precipitațiilor din amonte. Materialul citat nu oferă un calendar pentru revenirea la niveluri care să permită reluarea normală a navigației. [...]
Nivelul foarte scăzut al Dunării începe să blocheze activități economice locale , după ce portul turistic din Corabia a fost închis, iar bacul de la Bechet nu mai circulă de peste o săptămână, potrivit Antena 3 . Situația este descrisă ca o „alertă pe Dunăre”, în contextul în care debitul fluviului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, iar în unele zone ar putea fi traversat „la pas” spre Bulgaria. Pe lângă impactul asupra transportului local și a turismului, hidrologii avertizează că debitul va continua să scadă. Specialiștii citați de publicație spun că este vorba despre un debit de „trei ori mai mic” decât media multianuală a lunii iulie și atrag atenția că problema nu se limitează la România, Dunărea traversând 10 state. Restricții la irigații și presiune pe utilizatorii de apă Debitele reduse au dus deja la impunerea restricțiilor de treapta a III-a pentru irigații pe sectorul Călărași–Cernavodă. Concret, măsura înseamnă furnizarea unor volume mai mici de apă către utilizatori, conform informațiilor prezentate. Reprezentanții INHGA precizează că prognoza este actualizată zilnic, pentru un interval de maximum șapte zile, și este publică pe site-ul instituției. Ce urmează: posibilă revenire a debitului, dar riscuri de mediu Autoritățile indică faptul că, începând din 20 iulie, pe fondul precipitațiilor prognozate în bazinul Dunării, debitul la intrarea în țară ar urma să revină pe un trend ascendent, cu o estimare de aproximativ 1.900 mc/s. În același timp, materialul notează că temperaturile ridicate și scăderea nivelurilor pe Dunăre pot amplifica fenomenele de „ înflorire algală ” (dezvoltarea accelerată a algelor), cu potențiale efecte asupra calității apei. [...]
Finala Spania–Argentina mută atenția pe organizare și capacitatea de peste 80.000 de locuri a arenei din New Jersey , într-un meci programat duminică, de la ora 22:00 (ora României), potrivit Mediafax . Partida se joacă pe New York New Jersey Stadium și este al 104-lea meci al competiției. Spania intră în finală ca campioană a Europei și poate obține al doilea titlu mondial din istorie. Argentina, campioana mondială en titre, joacă pentru apărarea trofeului și un posibil al patrulea triumf. Parcursul Spaniei: defensivă cu un singur gol primit Spania a ajuns în ultimul act cu o defensivă care, pe durata turneului, a primit un singur gol. Echipa antrenată de Luis de la Fuente a terminat grupa pe primul loc, după: 0–0 cu Insulele Capului Verde, 4–0 cu Arabia Saudită, 1–0 cu Uruguay. În fazele eliminatorii, Spania a trecut de Austria (3–0), apoi a câștigat la limită cu Portugalia în optimi (1–0) și cu Belgia în sferturi (2–1), ambele meciuri fiind decise pe final de golurile lui Mikel Merino. În semifinale, a învins Franța cu 2–0. Traseul Argentinei: meciuri cu reveniri și rolul lui Messi Argentina a avut un drum mai dificil spre a doua finală consecutivă. În grupe, a câștigat cu Algeria (3–0), Austria (2–0) și Iordania (3–1), iar Lionel Messi a marcat 6 goluri în cele trei partide. În eliminatorii, sud-americanii au trecut de Capul Verde cu 3–2 după 120 de minute, apoi au întors cu Egiptul de la 0–2 în ultimele minute pentru 3–2. În sferturi, au învins Elveția cu 3–1 după prelungiri. În semifinale, Argentina a revenit cu Anglia, marcând în minutele 85 (Enzo Fernandez) și 90+2 (Lautaro Martinez), pentru a ajunge la a șaptea finală din istoria naționalei. Arena și arbitrul: capacitate de peste 80.000 și un central cu finale europene Finala este găzduită de New York New Jersey Stadium, o arenă inaugurată în 2010, cu o capacitate de peste 80.000 de locuri. Stadionul a mai găzduit finala Campionatului Mondial al Cluburilor dintre Chelsea și PSG și, la această ediție, a fost deja scena a șapte partide, inclusiv victoria Franței cu 3–0 în fața Suediei și eliminarea Braziliei de către Norvegia. FIFA l-a desemnat pe slovenul Slavko Vinčić la centru. El este arbitru FIFA din 2010 și a condus, între altele, finala Europa League din 2022 (Eintracht Frankfurt – Rangers) și finala Ligii Campionilor din 2024, câștigată de Real Madrid în fața Borussiei Dortmund. [...]
FIFA riscă un conflict cu regimul de sancțiuni dacă distribuie bani din veniturile Cupei Mondiale către cluburi rusești controlate sau finanțate de entități aflate sub sancțiuni, potrivit Antena 3 , care citează o investigație Follow the Money preluată de Kyiv Independent. Miza este mecanismul prin care FIFA compensează cluburile pentru participarea jucătorilor la turneul final: prin „ Programul FIFA de beneficii pentru cluburi ”, federațiile naționale primesc fonduri și le distribuie cluburilor ai căror jucători au evoluat la Cupa Mondială pentru echipele lor naționale. Investigația avertizează că astfel de transferuri pot intra în coliziune cu sancțiunile internaționale, dacă ajung să avantajeze direct sau indirect persoane ori entități sancționate de SUA sau UE. Ce s-a întâmplat deja după Qatar 2022 Potrivit investigației citate, plăți către cluburi rusești au fost făcute și după Cupa Mondială din 2022. Exemplele menționate includ: Zenit Sankt Petersburg : aproape 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei ), în pofida legăturilor cu Gazprombank și Gazprom, companie aflată sub sancțiuni; Dinamo Moscova, ȚSKA Moscova, Rubin Kazan și Lokomotiv Moscova : sume de până la 361.000 de dolari (aprox. 1,7 milioane lei ), deși proprietari, sponsori principali sau conducători ar fi fost sancționați de SUA ori UE. În total, cluburile rusești ar fi primit 1,2 milioane de dolari (aprox. 5,5 milioane lei ) prin intermediul Federației Ruse de Fotbal, condusă de Aleksandr Diukov, descris ca director Gazprom sancționat personal de Statele Unite. De ce contează: riscul de încălcare a sancțiunilor și expunerea FIFA Investigația indică faptul că noi plăți sunt așteptate după Cupa Mondială din 2026 , ceea ce redeschide problema conformității cu sancțiunile. Avocata Heleen Over de Linden (Țările de Jos) a declarat pentru Follow the Money că nu poate fi transferată „absolut nicio sumă” dacă aceasta ajunge să avantajeze, direct sau indirect, o persoană sau o entitate sancționată. FIFA are sediul în Elveția, iar organizația trebuie să respecte regimul de sancțiuni aplicat de autoritățile elvețiene; Elveția a preluat o mare parte dintre sancțiunile UE împotriva Rusiei, potrivit articolului. Context: cluburi și entități menționate Printre cluburile care „ar urma” să primească bani este menționat Spartak Moscova , descris ca fiind controlat de Lukoil . Articolul notează că Lukoil a fost sancționat de administrația Trump, în contextul presiunilor asupra Moscovei legate de negocierile de pace privind războiul din Ucraina. Separat, materialul amintește o altă investigație Follow the Money, potrivit căreia FIFA ar fi făcut presiuni asupra unor cluburi europene să achite către cluburi din Rusia sume restante pentru transferuri, în pofida riscului de încălcare a sancțiunilor. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, noi plăți către cluburi sunt așteptate după încheierea Cupei Mondiale din 2026 , iar întrebarea centrală rămâne dacă fluxurile financiare pot fi structurate astfel încât să nu încalce sancțiunile sau să nu ajungă, chiar indirect, la entități sancționate. Articolul nu precizează un răspuns sau o poziție oficială a FIFA pe acest punct. [...]
