Știri
Știri din categoria Politică
Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu va recunoaște legal teritoriile ocupate, potrivit Kyiv Post, într-un interviu acordat lui Piers Morgan în care președintele ucrainean afirmă că este dispus să discute cu Vladimir Putin doar pentru a încheia războiul, nu pentru „dezbateri istorice”.
Zelenski a respins explicit ideea unei recunoașteri juridice a teritoriilor aflate sub control rusesc și a descris orice propunere de retragere voluntară a Ucrainei din Donbas drept inacceptabilă. Mesajul central este că, pentru Kiev, discuția despre teritorii nu poate porni de la cedări sau de la validarea situației de pe teren prin acte.
„Este de necrezut cum poate fi propus așa ceva. Este teritoriul nostru, și desigur teritoriul ocupat temporar este tot teritoriul nostru. De aceea nu este doar «ocupat» este temporar ocupat. Nu îl recunoaștem juridic și nu îl recunoaștem de facto în niciun fel de documente… Este foarte dureros pentru noi, dar să ne oprim acolo unde suntem. Și acesta este deja un mare compromis”, a spus Zelenski.
În aceeași logică, președintele ucrainean a insistat că Donbas nu este doar o chestiune de hartă, ci una de oameni, valori și arhitectură de apărare. El a legat refuzul recunoașterii teritoriilor ocupate de nevoia de a păstra linii defensive funcționale și de a evita o reluare a agresiunii în condiții mai nefavorabile.
Zelenski a declarat că ar accepta o întâlnire cu Vladimir Putin doar dacă miza este oprirea războiului și găsirea unor soluții concrete, nu reluarea unor narațiuni istorice pe care liderul rus le invocă frecvent. În interviu, el a spus că nu are încredere în Putin, dar consideră că, la nivelul liderilor, există totuși o șansă de a încerca închiderea conflictului.
În acest cadru, Zelenski a indicat că discuțiile ar trebui să se concentreze pe mecanisme verificabile și pe aranjamente care să reducă riscul reluării ostilităților, nu pe justificări ale invaziei. Poziția sa sugerează că orice „preț al păcii” care ar include recunoașterea teritoriilor ocupate este exclus, iar eventualele compromisuri ar fi limitate la înghețarea situației militare „acolo unde sunt” forțele, fără validare juridică.
Zelenski a afirmat că următoarea rundă de discuții de pace ar urma să aibă loc tot în Elveția și a argumentat că, dacă războiul este în Europa, negocierile trebuie să se desfășoare în Europa. El a spus că, după discuțiile de la Geneva, ar fi existat progrese pe „pista militară”, inclusiv în direcția unui document privind monitorizarea imediat după o eventuală încetare a focului, în timp ce pe „pista politică”, în special pe Donbas, pozițiile rămân divergente.
În paralel, Zelenski a legat orice înțelegere de pachetul de garanții de securitate, cu accent pe rolul Statelor Unite și pe prezența europeană în Ucraina. În interviu, el a menționat și necesitatea menținerii armatei ucrainene la aproximativ 800.000 de militari, argumentând că, și cu garanții, nu există certitudinea că Rusia nu va ataca din nou.
Recomandate
Guvernul ucrainean vrea să lege amânările de la mobilizare de contribuția firmelor la recrutare , într-un mecanism care ar urma să reducă „căutarea” bărbaților eligibili pe stradă, potrivit Kyiv Post . Ținta anunțată de premierul Serhii Korețkîi este ca noul aranjament cu mediul de afaceri să fie aprobat până la 1 decembrie, pentru a face înrolarea mai predictibilă și mai ușor de planificat. Korețkîi a prezentat ideea la Kyiv International Economic Forum , unde a spus că accesul companiilor la amânări pentru angajați ar putea fi condiționat de angajamente concrete de a ajuta la completarea efectivelor armatei, conform Interfax-Ukraine (citat de publicație). În logica propunerii, dacă se ajunge la un acord cu angajatorii, „nu ar mai fi nevoie să se caute oameni pe străzi”. Cum ar funcționa mecanismul și ce rămâne neclar Planul descris prevede că unele companii ar putea primi amânări pentru întregul personal dacă, în mod regulat, ajută ca o parte dintre angajați să se ofere voluntari pentru serviciul militar. Premierul a mai spus că cei care intră în armată ar trebui să știe unde vor servi și pentru cât timp, păstrându-și în același timp locul de muncă și salariul. Ministerele Apărării și Economiei ar urma să elaboreze condițiile împreună cu mediul de afaceri, potrivit unui comunicat guvernamental. Totuși, anunțul nu precizează elemente-cheie, între care: durata serviciului militar în acest cadru; proporția de angajați pe care companiile ar trebui să o trimită către armată; existența unui calendar garantat pentru întoarcerea militarilor acasă. Publicația notează că 1 decembrie este termenul-țintă pentru aprobarea mecanismului, nu o dată anunțată pentru încetarea recrutării „pe stradă”. Miza economică: echilibru între mobilizare și funcționarea economiei Korețkîi a susținut că guvernul trebuie să echilibreze nevoile de înrolare, funcționarea economiei și rotația militarilor aflați deja în serviciu. Mecanismul ar urmări și să le ofere militarilor în activitate încrederea că vor exista înlocuitori. Premierul a mai spus că schimbările nu vor produce, singure, un rezultat „dramatic”, iar un obiectiv imediat este oprirea creșterii numărului de amânări obținute prin aranjamente discutabile. Înăsprirea regulilor la amânări și riscul pentru producția de armament Propunerea se leagă de o reformă mai amplă a amânărilor, care vizează companii despre care guvernul susține că ar fi fost create sau extinse în principal pentru a proteja angajați de mobilizare. Korețkîi a argumentat că salariile mari și lipsa datoriilor fiscale nu sunt suficiente, în sine, pentru a demonstra că o firmă este „critică”, iar evaluarea ar urma să țină cont de contribuția reală la apărare și servicii esențiale. În același timp, producătorii din industria de apărare au avertizat că reducerea amânărilor poate perturba producția de armament, deoarece pierderea chiar și a unui număr mic de specialiști (de exemplu, ingineri sau sudori) poate opri o linie întreagă, iar înlocuirea lor poate dura luni sau ani. Reprezentanții industriei cer inspecții țintite pentru cazurile suspecte de abuz, fără a pierde personalul necesar contractelor militare. Context: presiunea de mobilizare și scenariul unei noi mobilizări în Rusia Korețkîi a avertizat că Rusia ar putea mobiliza încă 300.000–500.000 de persoane și că Ucraina trebuie să se pregătească pentru această posibilitate, prezentată ca scenariu, nu ca o campanie confirmată. El a mai spus că pe agendă rămâne și întărirea răspunderii pentru evitarea serviciului militar, fără a detalia penalități noi sau un calendar de implementare. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, într-un interviu difuzat pe 25 octombrie, că ar dori menținerea unei forțe militare de 800.000 de persoane, dacă există finanțare suficientă, respingând limite impuse din exterior asupra dimensiunii armatei. [...]
Blocajul politic din Israel riscă să prelungească incertitudinea guvernării , după ce Benjamin Netanyahu nu a obținut majoritatea, iar partidele palestiniano-israeliene au devenit un potențial pivot pentru formarea unei alternative, potrivit Al Jazeera . Premierul israelian i-a acuzat pe alegătorii palestiniano-israelieni că ar fi „furat” alegerile, după ce partidele acestora au câștigat un record de 19 locuri în parlament, conform materialului. Cu toate voturile numărate, principala coaliție de opoziție ar putea să își unească forțele cu partidele palestiniano-israeliene pentru a-l înlătura pe Netanyahu de la putere, mai notează publicația, citând un reportaj al jurnalistei Nour Odeh. De ce contează: partidele palestiniano-israeliene pot înclina balanța Miza imediată este formarea unei majorități parlamentare funcționale. Rezultatul care aduce 19 mandate partidelor palestiniano-israeliene le crește influența în negocierile post-electorale, într-un context în care Netanyahu nu a reușit să își asigure singur o majoritate. Ce urmează În funcție de capacitatea opoziției de a construi o alianță cu partidele palestiniano-israeliene, Israelul ar putea vedea fie o schimbare de guvern, fie prelungirea negocierilor și a blocajului politic. Materialul Al Jazeera nu oferă detalii suplimentare despre calendarul discuțiilor sau despre configurațiile concrete de coaliție. [...]
Acuzațiile de ingerință externă în alegerile din Israel au declanșat o anchetă a Shin Bet , iar disputa politică se mută acum pe terenul legitimității rezultatului și al calendarului de instalare a noului parlament, potrivit The Jerusalem Post . Liderul opoziției, Gadi Eisenkot (Yashar), îl acuză pe premierul Benjamin Netanyahu că ar conduce o „campanie organizată” de delegitimare a rezultatului alegerilor de marți pentru Knesset și spune că va bloca orice tentativă de amânare a depunerii jurământului. Eisenkot susține că Netanyahu și Likud și-ar fi pregătit din timp declarațiile și informările și că ar încerca să pună sub semnul întrebării rezultatul pentru că au pierdut și nu au majoritate în Knesset. El afirmă că echipa sa se pregătește pentru un vot odată ce noul parlament se va reuni și promite să împiedice folosirea guvernului pentru „nevoi personale”. „Nu voi permite ca depunerea jurământului Knesset-ului să fie amânată nici măcar cu un singur centimetru față de data programată.” Ce investighează Shin Bet și cine a cerut verificările Serviciul de securitate internă Shin Bet investighează suspiciuni că entități străine – potențial inclusiv Qatar și Turcia – ar fi direcționat bani în Israel pentru a influența prezența la vot în comunitățile arabe. Ancheta vine după o directivă a președintelui Comisiei Electorale Centrale, judecătorul Curții Supreme Noam Sohlberg, de a examina acuzații privind finanțare externă și mită electorală. Șeful Shin Bet, David Zini, este așteptat să îi informeze pe majoritatea liderilor partidelor despre investigație, după ce ar fi actualizat deja o parte dintre ei. Concluziile sunt așteptate „în zilele următoare”, iar rezultatele vor fi prezentate lui Sohlberg. Publicația notează că investigația a început discret și a trecut într-o etapă următoare după acumularea unui volum de informații descris drept „solid”. Reacții politice: negări, apeluri la prudență și mesajul că rezultatul nu e în pericol Qatar a respins acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Majed al-Ansari, a negat „categoric” orice ingerință și a acuzat politicieni și figuri media israeliene de dezinformare. Fostul premier Yair Lapid a declarat că rezultatele alegerilor nu sunt în pericol și că nimic nu va împiedica instalarea noului Knesset, după o întâlnire cu David Zini și discuții cu reprezentanți ai Comisiei Electorale Centrale. La rândul său, liderul Ra’am, Mansour Abbas, a negat implicarea partidului într-o schemă de ingerință prin Qatar și a spus că formațiunea salută decizia de investigare. Președintele Isaac Herzog a cerut o anchetă completă, subliniind că integritatea alegerilor este o valoare democratică majoră, dar a avertizat și împotriva subminării legitimității procesului electoral. În paralel, KAN News a relatat – citând un oficial senior al Comisiei Electorale Centrale – că, chiar dacă suspiciunile s-ar confirma integral, activitatea presupusă nu ar fi fost suficient de extinsă încât să schimbe rezultatul alegerilor. De ce contează: riscul de blocaj instituțional, nu schimbarea rezultatului Miza imediată este operațională și instituțională: dacă acuzațiile sunt folosite politic pentru a contesta legitimitatea votului sau pentru a întârzia instalarea noului Knesset, Israelul ar putea intra într-o perioadă de tensiune și incertitudine privind funcționarea instituțiilor. În zilele următoare, atenția se mută pe concluziile Shin Bet și pe deciziile Comisiei Electorale Centrale privind pașii următori și calendarul de învestire. [...]
Barometrul IPEP indică un electorat antisistem împărțit între AUR și Călin Georgescu . Datele prezentate de news arată că AUR este cotat cu 10,8% în intenția de vot, iar un eventual partid condus de Călin Georgescu ar avea 13,1%, cele două opțiuni cumulând 23,9% din totalul respondenților, pe fondul unei scene politice fragmentate. Sondajul Institutului pentru Politici Economice și Publice (IPEP) , condus de Marius Lulea (cofondator AUR, exclus din partid și aflat în conflict cu actuala conducere), plasează AUR după PSD, PNL și USR. În același timp, IPEP susține că există „două electorate distincte” pentru AUR și Călin Georgescu, ceea ce sugerează o competiție directă pentru același bazin de voturi, nu o simplă suprapunere. Cum arată intenția de vot în barometrul IPEP Potrivit rezultatelor, niciun partid nu depășește 20% din opțiunile respondenților. Procentele indicate în sondaj sunt: PSD: 16,5% PNL: 14,1% un eventual partid condus de Călin Georgescu: 13,1% USR: 11,2% AUR: 10,8% candidați independenți: 5,6% Un element cu impact asupra oricărei proiecții electorale este ponderea celor care declară că nu ar participa la vot: 18,1%. IPEP interpretează această cifră ca semn al dispersiei opțiunilor politice și al existenței unui segment semnificativ care nu intenționează să intre în procesul electoral. De ce contează segmentarea „antisistem” IPEP arată că segmentarea electoratului antisistem între AUR și un eventual partid al lui Călin Georgescu duce la un total de 23,9% din respondenți. Institutul avertizează însă că acest electorat nu poate fi considerat automat „suveranist”, întrucât o parte din susținere ar putea reflecta mai degrabă respingerea partidelor care au guvernat decât adeziunea la o doctrină politică bine definită. Urban-rural și indicatorii de încredere Distribuția urban-rural evidențiază diferențe între partide: USR are 80,4% dintre votanți în mediul urban, în timp ce PSD, PNL, AUR și partidul ipotetic al lui Călin Georgescu au distribuții relativ echilibrate între urban și rural. Susținătorii candidaților independenți sunt în proporție de 78,6% din urban, iar cei ai partidelor mici (sub 5%) sunt concentrați în proporție de 75% în orașe. La capitolul încredere (întrebarea „Câtă încredere aveți în aceste persoane? – răspundeți doar pentru cei de care ați auzit”), Călin Georgescu are 27,9% răspunsuri de încredere ridicată, urmat de Ilie Bolojan (19,5%) și George Simion (16,3%). La polul neîncrederii totale („Deloc”), Nicușor Dan are 60,8%, urmat de George Simion cu 58,8% și Ilie Bolojan cu 57%. Metodologie și limitări Studiul a fost realizat în septembrie–octombrie 2026, pe un eșantion de 502 respondenți, cu eșantionare probabilistică, stratificată și multistadială (cluster). Cercetarea a acoperit 10 unități teritoriale (Dolj, Ilfov, Constanța, Bacău, Iași, Timiș, Mureș, Cluj, Bihor și municipiul București). Marja de eroare declarată este de ±4,38%, la un nivel de încredere de 95%, sub rezerva efectelor specifice eșantionării multistadiale. [...]
Reforma administrativ-teritorială ar trebui să reducă dependența localităților de banii alocați de la centru , prin comasări și reorganizare pornind de la capacitatea reală a primăriilor de a se finanța și de a livra servicii, potrivit deputatei USR Cristina Prună, citată de Agerpres . Prună susține că obiectivul reformei trebuie să fie „comunități cu administrații eficiente” și „mai puțin dependente de banii împărțiți de la București”, iar criteriul demografic este doar un punct de plecare, nu singurul indicator relevant. Datele Curții de Conturi : multe localități sub pragurile legale Deputata indică date ale Curții de Conturi pentru 2023, potrivit cărora o parte semnificativă a unităților administrativ-teritoriale se află sub pragurile demografice prevăzute de lege pentru înființare: 432 din 2.859 de comune au mai puțin de 1.500 de locuitori ; 119 din 216 orașe (fără municipii) au mai puțin de 10.000 de locuitori . În interpretarea sa, aceste cifre arată o presiune structurală asupra eficienței administrative și asupra modului în care sunt cheltuite resursele pentru funcționarea aparatului local. Comasarea „voluntară”, un pas „foarte puțin”, dar de urmărit în practică Prună afirmă că actualul Guvern ar urma să încurajeze comasarea voluntară, cu stimulente, pentru localitățile de până la 1.500 de locuitori. Ea apreciază măsura drept „foarte puțin”, dar „un pas înainte” care ar trebui susținut, cu rezerva că implementarea concretă va conta decisiv. Ce criteriu propune USR: capacitatea de finanțare și calitatea serviciilor În viziunea deputatei, reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să pornească de la „capacitatea reală a primăriilor”: să se finanțeze, să atragă investiții, să ofere servicii publice de calitate, în timp ce comunitățile ar trebui să își păstreze accesul la servicii, iar administrațiile să își unească resursele pentru „mai multă eficiență” și „mai puțini bani cheltuiți pentru întreținerea administrației”. [...]
Primăria Sectorului 4 mizează pe fonduri europene pentru a accelera investițiile în sănătate și transport , iar următoarele proiecte anunțate vizează Maternitatea „Sfântul Ioan” și deschiderea magistralei de metrou M4, potrivit news . Declarațiile au fost făcute de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță , la inaugurarea Centrului de Diagnostic, Tratament și Cercetare a Tuberculozei din cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. În discursul de la eveniment, edilul a spus că este „al doilea spital” realizat în Sectorul 4 și a insistat pe ideea că investițiile de acest tip ar deservi nu doar comunitatea locală, ci și pacienți din toată țara. Băluță a indicat și colaborarea cu ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, precum și sprijinul Guvernului, fără a detalia structura finanțării pentru proiectul inaugurat. Fonduri europene invocate: 455 milioane euro prin PNRR și „peste 5 miliarde euro” atrași Primarul a afirmat că, prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , Sectorul 4 „a adus în România, în economia națională, peste 455 de milioane de euro (aprox. 2,27 miliarde lei)”. Separat, el a susținut că au fost atrași „din bani europeni” „peste 5 miliarde de euro” (aprox. 25 miliarde lei) în Sectorul 4, în București și „în economia noastră”, fără alte precizări privind programele, perioada sau proiectele incluse în această sumă. Ce urmează: Maternitatea „Sfântul Ioan” și magistrala de metrou M4 Băluță a declarat că administrația locală nu se oprește la proiectul inaugurat și a cerut sprijin premierului și ministrului Sănătății pentru realizarea Maternității „Sfântul Ioan”, pe care a numit-o „un obiectiv foarte important”. Totodată, el a anunțat că „în două luni, trei luni” ar urma să aibă loc deschiderea magistralei de metrou M4, pe care a descris-o drept „cea mai importantă investiție din România”, fără a oferi detalii suplimentare despre stadiul lucrărilor sau calendarul oficial. [...]
