Știri
Știri din categoria Politică
Volodimir Zelenski afirmă că ucrainenii nu vor accepta cedarea Donbasului către Rusia, avertizând că un asemenea acord ar fi respins la referendum, potrivit unui interviu acordat publicației Axios. Declarația vine în timp ce delegațiile ucraineană și rusă participă la Geneva la negocieri mediate de Statele Unite.
Președintele ucrainean a trasat o linie roșie clară privind concesiile teritoriale. „Emoțional, oamenii nu vor ierta niciodată acest lucru”, a spus el, referindu-se la ipoteza retragerii unilaterale a forțelor ucrainene din estul Donbasului și cedării regiunii către Moscova. Zelenski a subliniat că populația nu l-ar ierta nici pe el, nici pe partenerii occidentali pentru o astfel de decizie.
Zelenski l-a criticat pe președintele american Donald Trump pentru faptul că ar exercita presiuni publice asupra Kievului, nu asupra Moscovei. Liderul ucrainean a declarat că nu consideră „corect” ca Ucraina să fie îndemnată public să facă concesii, în timp ce Rusia nu este supusă acelorași apeluri.
Totuși, Zelenski a făcut distincție între declarațiile publice ale lui Trump și discuțiile private cu emisarii americani, despre care a spus că se desfășoară într-un climat de respect reciproc.
Regiunea Donbas rămâne principalul obstacol în negocieri. Ucraina controlează aproximativ 10% din teritoriu, inclusiv o parte din regiunea Donețk, în timp ce Rusia ocupă aproape integral regiunea Lugansk. Moscova cere retragerea completă a trupelor ucrainene din zonele rămase sub controlul Kievului.
Potrivit informațiilor citate de Newsmax, mediatori americani ar fi propus crearea unei zone demilitarizate cu statut economic special. Zelenski a declarat că ar lua în calcul o retragere doar dacă Rusia ar face un pas similar și a respins categoric recunoașterea suveranității ruse asupra teritoriilor ocupate.
În schimb, liderul ucrainean a sugerat că populația ar putea accepta înghețarea actualei linii a frontului, dacă aceasta ar fi baza unui acord formal și ar fi supusă votului popular.
Prima zi a discuțiilor de la Geneva a fost descrisă drept „foarte tensionată”, fără progrese vizibile. În paralel, Rusia a lansat atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice din Odesa, sporind presiunea asupra negocierilor.
Dialogul este programat să continue, însă diferențele majore privind statutul Donbasului și condițiile unui eventual armistițiu indică un drum dificil către un acord.
Recomandate
O discuție surprinsă pe camere la G7 arată cât de mult își calibrează liderii europeni relația cu Donald Trump , într-un moment în care sprijinul pentru Ucraina și negocierile de pace cu Rusia depind și de implicarea Washingtonului, potrivit Mediafax . Imaginile au fost surprinse marți, la sosirea lui Volodimir Zelenski la Evian-les-Bains, în cadrul summitului liderilor G7, într-o transmisiune live a televiziunilor franceze. În înregistrare, Zelenski și președintele francez Emmanuel Macron discută despre cum să interacționeze cu președintele american Donald Trump, iar materialul este atribuit de Mediafax publicației Politico . Macron a fost auzit întrebându-l pe Zelenski dacă are programată o întâlnire bilaterală cu Trump, în timp ce cei doi se plimbau pe terenul Hôtel Royal. Răspunsul lui Zelenski nu a putut fi auzit, iar ulterior, când își dau seama că microfoanele sunt deschise, ambii își reduc volumul vocii. Mai târziu în aceeași zi, Trump a anunțat o întâlnire improvizată unu-la-unu cu Zelenski. Miza: menținerea SUA „în joc” pe dosarul Ucraina Potrivit articolului, schimbul de replici nu dezvăluie „niciun mare secret”, dar este prezentat ca un nou exemplu al modului în care liderii europeni își coordonează atent relațiile cu Trump, mai ales în ceea ce privește Ucraina. În același context, Macron a fost auzit separat spunând că întâlnirea sa cu Trump a fost „dificilă”. Mediafax notează și că presiunea este asupra președintelui francez pentru a-l menține pe liderul american implicat, astfel încât să nu părăsească reuniunea înainte de finalizarea discuțiilor, așa cum s-a întâmplat anul trecut, când Trump a plecat mai devreme de la G7 din Canada pentru a gestiona tensiunile dintre Iran și Israel. Ce urmează, potrivit informațiilor din articol Pentru a-l ține aproape de agenda europeană, Macron l-a invitat pe Trump la o cină miercuri seara, la Palatul Versailles , pentru a marca 250 de ani de la aniversarea Statelor Unite. În paralel, unii oficiali europeni se declară îngrijorați că, după încheierea unui acord cu Iranul, Trump ar putea încerca să preia din nou controlul asupra negocierilor de pace din Ucraina, ceea ce ar putea marginaliza europenii și complica strategia lor de a pune presiune pe Rusia și de a sprijini Ucraina, mai arată materialul citat de Mediafax. [...]
PNL își menține refuzul de a vota învestirea Guvernului Veștea, ceea ce prelungește blocajul politic și împinge discuția spre reluarea consultărilor la Cotroceni pentru o formulă „asumată” de majoritatea parlamentară, potrivit Agerpres . Secretarul general al PNL, Dan Motreanu , a transmis marți, după expirarea ultimatumului dat de partid premierului desemnat Adrian Veștea , că parlamentarii liberali nu vor susține votul de învestitură și îi cer acestuia să renunțe la nominalizare. Ultimatumul a expirat la ora 10:00. Într-o postare pe Facebook, Motreanu a invocat decizia Biroului Politic Național de a nu guverna cu PSD și a susținut că desemnarea lui Veștea ar fi fost făcută „în afara PNL”, fără consultarea partidului. El a avertizat că orice membru PNL care acceptă funcția de ministru sau prim-ministru fără mandat de partid va fi exclus. Miza imediată: reluarea consultărilor și scenariul unui guvern minoritar PNL cere președintelui României să convoace noi consultări pentru identificarea „unei soluții clare și asumate”. Motreanu a mai afirmat că opțiunile ar trebui analizate „transparent”, inclusiv varianta unui guvern minoritar, pe baza unui „acord național” care să asigure stabilitatea. Răspunsul premierului desemnat Adrian Veștea a anunțat marți dimineața, după expirarea ultimatumului, că nu își schimbă poziția și nu își va depune mandatul de premier desemnat. [...]
Declarația de avere a premierului desemnat Adrian Veștea indică un profil financiar fără datorii, cu economii și investiții în titluri de stat , un detaliu relevant pentru credibilitatea fiscală a viitorului Executiv, potrivit Digi24 . Veștea, contabil de profesie și liberal „de peste trei decenii”, a trecut prin mediul privat, învățământ și administrație locală, inclusiv 12 ani ca primar al orașului Râșnov, înainte de a ajunge la conducerea Consiliului Județean Brașov și de a fi propus pentru funcția de prim-ministru. Active imobiliare și bunuri: terenuri, două case și un apartament Conform informațiilor citate de Digi24 din playtech.ro, Adrian Veștea deține terenuri de circa 67.000 mp în zona Râșnovului (intravilane, agricole și forestiere), unele cumpărate și altele moștenite. În declarația de avere sunt menționate și: două case în Râșnov, una de 570 mp și alta de aproape 279 mp; un apartament de 51 mp în Brașov; un autoturism SUV fabricat în 2017 (Volkswagen Tiguan). Economii în lei și valută, plus titluri de stat; fără credite La finalul anului 2024, familia avea în bănci aproape 280.000 lei, peste 30.000 euro (aprox. 150.000 lei) și circa 20.000 dolari (aprox. 92.000 lei), potrivit aceleiași surse citate. În plus, apar investiții în titluri de stat în valoare de 200.000 lei. În declarația de avere, Digi24 notează că nu apar credite sau alte datorii. Venituri din funcții publice și din poziții în instituții financiare Veniturile declarate provin în principal din funcții publice. În ultima declarație de avere depusă, Veștea a trecut: peste 100.000 lei încasați ca șef al Consiliului Județean Brașov; aproape 84.000 lei ca ministru al Dezvoltării în guvernul Ciolacu; aproape 130.000 lei din perioada în care a fost membru în conducerea EXIM Banca Românească . Soția sa, Anca Daniela Veștea, funcționar la ANAF Brașov, a declarat venituri salariale de peste 82.000 lei. Familia a mai încasat venituri din chirii și dobânzi bancare, potrivit informațiilor preluate de Digi24. În contextul desemnării pentru funcția de premier, structura activelor (economii, titluri de stat) și absența datoriilor devin repere urmărite public, inclusiv pentru percepția de disciplină financiară a viitorului șef al Guvernului. [...]
Căutarea unei formule de guvernare se mută spre un scenariu de minoritate , după ce UDMR a anunțat că nu va susține un Executiv condus de Adrian Veștea, iar în discuție a apărut varianta unui Guvern minoritar PNL–USR–UDMR, cu ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , ca posibil premier, potrivit Digi24 . Miza imediată este una de funcționare a statului: un guvern minoritar ar însemna o arhitectură politică mai fragilă, dependentă de negocieri punctuale în Parlament, într-un moment în care premierul desemnat, Adrian Veștea, încearcă să strângă voturi pentru învestire. De ce contează numele lui Nazare în acest scenariu Alexandru Nazare este prezentat ca o opțiune luată în calcul nu de PSD, ci de PNL–USR–UDMR. Potrivit jurnalistei Digi24 Andreea Dumitrescu, liberalii ar fi reușit să îl „securizeze” de partea lor, în condițiile în care social-democrații nu l-ar fi convins să accepte rolul de premier desemnat în locul lui Veștea. În același timp, în ecuație intră și poziționarea președintelui Nicușor Dan : acesta l-ar agrea pe Nazare, iar acest element ar fi „cheia” pe care se bazează PNL când ia în calcul o propunere la Cotroceni, conform informațiilor Digi24. Contextul care a declanșat căutarea de alternative Varianta cu Nazare apare după ce UDMR a anunțat că nu va susține un Executiv Veștea, ceea ce a forțat partidele să caute opțiuni de ieșire din blocaj. În acest moment, potrivit sursei, Nazare este doar o variantă discutată, nu o decizie formalizată. [...]
UDMR condiționează deblocarea negocierilor pentru un guvern cu puteri depline de renunțarea la varianta Ilie Bolojan premier , iar miza imediată este evitarea prelungirii interimatului „până în septembrie”, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, a spus că se așteaptă la „o flexibilizare a pozițiilor” în discuțiile despre formarea unei majorități și a susținut că, în contextul politic actual, „Ilie Bolojan nu mai poate fi premier”. În același timp, el a insistat că „altă aritmetică nu există în acest Parlament”, sugerând că opțiunile de guvernare rămân limitate la formule care pot strânge voturi suficiente. Ce formule de guvern invocă UDMR Csoma Botond a indicat două variante de lucru, ambele dependente de negocieri între partidele din fostele formule de guvernare: un guvern minoritar PNL–USR–UDMR, „eventual” sprijinit de PSD; refacerea vechii coaliții (integral sau parțial). În ambele scenarii, UDMR pune accent pe reluarea dialogului politic, pe care o consideră cauza principală a blocajului. Presiunea termenului: interimatul și riscul de prelungire Întrebat dacă renunțarea la Ilie Bolojan ar putea debloca situația, liderul deputaților UDMR a răspuns că ar fi o soluție, argumentând că România are nevoie rapid de un guvern cu atribuții depline. „Nu putem să mergem cu un Guvern interimar cu atribuții foarte puține până în septembrie. Trebuie să avem un Guvern cât mai repede.” Ce urmează, în funcție de mandatul lui Adrian Veștea Csoma Botond a afirmat că „avem un premier desemnat” în acest moment. El a adăugat că, dacă Adrian Veștea ar decide să renunțe la mandat, ar fi necesare noi discuții la Palatul Cotroceni. În paralel, UDMR spune că a analizat „lipsa dialogului” și că ar trebui luată „cât mai rapid” o decizie politică, inclusiv prin discuții cu partidele din fosta coaliție și cu președintele Nicușor Dan. Contextul imediat este decizia UDMR de a nu participa la guvernare, anunțată tot marți, într-un material separat al agenției. [...]
PNL susține că Adrian Veștea s-a plasat „în afara partidului” prin continuarea demersului de formare a Guvernului, în pofida deciziilor obligatorii ale conducerii , potrivit Agerpres . Miza imediată este una de disciplină internă cu efect direct asupra negocierilor politice: partidul invocă statutul pentru a delimita oficial poziția sa de acțiunile premierului desemnat. Într-un comunicat, PNL arată că, în ședința Biroului Politic Național (BPN) din 15 iunie, a adoptat „o serie de decizii obligatorii” privind poziția partidului „în actualul context politic”, în baza art. 111 din Statutul PNL. Formațiunea afirmă că desemnarea lui Adrian Veștea pentru formarea unui guvern s-a făcut „fără aprobarea forurilor statutare” și „cu încălcarea Statutului partidului”. Deciziile BPN invocate de PNL și voturile din conducere PNL reamintește că BPN a votat: împotriva participării PNL la un guvern cu PSD (39 pentru, 10 împotrivă, 4 abțineri); împotriva susținerii unui guvern condus de Adrian Veștea (41 pentru, 13 împotrivă, 2 abțineri); pentru solicitarea ca Veștea să își depună mandatul de premier desemnat (39 pentru, 13 împotrivă, 3 abțineri). Pe această bază, liberalii invocă prevederi din statut potrivit cărora deciziile organismelor de conducere sunt obligatorii pentru toți membrii și concluzionează că, „prin continuarea acestui demers împotriva hotărârilor adoptate” de BPN, Adrian Veștea „se situează în afara” PNL. Ce spune Veștea și ce urmează În aceeași zi, după expirarea ultimatumului dat de conducerea PNL, Adrian Veștea a anunțat că nu își va depune mandatul. Ulterior, a declarat că „nu are nicio emoție” și că „nu o să îl dea nimeni afară din partid”, potrivit relatării. Tot marți, Veștea a avut discuții despre formarea viitorului Cabinet cu reprezentanți ai mai multor grupuri parlamentare. Agerpres nu oferă detalii despre rezultatul acestor discuții sau despre pașii procedurali următori, dincolo de pozițiile publice exprimate de PNL și de premierul desemnat. [...]
