Știri din categoria Politică

Zelenski respinge cedarea Donbasului - avertizează că ucrainenii nu vor accepta un astfel de acord

18 februarie 2026, 07:55

Zelenski subliniază importanța păstrării integrității teritoriale a Ucrainei.

Volodimir Zelenski afirmă că ucrainenii nu vor accepta cedarea Donbasului către Rusia, avertizând că un asemenea acord ar fi respins la referendum, potrivit unui interviu acordat publicației Axios. Declarația vine în timp ce delegațiile ucraineană și rusă participă la Geneva la negocieri mediate de Statele Unite.

Președintele ucrainean a trasat o linie roșie clară privind concesiile teritoriale. „Emoțional, oamenii nu vor ierta niciodată acest lucru”, a spus el, referindu-se la ipoteza retragerii unilaterale a forțelor ucrainene din estul Donbasului și cedării regiunii către Moscova. Zelenski a subliniat că populația nu l-ar ierta nici pe el, nici pe partenerii occidentali pentru o astfel de decizie.

Presiuni din partea Washingtonului

Zelenski l-a criticat pe președintele american Donald Trump pentru faptul că ar exercita presiuni publice asupra Kievului, nu asupra Moscovei. Liderul ucrainean a declarat că nu consideră „corect” ca Ucraina să fie îndemnată public să facă concesii, în timp ce Rusia nu este supusă acelorași apeluri.

Totuși, Zelenski a făcut distincție între declarațiile publice ale lui Trump și discuțiile private cu emisarii americani, despre care a spus că se desfășoară într-un climat de respect reciproc.

Punctul central al disputei: Donbas

Regiunea Donbas rămâne principalul obstacol în negocieri. Ucraina controlează aproximativ 10% din teritoriu, inclusiv o parte din regiunea Donețk, în timp ce Rusia ocupă aproape integral regiunea Lugansk. Moscova cere retragerea completă a trupelor ucrainene din zonele rămase sub controlul Kievului.

Potrivit informațiilor citate de Newsmax, mediatori americani ar fi propus crearea unei zone demilitarizate cu statut economic special. Zelenski a declarat că ar lua în calcul o retragere doar dacă Rusia ar face un pas similar și a respins categoric recunoașterea suveranității ruse asupra teritoriilor ocupate.

În schimb, liderul ucrainean a sugerat că populația ar putea accepta înghețarea actualei linii a frontului, dacă aceasta ar fi baza unui acord formal și ar fi supusă votului popular.

Negocieri tensionate la Geneva

Prima zi a discuțiilor de la Geneva a fost descrisă drept „foarte tensionată”, fără progrese vizibile. În paralel, Rusia a lansat atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice din Odesa, sporind presiunea asupra negocierilor.

Dialogul este programat să continue, însă diferențele majore privind statutul Donbasului și condițiile unui eventual armistițiu indică un drum dificil către un acord.

Tag-uri:negocieri geneva rusia donald trump donbas ucraina razboi ucraina zelenski

AutorSzilárd-Ervin Szőgyényi

Sursăaxios.com

Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Hillary Clinton vorbește la o conferință, în fața lui Donald Trump.

Politică16 feb. 2026

Critici dure la München din partea lui Hillary Clinton - Administrația Trump, acuzată că subminează NATO

Hillary Clinton a calificat drept „rușinoasă” poziția administrației Trump față de Ucraina , acuzându-l pe actualul președinte american că subminează unitatea Occidentului și angajamentele internaționale asumate de Statele Unite. Declarațiile au fost făcute la Conferința de securitate de la München și sunt relatate de Gândul . Fosta candidată democrată la președinția SUA a susținut că presiunile asupra Kievului pentru a accepta un acord cu Vladimir Putin echivalează cu o capitulare. În opinia sa, Ucraina „luptă în prima linie pentru democrația noastră”, suportând pierderi umane și distrugeri masive, în timp ce administrația de la Washington ar forța o soluție dezavantajoasă. Clinton l-a acuzat direct pe Donald Trump că „a trădat Occidentul” și că a abandonat valori fundamentale precum Carta NATO , Carta Atlanticului și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Ea a afirmat că liderul de la Casa Albă fie nu înțelege amploarea suferinței provocate de război, fie nu îi pasă de consecințe. În intervenția sa, Hillary Clinton a propus o strategie mai dură de sprijin militar pentru Kiev, considerând că doar presiunea reală asupra infrastructurii strategice ruse poate crea condiții pentru negocieri serioase. Printre măsurile menționate: livrarea de rachete Tomahawk; suplimentarea sistemelor Patriot; permisiunea de a lovi ținte din interiorul Rusiei; atacarea rafinăriilor și a amplasamentelor de rachete. Potrivit acesteia, simplele pierderi de personal militar nu reprezintă „suficientă durere” pentru Kremlin, iar negocierile ar deveni credibile doar în momentul în care costurile interne pentru Moscova cresc semnificativ. Declarațiile vin într-un context tensionat, în care administrația Trump este criticată de o parte a aliaților occidentali pentru schimbarea de ton față de conflictul din Ucraina. Rivalitatea politică dintre Hillary Clinton și Donald Trump datează din alegerile prezidențiale din 2016, când democrata a pierdut scrutinul, iar diferențele de viziune în politica externă rămân evidente și în 2026. [...]

Nicușor Dan salută în fața presei, exprimând sprijinul pentru inițiativa de pace.

Politică17 feb. 2026

Moment rar de consens la București - puterea și opoziția susțin participarea lui Nicușor Dan la Consiliul de Pace inițiat de Trump

Puterea și opoziția susțin participarea lui Nicușor Dan la reuniunea Consiliului de Pace , inițiativă lansată de președintele american Donald Trump, potrivit Știrile ProTV . România va avea statut de observator la reuniunea inaugurală de la Washington, fără obligații financiare sau angajamente permanente. Președintele Nicușor Dan a anunțat că decizia a fost luată după consultări cu partea americană și că România va reafirma sprijinul pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea pentru implicare în reconstrucția Fâșiei Gaza. Statutul de observator înseamnă că țara noastră nu devine membru și nu plătește taxa de aderare permanentă, estimată la 1 miliard de dolari. O abordare similară au Italia, Cipru și Comisia Europeană. Liderii coaliției de guvernare au susținut public participarea. Reprezentanți PSD, PNL și USR au descris decizia drept responsabilă și utilă pentru consolidarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Din opoziție, AUR sprijină prezența României, dar cere un rol activ și rezultate concrete. Consiliul de Pace, aprobat de Consiliul de Securitate al ONU în noiembrie, a fost conceput pentru a supraveghea armistițiul și reconstrucția în Gaza, însă carta sa prevede un rol mai amplu de mediere globală. Donald Trump ar conduce organizația, putând fi înlocuit doar prin demisie sau vot unanim al Consiliului Executiv. Inițiativa a stârnit rezerve în unele capitale europene, inclusiv la Paris, Berlin și Londra, care au refuzat aderarea deocamdată. Alte aproximativ 20 de state și-au exprimat intenția de a se alătura, în timp ce România nu a luat o decizie finală privind statutul ulterior. Politologul Cristian Pîrvulescu apreciază că statutul de observator oferă un echilibru diplomatic: evită un refuz care ar putea fi interpretat negativ de Washington, dar fără a angaja România într-un tratat cu implicații încă neclare. Participarea la reuniunea inaugurală este văzută ca o oportunitate de clarificare a prevederilor care ar putea intra în conflict cu obligațiile internaționale deja asumate de țara noastră. [...]

Vladimir Putin și Serghei Ivanov la un eveniment public important.

Politică16 feb. 2026

Putin îl înlătură pe Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate - Un vechi aliat iese din cercul puterii

Vladimir Putin l-a demis pe Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate al Rusiei , înlăturând astfel unul dintre cei mai vechi și apropiați colaboratori ai săi, potrivit informațiilor publicate de Mediafax . Ivanov, în vârstă de 73 de ani, era membru permanent al Consiliului de Securitate al Federației Ruse și a ocupat funcția de secretar al acestui for între noiembrie 1999 și martie 2001. Decizia de excludere a fost anunțată pe 16 februarie 2026, fără a fi prezentate motive oficiale. Serghei Ivanov face parte din cercul restrâns al președintelui rus încă din anii ’90. Cei doi au activat împreună în structurile KGB din Leningrad, iar în 1998 Putin l-a numit adjunct al său. De-a lungul carierei, Ivanov a deținut funcții-cheie în statul rus: ministru al Apărării între 2001 și 2007, prim-vicepremier și, ulterior, șef al administrației prezidențiale în perioada 2011–2016. Înaintea alegerilor din 2008, Ivanov era considerat unul dintre potențialii succesori ai lui Putin, însă candidatura din partea partidului Rusia Unită a fost atribuită lui Dmitri Medvedev. Pe 4 februarie 2026, Vladimir Putin l-a eliberat pe Ivanov și din funcția de reprezentant special al președintelui pentru protecția mediului, ecologie și transporturi. Potrivit Kremlinului, retragerea din această poziție ar fi avut loc „la propria cerere”, însă nu au fost oferite explicații suplimentare. Îndepărtarea lui Serghei Ivanov din Consiliul de Securitate marchează o schimbare semnificativă în structura de putere de la Moscova, în contextul în care acesta era unul dintre cei mai vechi aliați ai liderului de la Kremlin. [...]

Nicușor Dan vorbește despre implicarea României în Consiliul Păcii.

Politică15 feb. 2026

Nicușor Dan participă la Consiliul Păcii inițiat de Trump - România va avea statut de observator

Nicușor Dan va participa la Consiliul Păcii inițiat de Donald Trump , iar România va avea statut de observator la prima reuniune programată pe 19 februarie 2026, la Washington, potrivit unui mesaj publicat de șeful statului pe pagina sa oficială de Facebook . Anunțul vine în contextul lansării recente a acestui nou format diplomatic, prezentat de administrația americană drept o platformă pentru soluționarea conflictelor globale. Conform postării lui Nicușor Dan, prezența României are la bază sprijinul pentru procesul diplomatic consacrat prin rezoluția adoptată în noiembrie de Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, inițiată de Statele Unite. Președintele a subliniat că România va reafirma susținerea pentru eforturile internaționale de pace și disponibilitatea de a contribui la reconstrucția din Fâșia Gaza, inclusiv prin continuarea sprijinului umanitar acordat populației civile, precum evacuările medicale de urgență. Consiliul Păcii a fost lansat la finalul lunii ianuarie și este prezidat de Donald Trump. Inițiativa a generat reacții prudente în mai multe capitale occidentale, existând temeri că noul format ar putea dubla sau submina mecanismele tradiționale ale ONU. Informații apărute anterior în presa internațională indică faptul că statutul de membru permanent ar presupune o contribuție financiară de 1 miliard de dolari. Agenda primei reuniuni ar urma să includă a doua fază a planului de pace pentru Gaza , însă lipsa unor detalii publice complete a alimentat dezbaterile politice în Europa. Unele guverne nu și-au confirmat participarea, iar altele încearcă să își echilibreze poziția între relația cu Washingtonul și coordonarea în cadrul Uniunii Europene. Prin statutul de observator, România transmite un semnal de implicare diplomatică fără asumarea unui rol decizional direct în noul mecanism internațional. [...]

Vladimir Putin discutând despre situația politică din Rusia.

Politică15 feb. 2026

Criticile ultranaționaliștilor ruși la adresa lui Putin afectează stabilitatea politică - impact asupra conducerii Kremlinului

Ultranaționaliștii ruși se întorc împotriva Moscovei , potrivit Foreign Policy . Acești „Z-patrioți”, inițial susținători ai invaziei Ucrainei, își pierd încrederea în guvernul lui Vladimir Putin , pe care îl acuză de gestionarea ineficientă a războiului. În mod paradoxal, aceleași teorii conspiraționiste promovate de Putin pentru a justifica acțiunile Rusiei sunt acum folosite împotriva sa. Teorii conspiraționiste și retorică extremistă Ultranaționaliștii ruși, cunoscuți sub numele de „Z-patrioți”, au adoptat o retorică extremă, descriind Occidentul, în special „Anglo-Saxonii”, ca fiind un inamic conspirativ al Rusiei. Această viziune, care include referințe la un imperiu britanic imaginar și la conspirații masonice, a fost inițial promovată de Putin, dar acum se întoarce împotriva lui. Un exemplu notabil este Maxim Kalashnikov , un proeminent susținător al acestor teorii, care promovează ideea unui imperiu rus tehnologic avansat, bazat pe tehnologii secrete staliniste. Într-un interviu recent, Kalashnikov și Yuri Yevich , expert în medicină tactică, au discutat despre cum „Anglo-Saxonii” sunt un „popor prădător” care amenință Rusia. „Anglo-Saxonii sunt un popor prădător, un popor parazit... Ei studiază alte națiuni așa cum un măcelar studiază o vacă—doar pentru a găsi cel mai bun loc în care să înfigă cuțitul”, a declarat Yevich. Impactul asupra regimului Putin Această retorică a fost utilă pentru Putin, oferindu-i un inamic vag și convenabil pentru a explica eșecurile interne. Totuși, problema cu stimularea unei astfel de frenezii este că poate să se întoarcă împotriva creatorului său. Persoane precum Yevich, care cred cu adevărat în această propagandă, devin acum o amenințare pentru Putin. Z-patrioții consideră că imperiul a corupt chiar și conducerea de la Kremlin, ceea ce a dus la o criză de încredere în mitul „țarului bun”. Această pierdere de încredere a dus la o ruptură în contractul social care îi ținea pe acești radicali de partea lui Putin. Viitorul incert al regimului În contextul în care visurile de a cuceri rapid Kievul s-au destrămat, iar glumele despre „liniile roșii” ale Rusiei sunt răspândite pe internet, Z-patrioții devin tot mai furioși și deziluzionați. Există temeri că un nou „timp al necazurilor” ar putea fi iminent pentru Rusia, iar o nouă înfrângere militară sau un acord de pace cu Ucraina ar putea fi scânteia care să declanșeze o criză majoră. Acești credincioși adevărați, furioși și înarmați, nu vor fi acolo pentru a răsturna regimul, ci pentru a „purifica” și a salva imperiul glorios, eliminând un impostor de pe tron. Aceasta este provocarea reală cu care Putin ar putea să se confrunte în viitorul apropiat. [...]

Donald Trump zâmbind, purtând o șapcă roșie cu mesajul politic.

Politică15 feb. 2026

Fostul președinte Obama susține că Trump alunecă spre practici de dictatură; Discursul politic, redus la nivel de clovn

Conform Mediafax , fostul președinte american Barack Obama critică dur operațiunile ICE din Minnesota , pe care le compară cu metode întâlnite în regimuri autoritare. În opinia sa, amploarea raidurilor federale și consecințele acestora – inclusiv uciderea a doi cetățeni americani, Renee Good și Alex Pretti, după ce au încercat să reziste agenților – marchează o abatere periculoasă de la principiile democratice. Obama a condamnat aceste acțiuni în podcastul lui Brian Tyler Cohen, unde a subliniat că practica amintește de comportamente „văzute în dictaturi”, accentuând gravitatea situației și reacțiile publice generate în Minneapolis, oraș în care protestele au izbucnit imediat după incident. În același podcast, fostul lider de la Casa Albă a discutat și despre degradarea discursului politic din SUA, pe care a descris-o drept „un spectacol de clovni” . Declarația sa vine în contextul scandalului iscat de distribuirea de către Donald Trump a unui videoclip rasist în care el și soția sa, Michelle Obama, erau reprezentați cu fețele suprapuse pe corpuri de maimuțe. Obama consideră că astfel de gesturi arată pierderea decenței publice și a respectului pentru funcțiile statului, un fenomen tot mai vizibil în spațiul politic american. Pentru a înțelege reacțiile generate de operațiunile ICE, merită observate câteva elemente cheie: Raidurile au implicat mii de agenți federali , desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni. Arestările au vizat atât imigranți, cât și cetățeni americani , fapt care a ridicat întrebări privind legalitatea și proporționalitatea acțiunilor. Operațiunea a fost anulată oficial , însă doar după intensificarea tensiunilor și apariția criticilor publice. Obama a lăudat reacția comunității locale, remarcând rezistența civică și mobilizarea în condiții extrem de dificile, inclusiv temperaturi sub zero grade. Pentru fostul președinte, aceste manifestări reprezintă un indicator al vitalității societății americane și al capacității ei de a respinge derapajele instituționale. În paralel, Donald Trump a minimalizat controversele legate de videoclipul rasist, susținând că nu a vizionat materialul în întregime și că un membru al personalului său este responsabil pentru publicarea acestuia. Reacțiile politice au fost însă extinse, atât democrați, cât și o parte dintre republicani criticând decăderea normelor de comunicare publică. [...]