Știri din categoria Politică

Acasă/Știri/Politică/Zelenski refuză discuțiile istorice cu...

Zelenski refuză discuțiile istorice cu Putin - Prioritizează negocierile pentru pace și securitate în Donbas

Zelenski subliniază importanța păcii în Donbas și refuză recunoașterea teritoriilor ocupate.

Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu va recunoaște legal teritoriile ocupate, potrivit Kyiv Post, într-un interviu acordat lui Piers Morgan în care președintele ucrainean afirmă că este dispus să discute cu Vladimir Putin doar pentru a încheia războiul, nu pentru „dezbateri istorice”.

„Teritoriile sunt temporar ocupate” și linia roșie a Kievului

Zelenski a respins explicit ideea unei recunoașteri juridice a teritoriilor aflate sub control rusesc și a descris orice propunere de retragere voluntară a Ucrainei din Donbas drept inacceptabilă. Mesajul central este că, pentru Kiev, discuția despre teritorii nu poate porni de la cedări sau de la validarea situației de pe teren prin acte.

„Este de necrezut cum poate fi propus așa ceva. Este teritoriul nostru, și desigur teritoriul ocupat temporar este tot teritoriul nostru. De aceea nu este doar «ocupat» este temporar ocupat. Nu îl recunoaștem juridic și nu îl recunoaștem de facto în niciun fel de documente… Este foarte dureros pentru noi, dar să ne oprim acolo unde suntem. Și acesta este deja un mare compromis”, a spus Zelenski.

În aceeași logică, președintele ucrainean a insistat că Donbas nu este doar o chestiune de hartă, ci una de oameni, valori și arhitectură de apărare. El a legat refuzul recunoașterii teritoriilor ocupate de nevoia de a păstra linii defensive funcționale și de a evita o reluare a agresiunii în condiții mai nefavorabile.

Negocieri cu Putin, dar fără „istorie” și fără deturnarea agendei

Zelenski a declarat că ar accepta o întâlnire cu Vladimir Putin doar dacă miza este oprirea războiului și găsirea unor soluții concrete, nu reluarea unor narațiuni istorice pe care liderul rus le invocă frecvent. În interviu, el a spus că nu are încredere în Putin, dar consideră că, la nivelul liderilor, există totuși o șansă de a încerca închiderea conflictului.

În acest cadru, Zelenski a indicat că discuțiile ar trebui să se concentreze pe mecanisme verificabile și pe aranjamente care să reducă riscul reluării ostilităților, nu pe justificări ale invaziei. Poziția sa sugerează că orice „preț al păcii” care ar include recunoașterea teritoriilor ocupate este exclus, iar eventualele compromisuri ar fi limitate la înghețarea situației militare „acolo unde sunt” forțele, fără validare juridică.

Ce urmează: runda următoare în Elveția și miza garanțiilor de securitate

Zelenski a afirmat că următoarea rundă de discuții de pace ar urma să aibă loc tot în Elveția și a argumentat că, dacă războiul este în Europa, negocierile trebuie să se desfășoare în Europa. El a spus că, după discuțiile de la Geneva, ar fi existat progrese pe „pista militară”, inclusiv în direcția unui document privind monitorizarea imediat după o eventuală încetare a focului, în timp ce pe „pista politică”, în special pe Donbas, pozițiile rămân divergente.

În paralel, Zelenski a legat orice înțelegere de pachetul de garanții de securitate, cu accent pe rolul Statelor Unite și pe prezența europeană în Ucraina. În interviu, el a menționat și necesitatea menținerii armatei ucrainene la aproximativ 800.000 de militari, argumentând că, și cu garanții, nu există certitudinea că Rusia nu va ataca din nou.

Recomandate

Articole pe același subiect

Negocieri tensionate între lideri internaționali la un dineu oficial.
Politică18 feb. 2026

Negocieri la Geneva – Rusia solicită NATO să renunțe la promisiunea privind Ucraina și Georgia

Rusia cere NATO să renunțe oficial la extinderea spre est și să anuleze decizia din 2008 privind Ucraina și Georgia, potrivit unor declarații transmise de diplomații ruși cotidianului Izvestia . Solicitările vin în contextul negocierilor de pace pentru Ucraina , desfășurate marți și miercuri, 17–18 februarie 2026, la Geneva. Ambasada Rusiei în Belgia a declarat că Moscova intenționează să ceară Alianței Nord-Atlantice să își asume juridic angajamentul de a nu se mai extinde spre est. De asemenea, partea rusă insistă asupra revocării deciziei luate la Summitul NATO de la București din 2008 , când aliații au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni, în viitor, membre ale organizației. Potrivit diplomaților ruși, o astfel de codificare legală ar fi necesară deoarece „promisiunile verbale” privind neextinderea ar fi fost ulterior ignorate. Tema nu este nouă. Înaintea invaziei la scară largă a Ucrainei, în 2022, Moscova a transmis Washingtonului un proiect de acord de securitate care prevedea, între altele, oprirea extinderii NATO și revenirea la aliniamentul din 1997. O astfel de formulă ar fi vizat inclusiv state precum România, care a aderat la NATO în 2004. Cererile au fost respinse la acel moment. În paralel, administrația președintelui american Donald Trump nu susține în prezent aderarea Ucrainei la NATO , propunând în schimb garanții alternative de securitate. Deși obiectivul aderării este prevăzut în Constituția Ucrainei, oficiali de la Kiev au sugerat că ar putea accepta o soluție diferită, dacă aceasta oferă protecții solide. De cealaltă parte, foști oficiali NATO au subliniat că extinderea nu este impusă din exterior, ci rezultă din decizia suverană a statelor care solicită aderarea. Războiul declanșat de Rusia a avut ca efect consolidarea flancului estic și aderarea Finlandei și Suediei, ceea ce a dus la extinderea frontierei directe dintre Rusia și statele NATO la aproximativ 3.000 de kilometri. [...]

Zelenski subliniază importanța păstrării integrității teritoriale a Ucrainei.
Politică18 feb. 2026

Zelenski respinge cedarea Donbasului - avertizează că ucrainenii nu vor accepta un astfel de acord

Volodimir Zelenski afirmă că ucrainenii nu vor accepta cedarea Donbasului către Rusia , avertizând că un asemenea acord ar fi respins la referendum, potrivit unui interviu acordat publicației Axios . Declarația vine în timp ce delegațiile ucraineană și rusă participă la Geneva la negocieri mediate de Statele Unite. Președintele ucrainean a trasat o linie roșie clară privind concesiile teritoriale. „Emoțional, oamenii nu vor ierta niciodată acest lucru” , a spus el, referindu-se la ipoteza retragerii unilaterale a forțelor ucrainene din estul Donbasului și cedării regiunii către Moscova. Zelenski a subliniat că populația nu l-ar ierta nici pe el, nici pe partenerii occidentali pentru o astfel de decizie. Presiuni din partea Washingtonului Zelenski l-a criticat pe președintele american Donald Trump pentru faptul că ar exercita presiuni publice asupra Kievului, nu asupra Moscovei. Liderul ucrainean a declarat că nu consideră „corect” ca Ucraina să fie îndemnată public să facă concesii, în timp ce Rusia nu este supusă acelorași apeluri. Totuși, Zelenski a făcut distincție între declarațiile publice ale lui Trump și discuțiile private cu emisarii americani, despre care a spus că se desfășoară într-un climat de respect reciproc. Punctul central al disputei: Donbas Regiunea Donbas rămâne principalul obstacol în negocieri. Ucraina controlează aproximativ 10% din teritoriu, inclusiv o parte din regiunea Donețk, în timp ce Rusia ocupă aproape integral regiunea Lugansk. Moscova cere retragerea completă a trupelor ucrainene din zonele rămase sub controlul Kievului. Potrivit informațiilor citate de Newsmax, mediatori americani ar fi propus crearea unei zone demilitarizate cu statut economic special. Zelenski a declarat că ar lua în calcul o retragere doar dacă Rusia ar face un pas similar și a respins categoric recunoașterea suveranității ruse asupra teritoriilor ocupate. În schimb, liderul ucrainean a sugerat că populația ar putea accepta înghețarea actualei linii a frontului, dacă aceasta ar fi baza unui acord formal și ar fi supusă votului popular. Negocieri tensionate la Geneva Prima zi a discuțiilor de la Geneva a fost descrisă drept „foarte tensionată” , fără progrese vizibile. În paralel, Rusia a lansat atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice din Odesa, sporind presiunea asupra negocierilor. Dialogul este programat să continue, însă diferențele majore privind statutul Donbasului și condițiile unui eventual armistițiu indică un drum dificil către un acord. [...]

Hillary Clinton vorbește la o conferință, în fața lui Donald Trump.
Politică16 feb. 2026

Critici dure la München din partea lui Hillary Clinton - Administrația Trump, acuzată că subminează NATO

Hillary Clinton a calificat drept „rușinoasă” poziția administrației Trump față de Ucraina , acuzându-l pe actualul președinte american că subminează unitatea Occidentului și angajamentele internaționale asumate de Statele Unite. Declarațiile au fost făcute la Conferința de securitate de la München și sunt relatate de Gândul . Fosta candidată democrată la președinția SUA a susținut că presiunile asupra Kievului pentru a accepta un acord cu Vladimir Putin echivalează cu o capitulare. În opinia sa, Ucraina „luptă în prima linie pentru democrația noastră”, suportând pierderi umane și distrugeri masive, în timp ce administrația de la Washington ar forța o soluție dezavantajoasă. Clinton l-a acuzat direct pe Donald Trump că „a trădat Occidentul” și că a abandonat valori fundamentale precum Carta NATO , Carta Atlanticului și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Ea a afirmat că liderul de la Casa Albă fie nu înțelege amploarea suferinței provocate de război, fie nu îi pasă de consecințe. În intervenția sa, Hillary Clinton a propus o strategie mai dură de sprijin militar pentru Kiev, considerând că doar presiunea reală asupra infrastructurii strategice ruse poate crea condiții pentru negocieri serioase. Printre măsurile menționate: livrarea de rachete Tomahawk; suplimentarea sistemelor Patriot; permisiunea de a lovi ținte din interiorul Rusiei; atacarea rafinăriilor și a amplasamentelor de rachete. Potrivit acesteia, simplele pierderi de personal militar nu reprezintă „suficientă durere” pentru Kremlin, iar negocierile ar deveni credibile doar în momentul în care costurile interne pentru Moscova cresc semnificativ. Declarațiile vin într-un context tensionat, în care administrația Trump este criticată de o parte a aliaților occidentali pentru schimbarea de ton față de conflictul din Ucraina. Rivalitatea politică dintre Hillary Clinton și Donald Trump datează din alegerile prezidențiale din 2016, când democrata a pierdut scrutinul, iar diferențele de viziune în politica externă rămân evidente și în 2026. [...]

Vladimir Putin și Serghei Ivanov la un eveniment public important.
Politică16 feb. 2026

Putin îl înlătură pe Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate - Un vechi aliat iese din cercul puterii

Vladimir Putin l-a demis pe Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate al Rusiei , înlăturând astfel unul dintre cei mai vechi și apropiați colaboratori ai săi, potrivit informațiilor publicate de Mediafax . Ivanov, în vârstă de 73 de ani, era membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse și a ocupat funcția de secretar al acestui for între noiembrie 1999 și martie 2001. Decizia de excludere a fost anunțată pe 16 februarie 2026, fără a fi prezentate motive oficiale. Serghei Ivanov face parte din cercul restrâns al președintelui rus încă din anii ’90. Cei doi au activat împreună în structurile KGB din Leningrad, iar în 1998 Putin l-a numit adjunct al său. De-a lungul carierei, Ivanov a deținut funcții-cheie în statul rus: ministru al Apărării între 2001 și 2007, prim-vicepremier și, ulterior, șef al administrației prezidențiale în perioada 2011–2016. Înaintea alegerilor din 2008, Ivanov era considerat unul dintre potențialii succesori ai lui Putin, însă candidatura din partea partidului Rusia Unită a fost atribuită lui Dmitri Medvedev. Pe 4 februarie 2026, Vladimir Putin l-a eliberat pe Ivanov și din funcția de reprezentant special al președintelui pentru protecția mediului, ecologie și transporturi. Potrivit Kremlinului, retragerea din această poziție ar fi avut loc „la propria cerere”, însă nu au fost oferite explicații suplimentare. Îndepărtarea lui Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate marchează o schimbare semnificativă în structura de putere de la Moscova, în contextul în care acesta era unul dintre cei mai vechi aliați ai liderului de la Kremlin. [...]

Zelenski susține un discurs la Conferința de Securitate de la München, abordând tensiunile cu Ungaria.
Politică15 feb. 2026

Dispută publică între Zelenski și Orban - Dezbaterea privind UE se mută în plan politic deschis

Un nou episod tensionat între Volodimir Zelenski și Viktor Orban a avut loc în marja Conferinței de Securitate de la München, unde președintele Ucrainei a lansat un atac direct la adresa premierului ungar , iar reacția Budapestei nu a întârziat. Tema centrală a disputei este aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană , într-un moment în care războiul cu Rusia continuă să redefinească echilibrele politice din Europa. În discursul său, Zelenski a insistat asupra nevoii de unitate europeană în fața agresiunii ruse și a criticat pozițiile considerate prea prudente sau ambigue ale unor lideri din regiune. Referindu-se explicit la Viktor Orban , liderul de la Kiev a afirmat că „numai Viktor se poate gândi cum să-și mărească burta, nu armata”, sugerând că Ungaria nu tratează suficient de ferm amenințarea reprezentată de Moscova. Declarația a fost preluată rapid de presa internațională și a amplificat tensiunile deja existente între cele două capitale. Replica lui Viktor Orban a venit pe platforma X , unde a respins criticile și a reiterat opoziția față de integrarea rapidă a Ucrainei în blocul comunitar. Premierul ungar a transmis că dezbaterea nu este una personală, ci privește viitorul Ungariei, al Ucrainei și al Europei. În mesajul său, Orban a afirmat că Ucraina „nu poate deveni membru al Uniunii Europene”, argumentând că o astfel de decizie trebuie analizată din perspectiva intereselor pe termen lung ale statelor membre. Contextul este unul sensibil. Ungaria a adoptat în ultimii ani o poziție mai rezervată față de sprijinul acordat Kievului, în timp ce Zelenski încearcă să mențină sprijinul politic și militar al partenerilor europeni. Aderarea Ucrainei la UE rămâne un obiectiv strategic declarat al administrației de la Kiev, dar procesul presupune negocieri complexe și consens între statele membre, inclusiv din partea Budapestei. Schimbul de replici de la München reflectă divergențele tot mai vizibile din interiorul Uniunii Europene privind ritmul și condițiile integrării Ucrainei, într-un moment în care securitatea regională este direct legată de evoluția conflictului cu Rusia. [...]

Nicușor Dan susține un discurs la summitul Consiliului pentru Pace în Washington.
Politică19 feb. 2026

Discursul lui Nicușor Dan la Consiliul pentru Pace influențează opțiunile României privind ajutorul umanitar în Gaza

Nicușor Dan, președintele României, a participat la primul summit al Consiliului pentru Pace, organizat la Washington de către Donald Trump, unde a subliniat rolul României în sprijinirea regiunii Gaza. Potrivit HotNews.ro , Nicușor Dan a mulțumit fostului președinte american pentru inițiativa de pace și a evidențiat contribuțiile pe care România le poate aduce în reformarea instituțiilor din Gaza. În discursul său, Nicușor Dan a menționat câteva direcții prin care România poate ajuta Gaza: Reconstrucția școlilor și extinderea programelor de burse pentru studenții palestinieni. Oferirea de expertiză în sistemele de intervenție în situații de urgență, cum ar fi serviciile de ambulanță și pompieri. Reformarea instituțiilor precum poliția, justiția și administrația publică, unde România deține experiență semnificativă. Președintele a subliniat importanța relațiilor tradiționale bune ale României cu poporul israelian și cel palestinian, considerându-le un avantaj în eforturile de mediere și reconstrucție. „Este important de menționat că avem relații tradițional bune atât cu poporul israelian, cât și cu poporul palestinian, ceea ce va reprezenta un avantaj. Prin urmare, puteți conta pe noi”, a afirmat Nicușor Dan. Prezența președintelui român la Washington a fost, de asemenea, un prilej de a clarifica relațiile bilaterale cu Statele Unite, mai ales în contextul unor tensiuni anterioare legate de alegerile anulate din 2024. Nicușor Dan a precizat că participarea României la summit este un pas important pentru a consolida legăturile cu administrația Trump și pentru a demonstra angajamentul țării în direcția păcii și stabilității internaționale. [...]