Știri
Știri din categoria Politică
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la București cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, unde cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în domenii precum apărarea, energia, transporturile și reconstrucția Ucrainei.
Întrevederea a avut loc joi, 12 martie 2026, în cadrul vizitei oficiale a liderului de la Kiev în România și a durat aproximativ 50 de minute. Discuțiile au avut loc la scurt timp după ce președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat, la Palatul Cotroceni, documentele pentru Parteneriatul Strategic România–Ucraina, cel mai înalt nivel de cooperare bilaterală între două state.
După întâlnire, premierul Ilie Bolojan a anunțat că cele două țări vor intensifica colaborarea în mai multe domenii-cheie.
Printre principalele direcții discutate se numără:
„Astăzi deschidem un nou capitol, orientat spre viitor, în relațiile noastre bilaterale, odată cu semnarea Parteneriatului Strategic România–Ucraina”, a transmis premierul român.
În cadrul discuțiilor a fost abordată și situația comunității românești din Ucraina. Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța respectării drepturilor acesteia, inclusiv accesul la educație în limba română și libertatea religioasă.
Potrivit Guvernului, Volodimir Zelenski a dat asigurări că nicio școală din comunitățile românești din Ucraina nu va fi închisă.
Totodată, premierul român a salutat decizia autorităților de la Kiev de a introduce Ziua Limbii Române în Ucraina, care va fi celebrată anual pe 31 august.
Vizita liderului ucrainean la București vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de evoluțiile din Orientul Mijlociu.
Cu o zi înainte, autoritățile române au aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare în România, în contextul tensiunilor din regiune.
Cea mai recentă vizită a lui Volodimir Zelenski în România avusese loc în octombrie 2023, când s-a întâlnit la Cotroceni cu președintele de atunci, Klaus Iohannis, și a discutat la Guvern cu premierul Marcel Ciolacu.
Recomandate
Excluderea României și a altor aliați dintr-un grup de lucru NATO coordonat de Pentagon ridică riscul unei alianțe „pe două viteze”, cu efecte directe asupra planificării apărării și a priorităților de înzestrare , potrivit HotNews , care citează informații publicate de Politico . Administrația Trump a exclus mai mulți aliați importanți de la o reuniune a unor membri NATO programată luna viitoare în Polonia, coordonată de Elbridge Colby , șeful departamentului de politici al Pentagonului. Întâlnirea este descrisă ca un grup de lucru axat pe viitorul NATO, însă detaliile despre mandat și criteriile de selecție rămân neclare, potrivit diplomaților citați. Printre statele care nu au primit invitație se numără Marea Britanie, Franța și țările baltice, deși acestea alocă bugete importante pentru apărare și au roluri-cheie în alianță. Nici România nu apare pe lista de participanți, conform informațiilor prezentate. Ce este „Grupul de la Bergen” și de ce contează Formatul, cunoscut drept „Grupul de la Bergen”, a mai avut reuniuni similare, cu participarea Norvegiei, Suediei, Finlandei, Poloniei, Germaniei și Olandei. Țările invitate susțin că inițiativa nu urmărește să rupă alianța, ci să genereze idei care să fie apoi prezentate întregului NATO pentru analiză. Totuși, aliații excluși se întreabă dacă Washingtonul acordă tratament preferențial într-un mod care poate fragmenta suplimentar alianța, într-un context deja tensionat de intensificarea agresiunii ruse și de epuizarea stocurilor de armament, notează Politico. „Facem tot ce ni se cere. Încercăm să înțelegem care sunt criteriile și care este scopul acestor întâlniri. Nu ni s-au comunicat încă prea multe informații.” Contextul politic: presiune pe „aliații model” și praguri de cheltuieli Potrivit aceleiași surse, Donald Trump și colaboratorii săi au criticat frecvent NATO după revenirea la putere, inclusiv pe tema nivelului de cheltuieli pentru apărare, invocând ținta de 5% din PIB. În aprilie, Casa Albă ar fi elaborat o listă cu „aliați buni și răi”, iar secretarul Apărării, Pete Hegseth, ar fi preluat această abordare, încurajând „aliații model” și avertizând asupra unor consecințe pentru cei care nu susțin interesele SUA. Colby a prezentat public logica selecției, afirmând după o reuniune anterioară că sunt vizați aliații care își îndeplinesc rapid angajamentele de cheltuieli „de la Haga”, au capacitatea necesară și sunt gata să acționeze. Într-o intervenție la Washington, el a susținut că „ideea este de a mobiliza întreaga alianță”, pentru un NATO „mai bun și mai puternic”. În același timp, SUA ar putea adăuga Danemarca în acest „club” în viitor, în contextul unui acord bilateral privind extinderea prezenței militare americane în Groenlanda, potrivit unei persoane familiarizate cu planificarea. Fricțiuni transatlantice și pe industria de apărare: avertismentul SUA către UE Materialul mai consemnează o altă linie de tensiune: inițiativa europeană de a prioritiza achizițiile de armament „Made in Europe”. Ambasadorul SUA pe lângă UE, Andrew Puzder, a avertizat că astfel de eforturi ar putea fragmenta baza industrială transatlantică de apărare. „Când sunt în joc vieți omenești, capacitatea și disponibilitatea ar trebui să determine soluția, nu geografia.” Și comandantul militar suprem al NATO, generalul Alexus Grynkewich, a spus în fața unei comisii a Parlamentului European că reguli privind locul de producție al echipamentelor ar avantaja adversarii Europei. Puzder a adăugat că, potrivit lui, Comisia Europeană a indicat că nu intenționează să împiedice statele membre să folosească fonduri naționale pentru achiziția de arme americane. Pentru România, absența de la un astfel de format restrâns poate însemna, cel puțin pe termen scurt, acces mai redus la discuțiile preliminare care pot influența direcțiile de reformă și prioritățile de capabilități în NATO — însă scopul exact și greutatea deciziilor acestui grup rămân, deocamdată, neclare din informațiile disponibile. [...]
PNL lasă deschisă opțiunea unui vot de instalare pentru un guvern PSD , în funcție de numele premierului desemnat și de „interesele României”, potrivit Mediafax . Mesajul vine în plină criză politică, după ce Guvernul Mureșan , susținut de liberali, a fost respins în Parlament. Ilie Bolojan , premier interimar și președinte al PNL, a spus într-un interviu la Digi24 că Sorin Grindeanu „nu ar fi un premier bun pentru România”, deși l-a menționat ironic ca variantă „care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni”. „Dacă ar fi așa, într-o formă cinică, dar nu merită România asta, știți, cel mai bun premier care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni ar fi Sorin Grindeanu, dar nu merită România o astfel de situație.” Ce înseamnă poziția PNL pentru formarea următorului guvern Bolojan nu exclude ca PNL să participe la discuții cu PSD, chiar și după ce social-democrații au votat împotriva guvernului propus de liberali. În acest context, el a indicat că partidul va evalua punctual viitoarea nominalizare de premier și va decide dacă susține sau nu instalarea unui nou cabinet. „Anunțul pe care îl fac în seara asta este că PNL va trata serios viitoarea nominalizare, va purta discuție cu premierul desemnat și vom lua o decizie care va ține cont, în mod cert, de interesele României și de ceea ce putem noi face în condițiile date.” Opoziția, dar cu posibilitatea unui „vot de instalare” În același timp, liderul PNL a susținut că, din perspectiva partidului, intrarea în opoziție poate fi o opțiune mai „corectă” decât rămânerea într-o guvernare fără puteri depline, care ar compromite partidul și „o idee politică”. Totuși, a nuanțat că opoziția nu exclude automat un vot de instalare, dacă situația o cere și dacă se ajunge la o soluție de compromis. „Decât să fii într-o guvernare în care să nu poți să faci ceea ce trebuie și să te compromiți, și să compromiți pur și simplu o idee politică, e mult mai corect să stai în opoziție, dacă trebuie asta. Dar asta nu înseamnă să nu dai un vot de instalare într-o anumită situație sau să nu găsești o soluție de compromis.” [...]
Căderea Guvernului Mureșan deschide opțiunea anticipatelor și pune presiune pe o nominalizare rapidă , iar miza imediată este reducerea incertitudinii politice într-un moment în care costurile de finanțare ale statului cresc, potrivit Mediafax . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus la Digi24 că respingerea în Parlament a cabinetului propus de Siegfried Mureșan nu este „un eșec”, ci finalizarea unei proceduri care, prin repetare, poate duce constituțional la alegeri anticipate. Bolojan a argumentat că, odată ce două propuneri de guvern au ajuns în Parlament și au fost respinse, „se pot organiza alegeri anticipate”, ceea ce ar limita posibilitatea de a prelungi „starea de incertitudine” prin amânarea unei noi nominalizări de premier. „Pârghia” președintelui: nominalizare rapidă sau avertismentul anticipatelor În evaluarea premierului interimar, președintele României are „o pârghie foarte importantă” după acest vot: fie desemnează „cât mai repede posibil” un nou premier, fie convoacă alegeri anticipate. El a descris și o variantă intermediară: președintele să transmită parlamentarilor că următoarea nominalizare ar fi ultima, iar dacă și aceasta cade, va urma declanșarea anticipatelor — un semnal care, în opinia sa, ar putea influența votul în Parlament. Cinci luni de provizorat și riscul economic al prelungirii crizei Bolojan a respins ideea că respingerea guvernului ar fi făcut parte dintr-un plan comun cu președintele Nicușor Dan pentru a crea condițiile anticipatelor, afirmând explicit: „Nu a existat un plan, dar e o procedură normală și cea mai mare greșeală ar fi fost să prelungim această stare de incertitudine.” El a indicat că luni se împlinesc „5 luni de zile de provizorat” și a enumerat presiuni gestionate în această perioadă, de la închiderea unor etape legate de fonduri europene și PNRR, până la secetă, oprirea centralei de la Cernavodă și scumpirea combustibililor, pe fondul crizelor internaționale. Pe componenta financiară, Bolojan a avertizat că, în contextul actual, există „o creștere puternică a costurilor pe împrumuturile” statelor, inclusiv în România, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari și o sarcină suplimentară pentru buget. Anticipatele „nu sunt o soluție magică”, dar pot deveni singura ieșire Întrebat despre poziția președintelui Nicușor Dan, care a spus în repetate rânduri că alegerile anticipate nu sunt o soluție în acest moment, Bolojan a afirmat că decizia aparține șefului statului și a nuanțat: anticipatele „nu sunt o soluție magică”, însă, dacă nu se ajunge la o formulă de guvernare, pot deveni „singura” cale de a debloca situația. În ceea ce privește ieșirea din criză fără anticipate, Bolojan a indicat că soluția depinde de președinte, după consultările cu partidele, și a susținut că, din perspectiva centrului-dreapta, votul din Parlament a arătat o limită de susținere: 182 de voturi din 465, pe care a echivalat-o cu „40%”. PNL, a mai spus el, a prezentat „mai multe soluții” și așteaptă propunerea pe care o va face președintele la următoarea rundă de consultări. [...]
Rareș Bogdan ridică miza fiscală și de investiții în disputa din PNL , acuzându-l pe Ilie Bolojan că ar pregăti, de la 1 ianuarie 2027, impozitarea proprietăților la valoarea de piață și că ar fi blocat investiții străine, într-un context pe care îl descrie drept „abis economic”, potrivit Antena 3 . Europarlamentarul PNL a făcut declarațiile într-o intervenție la Antena 3 CNN, unde a cerut colegilor din partid să „asculte strada” și să susțină formarea unui „Guvern pro-european”. În același timp, el a susținut că demersurile din ultimele săptămâni ar fi produs „un dezastru de imagine” pentru PNL și ar fi prelungit criza politică. Miza economică invocată: taxe pe proprietate, blocaje și „incapacități de plată” Rareș Bogdan a afirmat că „nucleara” pregătită de Bolojan ar fi impozitarea proprietăților la valoarea de piață, de la 1 ianuarie 2027, și a susținut că o astfel de măsură ar putea împinge unii proprietari în imposibilitatea de plată. „Din 1 ianuarie, pe programul lui Ilie Bolojan este impozitarea proprietăților la valoarea de piață.” În aceeași intervenție, el a legat criza politică de efecte economice, vorbind despre „incapacități de plată”, despre „30 de miliarde de euro, bani facturați și neîncasați de companii”, precum și despre imposibilitatea de a face rectificări bugetare, ceea ce „înseamnă blocaje de investiții”. Tot el a invocat dificultăți în HoReCa și a menționat un nivel de „395.000 de șomeri”. Acuzații privind investițiile străine și relația cu SUA Rareș Bogdan a mai susținut că Ilie Bolojan „a refuzat investiții străine” și că ar fi intrat „în conflict cu SUA”, motiv pentru care „toate investițiile americane în România sunt blocate”. În același registru, el a afirmat că România ar fi ajuns „să piardă din SAFE 11 miliarde”, fără ca materialul să detalieze mecanismul sau o confirmare independentă a acestor afirmații. „Ilie Bolojan a refuzat investiții străine pentru că a intrat în conflict cu SUA. Toate investițiile americane în România sunt blocate.” Context politic: tensiuni în PNL și presiune pe evitarea anticipatelor În plan intern, Rareș Bogdan a criticat modul în care PNL ar gestiona comunicarea publică și a atacat conducerea partidului, afirmând că există o „sfidare” față de electorat și că în jurul lui Bolojan ar fi „o sectă”. Totodată, a spus că alegerile anticipate „trebuie evitate” și a menționat că „crede în raționamentul lui Nicușor Dan”. Materialul nu include o reacție a lui Ilie Bolojan la acuzațiile formulate. [...]
Învestirea Guvernului Mureșan intră la vot cu un deficit de circa 63 de voturi , în condițiile în care PNL, USR și UDMR adună împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar pragul necesar este de 233, potrivit Adevărul . În plen, Ilie Bolojan a fost huiduit înainte să ia cuvântul, într-o ședință care decide dacă România iese din criza politică printr-un Executiv cu puteri depline. Parlamentul s-a reunit miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Votul este secret, cu bile, și vizează atât programul de guvernare, cât și lista Cabinetului. Aritmetica parlamentară: majoritatea nu e asigurată Pentru a intra în funcție, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Conform datelor prezentate, PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul. În aceste condiții, învestirea depinde de voturi suplimentare față de cele ale partidelor care și-au asumat susținerea. Contextul ședinței este prezentat de publicație și în materialele despre votul de învestitură al Guvernului Mureșan , respectiv despre votul asupra programului de guvernare . Mesajul lui Bolojan: reforme, disciplină bugetară și „continuarea drumului” În discurs, Ilie Bolojan a susținut că demiterea guvernului pe care l-a condus nu ar fi avut legătură cu încălcarea programului de guvernare, ci cu încercarea de a duce reformele „până la capăt” și cu oprirea „sifonării banilor publici către rețelele clientelare”. Bolojan a argumentat că, în perioada mandatului său, Executivul ar fi încercat să schimbe direcția economică a României prin reducerea dezechilibrelor și orientarea către investiții, în locul unui model „bazat pe consum din împrumuturi”. A insistat și pe ideea că reforma statului ține de echitate și dezvoltare, nu doar de „contabilitate”, și a avertizat că respingerea unui nou guvern nu elimină problemele țării. Ce urmează Miza imediată este dacă Guvernul Mureșan strânge cele 233 de voturi necesare într-un vot secret, în condițiile în care o parte importantă a opoziției parlamentare a anunțat deja că nu îl susține. În lipsa unei majorități, criza politică rămâne deschisă, iar România continuă fără un Executiv „stabil, cu puteri depline”, așa cum a cerut Bolojan în apelul final către parlamentari. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că presiunea publică poate grăbi un acord politic pentru încheierea crizei , într-un mesaj care vizează direct deblocarea rapidă a situației interne și reducerea incertitudinii instituționale. Declarația a fost făcută miercuri, la Praga, potrivit Agerpres , în contextul unei conferințe de presă comune cu președintele Cehiei, Petr Pavel . Șeful statului a afirmat că, în condițiile în care „o imensă majoritate” a românilor cer încheierea crizei politice, există șanse „bune” ca politicienii să fie convinși să ajungă la un acord care să pună capăt blocajului. În același context, Nicușor Dan a relatat că a fost întrebat despre criza politică din România de omologul său ceh, însă acesta „nu s-a îngrijorat” că România și-ar putea schimba direcția pro-occidentală. Președintele României a spus că a explicat „foarte pe scurt” situația de la București. „Eu cred că politicienii trebuie să se uite către persoanele care le-au dat mandatul și, în momentul în care o imensă majoritate a românilor spun că această criză să se termine, sunt șanse bune ca politicienii să fie convinși să ajungă la un acord care să termine această criză.” Nicușor Dan se află într-o vizită oficială la Praga, la invitația președintelui ceh Petr Pavel, potrivit aceleiași surse. [...]
