Știri
Știri din categoria Politică
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit la București cu premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria, unde cei doi oficiali au discutat despre cooperarea în domenii precum apărarea, energia, transporturile și reconstrucția Ucrainei.
Întrevederea a avut loc joi, 12 martie 2026, în cadrul vizitei oficiale a liderului de la Kiev în România și a durat aproximativ 50 de minute. Discuțiile au avut loc la scurt timp după ce președinții Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au semnat, la Palatul Cotroceni, documentele pentru Parteneriatul Strategic România–Ucraina, cel mai înalt nivel de cooperare bilaterală între două state.
După întâlnire, premierul Ilie Bolojan a anunțat că cele două țări vor intensifica colaborarea în mai multe domenii-cheie.
Printre principalele direcții discutate se numără:
„Astăzi deschidem un nou capitol, orientat spre viitor, în relațiile noastre bilaterale, odată cu semnarea Parteneriatului Strategic România–Ucraina”, a transmis premierul român.
În cadrul discuțiilor a fost abordată și situația comunității românești din Ucraina. Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța respectării drepturilor acesteia, inclusiv accesul la educație în limba română și libertatea religioasă.
Potrivit Guvernului, Volodimir Zelenski a dat asigurări că nicio școală din comunitățile românești din Ucraina nu va fi închisă.
Totodată, premierul român a salutat decizia autorităților de la Kiev de a introduce Ziua Limbii Române în Ucraina, care va fi celebrată anual pe 31 august.
Vizita liderului ucrainean la București vine într-un context geopolitic tensionat, marcat de războiul din Ucraina și de evoluțiile din Orientul Mijlociu.
Cu o zi înainte, autoritățile române au aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare în România, în contextul tensiunilor din regiune.
Cea mai recentă vizită a lui Volodimir Zelenski în România avusese loc în octombrie 2023, când s-a întâlnit la Cotroceni cu președintele de atunci, Klaus Iohannis, și a discutat la Guvern cu premierul Marcel Ciolacu.
Recomandate
Cristian Tudor Popescu spune că Nicușor Dan poate conduce România în contextul actual , însă consideră că nu ar face față unei situații de război precum cea prin care trece Ucraina, unde rolul președintelui Volodimir Zelenski a fost decisiv în primele zile ale invaziei ruse. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții la B1 TV, potrivit B1 TV , în emisiunea „ Bună, România! ”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir. Gazetarul a început prin a observa schimbările din modul de comunicare al președintelui României , despre care spune că în ultimele apariții publice a devenit mai clar și mai sobru în exprimare. Cristian Tudor Popescu a remarcat că Nicușor Dan vorbește mai fluent, cu mai puține poticneli și fără gesticulația excesivă sau reacțiile nepotrivite care i-au fost reproșate în trecut. „În ultimele două discursuri a fost mult mai fluent, nu s-a mai hlizit și a transmis mesajul mult mai eficient. A arătat mai a președinte”, a afirmat jurnalistul. În continuare, Popescu a făcut o comparație cu situația din Ucraina și cu rolul pe care Volodimir Zelenski l-a avut după declanșarea invaziei ruse din 2022. El a ridicat ipoteza unei situații în care Ucraina ar fi fost condusă de Nicușor Dan, sugerând că rezultatul ar fi fost diferit. Potrivit gazetarului, contextul unui război total – cu atacuri masive de rachete și drone – necesită un tip de leadership diferit, capabil să transmită rapid mesaje ferme și să mobilizeze sprijin internațional pentru apărare. „Dacă președintele Ucrainei era Nicușor Dan și nu Volodimir Zelenski, s-ar fi ales praful într-un timp record de Ucraina”, a spus Cristian Tudor Popescu, referindu-se la reacția rapidă a liderului ucrainean în primele zile ale războiului, când a cerut sprijin militar și livrări de armament din partea partenerilor occidentali. În concluzie, jurnalistul consideră că Nicușor Dan poate conduce România în condițiile actuale , însă nu ar avea profilul unui lider de război precum cel demonstrat de președintele ucrainean în timpul conflictului. [...]
Viktor Orbán spune acum că Ungaria trebuie să susțină întărirea Ucrainei , potrivit Biziday , într-o schimbare de ton față de linia sa obișnuită în UE, unde a fost perceput drept unul dintre liderii cei mai apropiați de pozițiile Moscovei. Premierul maghiar argumentează că securitatea Ungariei ar fi mai ușor de asigurat dacă Rusia nu ar deveni vecin direct. „Nu ne interesează slăbirea Ucrainei, ci întărirea ei, astfel încât să existe întotdeauna ceva – s-ar putea spune chiar Ucraina – între Rusia și Ungaria. Securitatea maghiarilor poate fi garantată mai bine dacă Rusia nu este vecinul nostru direct”. În același timp, Orbán a spus că Ucraina se poate baza pe sprijinul Ungariei, dar a reiterat opoziția față de aderarea acesteia la Uniunea Europeană. „Se comportă deja ca și cum ar fi membri. Cer, amenință și șantajează, chiar dacă nu sunt membri”, a afirmat el, adăugând că va încerca să obțină un acord strategic UE–Ucraina care să stabilească viitorul țării „într-un mod benefic pentru Europa și pentru noi, ungurii”. Declarațiile vin pe fondul unor tensiuni recente între Budapesta și Kiev. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat că ar putea oferi Armatei Ucrainene „adresa celui care blochează împrumutul de 90 de miliarde de euro” din partea UE pentru Ucraina, pentru „a-l suna și a-i vorbi pe limba lor”, afirmație interpretată ca o amenințare la adresa lui Orbán. Separat, autoritățile maghiare au reținut șapte cetățeni ucraineni care se deplasau din Austria spre Ucraina și au anunțat că îi vor expulza; anterior, Ucraina a susținut că aceștia erau angajați ai băncii de stat Oschadbank și că ar fi fost luați ostatici. Contextul intern este, de asemenea, relevant: pe 12 aprilie au loc alegeri parlamentare în Ungaria, iar Orbán a intensificat mesajele despre Ucraina, în condițiile în care partidul său se confruntă cu o competiție puternică din partea opoziției Tisza, condusă de Péter Magyar, creditată cu un avans de până la 12 puncte procentuale în intențiile de vot. În trecutul apropiat, Orbán amenințase inclusiv cu folosirea forței pentru restabilirea aprovizionării cu petrol rusesc prin conducta Drujba și cu suspendarea tranzitului de mărfuri esențiale pentru Ucraina, după ce a acuzat Kievul de sistarea livrărilor. [...]
Tensiuni în coaliția de guvernare după apariția informațiilor privind un plan PSD de schimbare a premierului Ilie Bolojan , iar șeful Guvernului a reacționat afirmând că orice partid nemulțumit are la dispoziție instrumentele parlamentare pentru a contesta actuala conducere, potrivit Digi24 . Declarația vine după ce în spațiul public au apărut informații despre o strategie atribuită PSD pentru înlocuirea premierului. Potrivit unor informații publicate de Cotidianul , social-democrații ar pregăti un plan în mai multe etape pentru a forța schimbarea lui Ilie Bolojan din fruntea Guvernului, chiar dacă ar continua guvernarea alături de aceleași partide din coaliție. Strategia atribuită PSD Conform surselor citate de publicație, planul ar include trei pași principali: Modificarea bugetului pe 2026 în Parlament PSD ar urma să depună amendamente la proiectul de buget, inclusiv unele respinse anterior în negocierile din coaliție. Strategia ar urmări să demonstreze că partidul poate forma o majoritate parlamentară alternativă și să slăbească poziția premierului. Consultare internă în PSD Liderul partidului, Sorin Grindeanu , ar intenționa să organizeze un referendum intern în care aleșii PSD să răspundă la două întrebări: dacă mai susțin actualul premier și dacă partidul ar trebui să continue guvernarea alături de USR. Presiune politică pentru schimbarea premierului În urma consultării interne, PSD ar putea merge la președintele Nicușor Dan pentru a discuta schimbarea lui Ilie Bolojan, menținând însă actuala formulă de guvernare, dar cu un alt prim-ministru. Sursele citate susțin că strategia ar putea fi aplicată până în perioada Paștelui. Reacția premierului Ilie Bolojan Întrebat despre aceste informații, premierul a declarat că, într-o democrație parlamentară, partidele din coaliție au posibilitatea de a acționa formal dacă sunt nemulțumite de guvern. „În condițiile în care un partid din coaliție nu este mulțumit de modul în care funcționează coaliția sau Guvernul, are posibilitatea parlamentară să inițieze moțiuni de cenzură și să facă propuneri”, a afirmat Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că principala prioritate a Guvernului rămâne adoptarea bugetului pentru 2026 și a avertizat că stabilitatea politică are efecte directe asupra economiei, inclusiv asupra costurilor de împrumut ale statului și asupra încrederii piețelor. Context politic tensionat În paralel, liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat că partidul va decide într-o ședință internă dacă va vota bugetul sau dacă va depune amendamente în Parlament. Eventualele modificări ar putea accentua tensiunile din coaliția de guvernare. Discuțiile privind schimbarea premierului apar într-un moment sensibil pentru executiv, marcat de negocieri politice pe tema bugetului și de divergențe între partidele aflate la guvernare. [...]
Majoritatea românilor preferă o politică externă echilibrată între Uniunea Europeană și Statele Unite , arată un sondaj realizat de INSCOP Research. Conform datelor publicate de Digi24 , 50,4% dintre respondenți consideră că România ar trebui să mențină un echilibru între cele două centre de putere , în timp ce aproximativ un sfert dintre români preferă o apropiere mai clară de una dintre părți. Rezultatele sondajului apar pe fondul tensiunilor politice și comerciale dintre Uniunea Europeană și administrația americană condusă de Donald Trump , dar și într-un context geopolitic mai larg marcat de conflicte și competiție strategică între marile puteri. Cum se împart opțiunile românilor Opțiunea privind politica externă Procent Echilibru între UE și SUA 50,4% Aliniere mai mare la Uniunea Europeană 22,7% Relație mai strânsă cu Statele Unite 22,1% Nu știu / nu răspund aproximativ 5% Potrivit sociologilor, preferința pentru echilibru reflectă o abordare pragmatică a opiniei publice, care nu vede relația cu Uniunea Europeană și cea cu Statele Unite ca fiind opuse, ci ca două componente complementare ale securității și prosperității României. Cum variază opiniile în funcție de categorie socială Analiza detaliată a sondajului arată diferențe semnificative între diverse grupuri ale populației. Susținerea pentru echilibrul între UE și SUA este mai ridicată în rândul: votanților PSD și PNL; femeilor; persoanelor de peste 60 de ani; celor cu studii superioare; locuitorilor din orașele mici; angajaților din sectorul public. În schimb, alinierea mai puternică la Uniunea Europeană este preferată mai ales de: votanții PNL și USR; tinerii sub 30 de ani; persoanele cu studii superioare; locuitorii din București. Pe de altă parte, consolidarea relației cu Statele Unite este susținută în special de: votanții AUR; bărbați; persoane cu nivel de educație primar; locuitorii din mediul rural. Interpretarea sociologică Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, afirmă că rezultatele indică o orientare clar pro-occidentală a societății românești, dar și o preferință pentru flexibilitate diplomatică. Potrivit acestuia, românii nu percep relațiile cu UE și SUA ca alternative exclusive, ci ca piloni ai aceluiași sistem de alianțe occidentale. În acest context, opinia publică pare să favorizeze o politică externă care rămâne ferm ancorată în Occident, dar încearcă să maximizeze interesele naționale printr-un echilibru între principalele parteneriate strategice. Metodologia sondajului Datele provin din Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, realizat între 2 și 6 martie 2026 , pe un eșantion de 1.100 de persoane reprezentativ pentru populația adultă a României. Cercetarea a fost efectuată prin interviuri telefonice (CATI) , iar marja de eroare este de ±3% , la un nivel de încredere de 95%. [...]
Guvernul analizează joi ratificarea unui acord cu R. Moldova și finanțarea Autostrăzii A1 , potrivit Bursa , care citează Agerpres. Pe ordinea de zi se află și proiecte de ordonanțe de urgență privind jocurile de noroc, administrarea unor bunuri publice, investițiile în active strategice, precum și actualizarea rețelei Natura 2000. Control coordonat la frontieră, în punctul feroviar Fălciu – Cantemir Executivul urmează să discute un proiect de lege pentru ratificarea acordului dintre România și Republica Moldova privind controlul coordonat al frontierei în punctul feroviar Fălciu – Cantemir. Acordul a fost semnat la 1 octombrie 2025, la București, și stabilește cadrul juridic pentru aplicarea controlului coordonat pe teritoriul României, în gara Fălciu, pe ambele sensuri de circulație. Conform documentului, polițiștii de frontieră din cele două state vor efectua controale succesive atât la intrarea în România, cât și la ieșirea din țară către Republica Moldova. Procedura este prezentată ca element de noutate, întrucât controlul se va desfășura în ambele direcții, fără interconectarea bazelor de date ale autorităților. „Procedura reprezintă un element de noutate, deoarece acest tip de control se va desfăşura în ambele direcţii, fără interconectarea bazelor de date ale autorităţilor.” Contract de finanțare cu BEI pentru Autostrada A1, cu termen de finalizare până în 2028 Pe agenda ședinței se află și un proiect de lege pentru aprobarea contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții (BEI) destinat Autostrăzii A1. Contractul a fost semnat la București la 15 ianuarie 2026 și la Luxemburg la 19 ianuarie 2026, potrivit Agerpres, citată de sursa menționată. Documentele indică faptul că proiectul ar urma să fie finalizat până în 2028, iar împrumutul poate fi utilizat în maximum 10 tranșe, fiecare de cel puțin 50 de milioane de euro. Finanțarea poate acoperi până la 50% din costul total al proiectului, fără a include cheltuielile cu TVA sau exproprierile. Împrumutul poate fi tras în maximum 10 tranșe Valoarea minimă a unei tranșe: 50 de milioane de euro Finanțarea poate acoperi până la 50% din costul total (fără TVA și exproprieri) Termenul de finalizare indicat: până în 2028 Modificări propuse la jocurile de noroc și alte proiecte de OUG pe ordinea de zi Guvernul va discuta și un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea legislației în domeniul jocurilor de noroc. Printre măsuri se numără unificarea procedurii de autoexcludere pentru jocurile online și cele din locații fizice, precum și introducerea unei perioade de 18 luni în care persoanele autoexcluse nu își pot retrage decizia. Sunt menționate și perioade de autoexcludere mai bine definite, alături de reguli privind limitarea accesului la anumite servicii sau operatori. Separat, Executivul are pe agendă o ordonanță de urgență privind administrarea unor bunuri din domeniul public al statului, care ar urma să fie transferate în administrarea Agenției Naționale pentru Sport, în cazul în care nu au fost preluate prin protocol conform legislației anterioare. Scopul indicat este o gestionare mai eficientă a taberelor școlare și centrelor de agrement și facilitarea investițiilor în infrastructura sportivă. Totodată, pe ordinea de zi se află un proiect de OUG care vizează extinderea analizei investițiilor în anumite active din domenii strategice, având în vedere impactul asupra securității naționale și intereselor esențiale ale statului. Guvernul urmează să analizeze și un proiect de hotărâre pentru actualizarea rețelei Natura 2000, prin introducerea a 27 de noi situri de importanță comunitară, pentru care au fost stabilite măsuri de conservare. În plus, sunt incluse două memorandumuri: unul privind participarea României la proiecte transfrontaliere legate de tehnologii avansate de semiconductori, iar al doilea referitor la aprobarea semnării unui acord de securitate în cadrul programului Corvete Maritime Multifuncționale, la care urmează să participe Ministerul Apărării Naționale. [...]
Un programator român a lansat platforma sondajeromania.ro, care adună și compară sondajele politice din România , oferind într-un singur loc date centralizate despre intenția de vot, proiecții de mandate și evoluția încrederii în liderii politici. Inițiativa aparține unui utilizator care a prezentat proiectul pe comunitatea r/programare de pe Reddit , explicând că scopul site-ului este de a oferi o imagine mai clară asupra sondajelor publicate în spațiul public și asupra preciziei acestora. Platforma, disponibilă la sondajeromania.ro , agregă date de la mai multe institute de sondare cunoscute, precum INSCOP, CURS, Avangarde sau AtlasIntel, și calculează o medie ponderată a rezultatelor din ultimele 90 de zile, cu intervale de încredere de 95%. Site-ul oferă mai multe instrumente pentru analizarea scenei politice, printre care: Media sondajelor pentru alegerile parlamentare , calculată din datele mai multor institute; Proiecții de mandate în Parlament , pe baza mediei sondajelor și a celor 330 de locuri din Camera Deputaților; Simulări pentru fiecare sondaj individual , pentru a vedea ce distribuție de mandate ar rezulta dacă acel sondaj ar reflecta rezultatul final; Simulator de coaliții , care permite testarea diferitelor combinații de partide pentru a vedea dacă pot forma majorități; Evoluția intenției de vot , cu date începând din ianuarie 2024; Barometru al încrederii în lideri politici, precum Nicușor Dan sau Ilie Bolojan; Monitorizarea acurateții sondajelor , prin compararea estimărilor dinaintea alegerilor cu rezultatele reale. De asemenea, fiecare institut de sondare are o pagină dedicată, unde sunt prezentate metodologia utilizată, istoricul sondajelor și eventuale conflicte de interese. Un exemplu analizat pe platformă este cel mai recent sondaj publicat de INSCOP Research , din martie 2026. Din punct de vedere tehnic, autorul proiectului spune că platforma a fost construită folosind Next.js 15, TypeScript, Tailwind CSS 4 și Recharts , iar găzduirea este realizată prin Azure Static Web Apps. Automatizarea actualizărilor se face cu Github Actions, care generează proiecții noi atunci când apare un sondaj. În prezent, datele sunt introduse manual, însă dezvoltatorul spune că lucrează la automatizarea procesului și intenționează să publice codul ca proiect open-source . Autorul subliniază că proiectul este unul personal, realizat din interes pentru politică și analiză electorală, și că nu există conținut plătit pe platformă. [...]
