Știri
Știri din categoria Politică
Marea Britanie își reafirmă sprijinul pentru Ucraina printr-un pachet de sancțiuni și ajutor militar, pe fondul noilor tensiuni dintre Kiev și Casa Albă condusă de Donald Trump, în timp ce Volodîmîr Zelenski este primit la Londra inclusiv de Regele Charles. Informațiile apar în Politico.
Zelenski a anunțat într-o postare pe X că, în timpul vizitei de miercuri în Regatul Unit, se va întâlni atât cu monarhul britanic, cât și cu premierul Andy Burnham, la Downing Street. Vizita vine după ce Trump l-a criticat pe liderul ucrainean și după ce a încheiat un acord cu Moscova pentru ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor rusești de motorină, potrivit aceleiași surse.
Downing Street a transmis că premierul britanic a cerut miniștrilor să pregătească, în următoarele săptămâni, propuneri pentru sancțiuni suplimentare, ajutor militar și pachete fiscale de sprijin pentru Ucraina.
Măsurile anunțate includ:
Zelenski urmează să primească o gardă ceremonială din partea No.12 Company The Irish Guards la sosirea sa la Downing Street miercuri după-amiază, iar un purtător de cuvânt al biroului premierului a spus că gestul este considerat „fără precedent”.
În paralel, Regele Charles este programat să îl primească pe președintele ucrainean în audiență, într-o nouă rundă de întâlniri care, potrivit Politico, urmăresc să susțină public liderul de la Kiev într-un moment sensibil.
Politico notează că aceasta este prima vizită a lui Zelenski într-o capitală europeană de la anunțul făcut vinerea trecută de Trump privind acordul cu Rusia și a doua întâlnire a liderului ucrainean cu Burnham.
Burnham a evitat până acum să îl condamne pe președintele SUA pentru înțelegerea cu Moscova, spunând parlamentarilor că vrea să „încerce să repare punți astfel încât sprijinul să revină”. Într-o declarație emisă înaintea vizitei, premierul britanic a insistat că sprijinul pentru Ucraina rămâne „de neclintit” și legat de securitatea Regatului Unit.
Recomandate
PNL riscă să plătească politic prelungirea crizei guvernamentale , după ce partidul ar urma să susțină învestirea unui premier tehnocrat cu un guvern PSD, deși anterior a existat o variantă cu premier liberal, potrivit G4Media . Mesajul vine de la Alina Gorghiu, care îl critică pe liderul PNL Ilie Bolojan pentru modul în care a gestionat blocajul politic. Într-o postare, Gorghiu susține că România a traversat „aproape jumătate de an” de „criză politică” și „interimat”, pe fondul unor „orgolii, blocaje și jigniri”, iar deznodământul ar fi tot un executiv susținut de PSD. „Mai ieri eram unii pe punctul de a fi dați afară pentru că am votat un guvern cu premier liberal, Adrian Veștea, miniștri liberali, cu PSD în guvern. Astăzi PNL decide să voteze un guvern cu premier tehnocrat, Luca Niculescu și guvern PSD.” Ce se schimbă, în logica PNL, și de ce contează Din perspectiva exprimată de Gorghiu, miza nu este doar numele premierului, ci costul politic al unei strategii care a prelungit interimatul și a dus, în final, la o soluție pe care partidul ar fi putut-o accepta mai devreme în condiții mai favorabile pentru PNL (cu premier liberal). Ea ridică explicit întrebarea dacă ar fi fost „mai bine” pentru PNL să fi fost votat guvernul cu Adrian Veștea sau dacă e „mai bine” ca PNL „alege opoziția”, sugerând că partidul trebuie să-și asume consecințele deciziei. Ce urmează Gorghiu anticipează că „la final va fi guvern”, dar avertizează că „parte din costurile crizei vor fi plătite în continuare”. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul învestirii sau despre o decizie formală a conducerii PNL, dincolo de afirmațiile citate. [...]
PNL condiționează votul de învestire de continuitatea angajamentelor bugetare , iar această poziție poate reduce riscul de prelungire a crizei politice și de blocaj pe decizii fiscale, potrivit news.ro . Senatorul liberal Vasile Blaga spune că PNL va vota Guvernul condus de Luca Niculescu dacă acesta respectă „exact” parcursul Guvernului Ilie Bolojan și continuă angajamentele asumate, inclusiv cele legate de buget și de „măsurile care trebuie luate”. Blaga a făcut declarațiile înaintea ședinței PNL, argumentând că „nu putem continua cu această instabilitate” și că, în aceste condiții, partidul nu ar avea „nimic împotrivă” să susțină instalarea noului guvern, dacă sunt păstrate angajamentele față de parteneri. „Vedem situaţia din ţară. Nu putem continua cu această instabilitate. Dacă Guvernul Niculescu respectă exact parcursul Guvernului Bolojan, dacă rămânem în toate angajamentele pe care le avem cu partenerii, cele legate de buget, cele legate de măsurile care trebuie luate, nu avem nimic împotrivă să îl susţinem.” Acord politic, semnat cu premierul desemnat Senatorul PNL a mai spus că acordul „despre care s-a vorbit” va fi semnat cu premierul. În plus, Blaga a afirmat că îl cunoaște „de mulți ani” pe Luca Niculescu și că știe că acesta „asta va face”, referindu-se la respectarea direcției stabilite anterior. Întrebat de ce liberalii nu au votat guvernul propus de Adrian Veștea, Blaga a răspuns că PNL nu a fost consultat atunci, în timp ce, în cazul lui Luca Niculescu, acesta „a venit la partid” și și-a prezentat punctul de vedere. Ce decide PNL și ce urmează Purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat că grupurile parlamentare ale partidului au votat pentru acordarea unui vot de instalare Guvernului Niculescu, invocând nevoia de a încheia criza politică. În același timp, PNL „nu va intra într-un guvern cu PSD”, iar partidul urmărește încheierea unui acord cu premierul desemnat, „cu obiective clare”. Potrivit lui Ionel Bogdan, decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al PNL. [...]
PNL votează instalarea Guvernului Niculescu , dar rămâne în afara Executivului , într-o formulă pe care Lucian Bode o descrie ca fiind dominată de miniștri dintr-un singur partid, situație rară „de pe vremea lui Adrian Năstase”, potrivit news.ro . Mesajul liberalilor indică o strategie de ieșire din criza politică fără asumarea guvernării, cu potențiale efecte asupra stabilității decizionale în perioada următoare. Deputatul PNL Lucian Bode a spus că, în 2024, împărțirea ministerelor între PNL și PSD a fost „corectă”, iar acum nu își amintește ca un guvern să fi fost format dintr-un număr atât de mare de miniștri proveniți de la un singur partid. În același timp, Bode a apreciat pozitiv perspectiva unui executiv „cu puteri depline”. „Nu spun că este un lucru rău, ci vă spun că este un lucru foarte bun că România s-ar putea să aibă un guvern cu puteri depline.” Vot de învestire, fără intrare la guvernare Întrebat dacă votul PNL pentru Guvernul Niculescu este o decizie strategică, Bode a evitat să o revendice direct, afirmând că „trebuie să răspundă cei care au decis această strategie”. În paralel, purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat că grupurile parlamentare ale partidului au votat ca PNL să dea un vot de instalare a guvernului condus de premierul desemnat Luca Niculescu, „pentru încheierea crizei politice”. Ce condiții pune PNL și ce urmează PNL nu va intra într-un guvern cu PSD, iar partidul urmărește încheierea unui acord cu premierul desemnat Luca Niculescu, „cu obiective clare”, a mai precizat Ionel Bogdan. Decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al PNL. Întrebat dacă și-ar fi dorit ca „liberal-conservatorii” să aibă reprezentare în Guvernul Niculescu, Lucian Bode a răspuns: „Mi-aș fi dorit ca PNL să fie la guvernare.” [...]
România și Bulgaria vor împinge în UE și NATO măsuri mai ferme anti-drone pentru a proteja transportul comercial din Marea Neagră , după atacul recent asupra unor nave în largul coastelor bulgare, potrivit News . Președintele Nicușor Dan avertizează că riscul nu se limitează la rutele maritime regionale, ci poate afecta și aprovizionarea agricolă către alte continente. Într-un mesaj publicat pe platforma X, șeful statului a spus că a discutat telefonic cu președinta Bulgariei, Iliana Iotova , despre „recentul atac cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră” și despre „celelalte incidente” care au afectat transportul maritim și infrastructura din apele teritoriale române. De ce contează: risc operațional pe coridorul maritim și pe lanțul de aprovizionare agricol Nicușor Dan leagă atacurile de contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și susține că acestea au efecte care depășesc zona de securitate, intrând în sfera economică și logistică. „Aceste atacuri cu drone sunt consecinţe directe ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei şi pun în pericol nu numai transportul maritim din regiunea noastră, ci şi aprovizionarea agricolă vitală către alte continente”. Ce au convenit Bucureștiul și Sofia Cei doi lideri au agreat o coordonare mai strânsă între România și Bulgaria pentru a promova, la nivel european și aliat, măsuri suplimentare de contracarare a dronelor, cu obiectivul explicit de a crește siguranța navigației comerciale în Marea Neagră. „Am convenit ca România şi Bulgaria să colaboreze strâns pentru a promova măsuri mai ferme de combatere a dronelor în cadrul UE şi al NATO, în vederea asigurării siguranţei transportului maritim comercial în Marea Neagră”. Publicația nu oferă detalii despre calendarul sau conținutul concret al acestor măsuri, dincolo de intenția de a le promova în UE și NATO. [...]
AUR cere implicarea Parlamentului European în monitorizarea justiției din România , printr-un apel adresat eurodeputaților să urmărească „acțiunile justiției” în cazul lui Călin Georgescu , într-un demers care mută disputa politică în zona de supraveghere și legitimitate instituțională la nivel european, potrivit news.ro . Conferința, intitulată „Alegerile anticipate: revenirea democratică la vot a cetățenilor europeni”, a fost organizată miercuri de AUR în Parlamentul European. În intervenția sa, președintele AUR, George Simion , a susținut că o parte a românilor „nu mai recunosc” România ca „o democrație funcțională” și a invocat situații precum „alegeri anulate”, „candidați populari” interziși sau trimiși „în închisoare sub acuzații contestate”, precum și contestarea legitimității alegerilor. Apel către eurodeputați: „monitorizare” și criterii invocate Simion a cerut membrilor Parlamentului European să monitorizeze acțiunile justiției împotriva lui Călin Georgescu și „cazurile aferente”, invocând criterii precum „proporționalitate, echitate și independență”. Totodată, a cerut ca eurodeputații să reafirme că „voința populară” exprimată în alegeri libere nu poate fi răsturnată „prin procese nejustificate” și a susținut că excluderea unor forțe politice din competiția electorală ar slăbi „valorile europene”. Mesajul politic: contestarea cadrului democratic În același discurs, liderul AUR a afirmat că a auzit „de la Nicușor Dan” despre un „cordon sanitar”, precum și despre „creditori internaționali care nu vor alegeri” și declarații potrivit cărora alegerile „nu sunt bune pentru cetățeni”. În acest context, Simion a spus: „Nu suntem democraţie, suntem republică bananieră sau huntă, cum exista pe vremuri în America de Sud sau în anumite ţări africane, doar în unele.” El a mai transmis un mesaj în care a cerut eliberarea „deținuților politici” și „restaurarea democrației” și a „competiției democratice autentice”, fără a oferi, în materialul citat, detalii suplimentare despre cazurile la care se referă. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu reiese dacă apelul către eurodeputați va fi urmat de o solicitare formală sau de un demers instituțional în Parlamentul European; declarațiile sunt prezentate ca poziționare politică în cadrul conferinței organizate de AUR. [...]
PSD a votat intrarea cu miniștri în Guvernul Luca Niculescu , o decizie care schimbă imediat ecuația de guvernare și mută presiunea pe performanța executivului, într-un context în care partidul își leagă explicit miza politică de capacitatea de a „guverna bine”, potrivit G4Media , care citează surse din partid. Decizia a fost luată în ședința conducerii PSD cu un vot „cvasi-unanim”, existând opt abțineri, între care și Sorin Grindeanu , conform surselor citate. Grindeanu urmează să anunțe oficial hotărârea la ora 19:00, într-o conferință de presă. În intervenția din ședință, Grindeanu a legat intrarea la guvernare de obiectivul de a reduce scorul AUR, susținând că strategia trebuie să fie una de guvernare, nu de confruntare retorică: „Șansa noastră de a diminua procentele AUR este să guvernăm bine. La țipat nu cîștigăm contra lor. Noi trebuie să guvernăm bine, asta este șansa noastră”. Mesaj intern: presiune pe miniștrii PSD și pe comunicare Tot în cadrul ședinței, Grindeanu a transmis un avertisment către viitorii miniștri PSD, potrivit aceleiași surse, insistând pe ritmul de lucru și pe comunicare, într-un climat pe care îl anticipează ca fiind ostil: „Dacă intrăm în guvern, vreau să fiți conștienți în ce intrăm. Nu se va arunca cu flori, ci cu rachete. Cine merge în guvern trebuie să priceapă că nu e cu cartonașe galbene, ci direct roșu. Vreau miniștri care să muncească 24 de ore și să comunice bine”. În același context, Gabriel Zetea (PSD Maramureș) a avertizat că partidul poate pierde rapid capital politic dacă „nu livrează”, potrivit informațiilor publicate. Ce urmează Potrivit informațiilor din articol, anunțul oficial al deciziei este programat pentru ora 19:00. Publicația precizează că va reveni cu detalii. [...]
